2,299 matches
-
2.430011 C3 2.430012 C4 2.430013 Factor B 2.430014 C5 b-9 2.430019 Alte investigații privind sistemul de complement 2.4301 Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor serice: 2.43010 IgG 2.43011 IgA 2.43012 IgM 2.43013 Subclase de IgG 2.430130 IgG1 2.430131 IgG2 2.430132 IgG3 2.430133 IgG4 2.43014 IgE totale 2.43015 IgE specific anti alergene: 2.430150 Ierburi 2.430151 Arbori 2.430152 Venin insecte 2.430153 Epitelii animale 2.430154
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici parazitari 2.51630 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgM 2.51631 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgG 2.51632 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari, subclase de IgG 2.51633 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgE 2.51634 Teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari de clasa IgA 2.51639 Alte teste ELISA pentru detectarea anticorpilor specifici antiparazitari 2.5164 Teste ISAGA
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
implică reducerea AGL plasmatici ca element central al modificării profilului lipidic includ inhibarea mediată de acidul nicotinic a lipogenezei de novo sau esterificarea acizilor grași în TG la nivel hepatic . Efecte farmacodinamice Acidul nicotinic determină o modificare relativă a distribuției subclaselor LDL de la particule LDL mici , dense ( cele mai aterogene ) la particule LDL mai mari . De asemenea , acidul nicotinic determină creșterea subfracțiunii HDL2 într- o măsură mai mare decât a subfracțiunii HDL3 , crescând astfel raportul HDL2: HDL3 , care este asociat cu
Ro_1078 () [Corola-website/Science/291837_a_293166]
-
implică reducerea AGL plasmatici ca element central al modificării profilului lipidic includ inhibarea mediată de acidul nicotinic a lipogenezei de novo sau esterificarea acizilor grași în TG la nivel hepatic . Efecte farmacodinamice Acidul nicotinic determină o modificare relativă a distribuției subclaselor LDL de la particule LDL mici , dense ( cele mai aterogene ) la particule LDL mai mari . De asemenea , acidul nicotinic determină creșterea subfracțiunii HDL2 într- o măsură mai mare decât a subfracțiunii HDL3 , crescând astfel raportul HDL2: HDL3 , care este asociat cu
Ro_1081 () [Corola-website/Science/291840_a_293169]
-
implică reducerea AGL plasmatici ca element central al modificării profilului lipidic includ inhibarea mediată de acidul nicotinic a lipogenezei de novo sau esterificarea acizilor grași în TG la nivel hepatic . Efecte farmacodinamice Acidul nicotinic determină o modificare relativă a distribuției subclaselor LDL de la particule LDL mici , dense ( cele mai aterogene ) la particule LDL mai mari . De asemenea , acidul nicotinic determină creșterea subfracțiunii HDL2 într- o măsură mai mare decât a subfracțiunii HDL3 , crescând astfel raportul HDL2: HDL3 , care este asociat cu
Ro_786 () [Corola-website/Science/291545_a_292874]
-
2 . Un ml conține : proteină plasmatică umană .................................................................................... ... 100 mg ( dintre care minim 98 % este IgG ) Un flacon de 50 ml conține : 5 g Un flacon de 100 ml conține : 10 g Un flacon de 200 ml conține : 20 g Împărțirea subclaselor de IgG ( valori medii ) : IgG1 ............. 67, 8 % IgG2 ............. 28, 7 % IgG3 ............. 2, 3 % IgG4 ............. 1, 2 % Conținutul maxim de IgA este de 0, 025 mg/ ml ( media este de 0, 0027 mg/ ml ) . Pentru lista tuturor excipienților , vezi pct . 6
Ro_825 () [Corola-website/Science/291584_a_292913]
-
principal imunoglobulină G ( IgG ) cu un spectru larg de anticorpi împotriva agenților patogeni . 8 Imunoglobulina umană normală conține anticorpi IgG prezenți la populația normală . De obicei , este preparată din rezerve de plasmă de la minim 1000 donatori . Conține o distribuție a subclaselor de imunoglobulină G proporțională cu cea din plasma umană nativă . Dozele adecvate din acest medicament pot restabili la valori normale concentrațiile de imunoglobulină G scăzute în mod patologic . Siguranța și eficacitatea medicamentului Privigen au fost evaluate în două studii prospective
Ro_825 () [Corola-website/Science/291584_a_292913]
-
Se presupune că sunt stele supergiante pe moarte cu un strat de hidrogen aruncat înapoi de caldura vânturilor solare cauzate de temperaturile lor ridicate, astfel încât este expus în mod direct miezul lor fierbinte din heliu. Clasa W este divizată în subclasele: în funcție de poziția dominantă a liniilor de emisie a azotului și carbonului în spectrele lor (și în straturile exterioare).
Clasificarea spectrală Harvard () [Corola-website/Science/317240_a_318569]
-
în acea țară o perioadă minimum de timp. Dreptul pământean a fost modificat în acest sens în următoarele țări: Modificarea dreptului pământean a fost criticată în aceste țări deoarece agravează problema globală a apatrizilor , și problemele sociale, prin crearea unor subclase sociale fără drepturi, ca de exemplu în Australia, unde copiii născuți din părinți străini trebuie să aștepte 10 ani înainte de a fi considerați egali în fața legii cu ceilalți. Diferite țări acordă dreptul pământean copiilor, în condițiile când : Scopul principal al
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
este unitară în gramaticile limbii maghiare. Unii lingviști care se ocupă de limba maghiară nu folosesc termenul „diateză”, ci numai grupează verbele în active, pasive, reflexive, factitive și potențiale. În schimb alții îl folosesc și unii dintre ei stabilesc și subclase ale acestora. De exeplu József Bokor clasează verbele în diatezele activă, medie și pasivă, verbele active le subîmparte în active propriu-zise, factitive, reciproce și reflexive, iar pe cele medii în medii propriu-zise, medio-active și medio-pasive. Verbul activ propriu-zis nu are
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
având ca al doilea element un pronume interogativ. Formele pronumelor nehotărâte sunt următoarele: Unii autori includ aceste pronume și adjective printre cele nehotărâte fără a le numi cu un termen aparte, dar altele le consideră o clasă aparte sau o subclasă a celor nehotărâte. Și acestea sunt compuse cu pronumele interogative, având ca element prim de compunere "akár-/bár- " (cu înțeles concesiv), "mind-" (cumulativ) sau "se-" (negativ).
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
mai mulți/multe”. Pe de altă parte, unele dintre cuvintele considerate pronume nehotărâte nu înlocuiesc un substantiv conform definiției pronumelui, de exemplu Quelque chose est arrivé" „S-a întâmplat ceva”. În unele gramatici, unele categorii de cuvinte sunt tratate ca subclase ale pronumelui nehotărât, în altele ca clase de pronume aparte. În gramatici ale limbii române se consideră o clasă aparte cea a pronumelor negative. În gramatici ale limbii franceze însă, acestea sunt incluse printre cele nehotărâte, la fel ca și
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
ca și în gramatici ale diasistemului slav de centru-sud și ale limbii maghiare. În gramatici ale acestei limbi intră în aceeași clasă pronumele nehotărâte și cele numite generale (ex. "valamennyi" „toți, toate”), fără ca acestea din urmă să fie considerate o subclasă a primelor. În mai multe limbi există un sistem asemănător de formare a unor pronume nehotărâte din pronume interogative combinate cu anumite elemente de compunere specifice: Împreună cu pronumele nehotărâte sunt tratate și adjectivele pronominale nehotărâte, folosite ca atribut al substantivului
Pronume nehotărât () [Corola-website/Science/316315_a_317644]
-
mediul său înconjurător. Această decizie depinde de scopul studiului. Unul dintre pionierii disciplinei științifice Teoria generală a sistemelor a fost biologul Ludwig von Bertalanffy care în 1945 a introdus modele, principii și legi ce se aplică la sisteme generalizate sau subclasele lor, indiferent de tipul lor particular, de natura elementelor componente și de relațiile dintre ele. Construirea unui model este subordonată unor cerințe contrare care trebuie satisfăcute în mod echilibrat. Pe de o parte, modelul trebuie să fie destul de simplu, să
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box" în engleză), proteine ce conțin
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
în determinarea sexului a fost larg documentată: Gena "SRY" a apărut în urma duplicării genei "SOX3", genă situată pe cromozomul X aparținând familiei de proteine SOX. Pe scara evoluției organismelor, această duplicație s-a produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil gena "DMRT1", în timp ce organismele aparținând subclasei Theria (marsupiale și mamiferele placentare) utilizează sistemul XY de determinare a
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
această duplicație s-a produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil gena "DMRT1", în timp ce organismele aparținând subclasei Theria (marsupiale și mamiferele placentare) utilizează sistemul XY de determinare a sexului. SRY este o genă a cărei evoluție s-a produs mai rapid decât evoluția celorlalte gene .
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
Prezența de spini mari în fața tuturor înotătoarelor, cu excepția înotătoarei caudale aceasta are ca rezultat o structură unică “uniune” a coroanei. Acanthodienii sunt adesea descriși că “ rechini spinoși”,si inca sunt considerații de unii ca fiind starns legați sau chiar aparținând subclasei “Elasombranghii”( Elasmobranchii este una dintre cele două subclase de pești cartilaginoși în clasa Chondrichthyes, celelalte fiind Holocephali. Mulți Achantodienii , Cilmatiiformes în general au o serie de “spini intermediari”, care se extind între inotaoarele pectorale și pelviene . La prima vedere morfologia
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
înotătoarei caudale aceasta are ca rezultat o structură unică “uniune” a coroanei. Acanthodienii sunt adesea descriși că “ rechini spinoși”,si inca sunt considerații de unii ca fiind starns legați sau chiar aparținând subclasei “Elasombranghii”( Elasmobranchii este una dintre cele două subclase de pești cartilaginoși în clasa Chondrichthyes, celelalte fiind Holocephali. Mulți Achantodienii , Cilmatiiformes în general au o serie de “spini intermediari”, care se extind între inotaoarele pectorale și pelviene . La prima vedere morfologia acanthodienilor arată relativ omogena, dar exoscheletul și endoscheletul
Acanthodii () [Corola-website/Science/321397_a_322726]
-
includ în clasa particulelor și cuvinte neflexibile care sunt considerate de alții modalizatori. De exemplu Čirgić 2010 o face folosind chiar termenul corespondent, "modifikator" ca sinonim al termenului „particulă modală”. Alții nu folosesc un termen aparte, ci le includ în subclasa particulelor modale, iar alții le includ printre particule în general, fără să le dea o denumire aparte. În lingvistica maghiară, modalizatorul a fost considerat parte de vorbire aparte începând cu sfârșitul anilor 1960 și includea și ceea ce mai târziu a
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
modifică sensul întregii propoziții. Problema categorizării particulelor considerate parte de vorbire aparte, eventual împreună cu modalizatorii, este tot atât de complexă ca și cea a delimitării lor, ceea ce se vede din propunerile diverse ale lingviștilor. În gramatici ale limbii germane se găsesc ca subclase: În gramatici ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), unele categorii de particule sunt luate în seamă de mai mulți autorii, dar sunt și categorii considerate numai de unul sau altul din ei. Categorii de particule
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură de ea. Particulele modale provin în general prin conversiune din
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
și particule modale cărora nu li se cunoaște corespondent în altă clasă. Astfel este, în diasistemul slav de centru-sud, particula interogativă "li", moștenită din limba proto-slavă. Lingvista maghiară Nóra Kugler clasifică particulele modale, pe care le numește modal-pragmatice, în două subclase. Particulele din ambele se caracterizează prin faptul că nu reprezintă realități, prin urmare, deși pot apărea în propoziții interogative, nu pot răspunde la nicio întrebare și nu pot fi negate. Una dintre categoriile de particule modal-pragmatice este cea a indicatoarelor
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
precizare ("tocmai"), de restricție ("măcar"), de exclusivitate ("doar"), de proximitate ("aproape"), explicativ ("adică"). Începând cu anii 1960, când lingvistica s-a îndreptat tot mai mult spre o abordare pragmatică, în gramatici ale diverse limbi s-a delimitat în cadrul adverbelor o subclasă a celor care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți subiective pe care o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
delimitat în cadrul adverbelor o subclasă a celor care au rolul de a modifica înțelesul propoziției din care fac parte prin exprimarea unei judecăți subiective pe care o are vorbitorul despre propriul său enunț: certitudine, îndoială, satisfacție, mirare etc. Denumirea acestei subclase de adverbe nu este unitară. În lingvistica franceză se utilizează termenii: Și în engleză se folosesc mai mulți termeni pentru a denumi această specie de adverb: În gramaticile limbii germane acest fel de adverb se numește "Satzadverb" „adverb de propoziție
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]