11,661 matches
-
în vedere că titularului cererii reconvenționale i se poate refuza judecata cererii sale pe baza unor considerații arbitrare, în sensul că cererea sa nu ar fi în strânsă legătură cu cererea principală. Criteriul strânsei legături este în mod evident unul subiectiv ce ține de aprecierea judecătorului și poate deveni o sursă de interpretare neuniformă și de jurisprudență neunitară cu privire la admisibilitatea unei cereri prin care o persoană își valorifică pretențiile, textul criticat nerespectând condiția de previzibilitate și accesibilitate a legii
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
condiția de previzibilitate și accesibilitate a legii. Așadar, judecătorului i se permite să refuze judecata unei cereri nu pe baza unor criterii obiective de care justițiabilul ar fi putut avea cunoștință înainte de formularea cererii, ci pe baza unei aprecieri subiective, fără ca acesta să se raporteze la vreo prevedere legală. ... 17. În aplicarea art. 209 alin. (1) din Codul de procedură civilă în vederea luării unei decizii cu privire la admisibilitatea cererii reconvenționale, judecătorul nu se mai supune legii, deoarece
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
unele state au considerat că nu poate fi acordată nicio prioritate automată obiectivului legitim de transparență și integritate în funcțiile publice față de dreptul la viață privată sau dreptul la protecția datelor cu caracter personal, apreciem că protecția unui drept subiectiv, precum dreptul la viață privată, nu conferă acestuia un caracter de drept absolut, iar prin mijloacele de protecție juridică a acestui drept nu se poate elimina, în integralitate, conținutul altui drept fundamental pentru funcționarea statului de drept și a unei
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
pe posturile ce vor rămâne disponibile) se află la acest moment în primele faze ale procesului de elaborare, la care au fost invitați să participe și partenerii sociali. Astfel, critica privește reglementări care nu există și se constituie în aprecieri subiective cu privire la măsura de reducere a posturilor dispusă de plenul Camerei Deputaților. Mai mult, criteriile generale de evaluare, stabilite ca linii directoare în cadrul memorandumurilor, vizează producerea unui impact minimal și obiectiv asupra personalului, urmărindu-se realizarea unei analize
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
din Legea fundamentală, întrucât acesta nu a fost corelat de legiuitor cu modificările succesive ale alin. (1) ale aceluiași articol. ... 5. Astfel, se arată că în varianta inițială textul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 reglementa atât contenciosul subiectiv (teza întâi), cât și contenciosul obiectiv (teza a doua), iar posibilitatea prevăzută la art. 12 alin. (2) - de suspendare a autorizației de construire sau desființare și oprire a executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei, era incidentă numai
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
și contenciosul obiectiv (teza a doua), iar posibilitatea prevăzută la art. 12 alin. (2) - de suspendare a autorizației de construire sau desființare și oprire a executării lucrărilor, până la soluționarea pe fond a cauzei, era incidentă numai în ipoteza contenciosului subiectiv. ... 6. Se menționează că, în timp ce art. 12 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 a fost modificat succesiv, art. 12 alin. (2) din același act normativ a rămas nemodificat, conținutul acestuia, în măsura corelării cu noua formă a art.
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
3. Examenul general al bolnavului în Oftalmologie. – tehnica și metodica examenului ocular ... – examenul clinic și funcțional, metode de examinare pol anterior, posterior și anexele globului ocular ... – luminajul lateral, biomicroscopie, oftalmoscopie, tonometrie, gonioscopie ... ... 4. Explorarea acuității vizuale. Examenul refracției oculare. Examenul subiectiv și obiectiv: skiascopia, astigmometria, refractometria, keratometria, autorefractometria computerizată, Plus Optix ... 5. Acomodația și tulburările acomodației – viciile de refracție ... – noțiuni de optică și optometrie ... – miopia, hipermetropia, astigmatismul: diagnosticul clinic, tratamentul medical și chirurgical. Corectarea viciilor de refracție, chirurgia refractivă a corneei
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
Ochiul și alergia ... 37. Patologia oculară în intoxicații și boli profesionale ... 38. Lasere în oftalmologie ... 39. Simulația și disimulația în oftalmologie ... ... 1.4.1.2. Baremul activităților practice (efectuate, asistate) A. Tematica demonstrațiilor de tehnici instrumentale de examinare oftalmologică 1. Skiascopia și examenul subiectiv al refracției ... 2. Astigmometria și refractometria ... 3. Corectarea optică a ametropiilor: miopia, hipermetropia, astigmatisme ... 4. Examenul câmpului vizual ... 5. Examenul polului anterior la luminatul lateral ... 6. Examenul biomicroscopic ... 7. Fundul de ochi și biomicroscopia fundului de ochi ... 8. Examenul tensiunii
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 377 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299623]
-
366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca
DECIZIA nr. 161 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299236]
-
ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice. ... 35. În doctrină s-a arătat că definiția legală a tentativei pune în evidență că aceasta, ca formă atipică a infracțiunii, prezintă nu numai particularități subiective, presupunând întotdeauna hotărârea de a săvârși infracțiunea, dar și particularități de ordin obiectiv, presupunând, în raport cu felul neizbutirii, două modalități distincte ale întreruperii executării sau neproducerii rezultatului, chiar în condițiile unei executări duse până la capăt^1. ^1 Legea penală
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
aspect, în doctrină s-a arătat că, „În caz de tentativă, termenul de prescripție depinde însă de pedeapsa prevăzută de lege pentru această formă (imperfectă, atipică) a infracțiunii. Cum tentativa este ea însăși o infracțiune, cu toate elementele obiective și subiective ale unei infracțiuni, diferențiată de infracțiunea consumată doar prin gradul de realizare a laturii sale obiective, apare firesc, în raport de prevederile art. 154 din Codul penal, care se referă la infracțiunea săvârșită, ca durata termenului de prescripție să se
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
ordonanței, nu justifică adoptarea pe calea ordonanței de urgență, a unor norme legale, cu mai mult de doi ani înainte de expirarea termenului de implementare. ... 5. Astfel, se consideră că este invocat un element de oportunitate, prin definiție de natură subiectiv, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, fiind convertit în situație extraordinară, însă fără să aibă, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci mai degrabă dând expresie unor factori subiectivi, de oportunitate, în a căror considerare
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
de oportunitate, prin definiție de natură subiectiv, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, fiind convertit în situație extraordinară, însă fără să aibă, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci mai degrabă dând expresie unor factori subiectivi, de oportunitate, în a căror considerare reglementarea în cauză a fost adoptată pe calea ordonanței de urgență. Se susține că asemenea factori nu sunt cuantificabili, iar afirmarea existenței situației extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
urgență afectează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul legislativ, nefiind precizate cu suficientă claritate limitele și extinderea competențelor „Rasirom“ în contextul securizării hubului financiar, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“ sunt insuficient definiți, lăsând loc unor interpretări variabile și subiective, ceea ce duce la aplicarea discreționară a legii și implicit, la lipsa de predictibilitate pentru cetățeni și operatorii economici care interacționează cu acest hub financiar. Mai mult, se susține că prevederile referitoare la validarea soluțiilor tehnice de securitate de către
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
securizată sunt vagi și nu oferă detalii precise privind standardele de securitate și criteriile de validare aplicabile, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“, „elementele hubului financiar“ sau „mecanismele de interconectare securizată“ sunt insuficient definiți, lăsând loc pentru interpretări variabile și subiective. Totodată, se arată că ordonanța nu specifică în mod clar frecvența, metodologia și criteriile de evaluare ale auditurilor de conformitate pe care trebuie să le efectueze Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare. ... 62. Analizând din această perspectivă ordonanța
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
sintagme, precum „realizări educaționale relevante“, „contribuții deosebite“, „participare activă“, „a depus eforturi deosebite“, „poate demonstra realizări remarcabile“, „implicare civică deosebită“, care au un grad mare de generalitate și care conduc la lipsa de previzibilitate a normei întrucât lasă la aprecierea subiectivă și arbitrară a autorității competente în domeniul cetățeniei modalitatea de aplicare în concret a acestei norme care stabilește că termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) al aceluiași art. 8 poate fi redus cu 3 ani, în cazul în
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
alin. (4) lit. a) din Legea nr. 21/1991 care prevede cerința ca soluționarea cu prioritate a cererii să se „răsfrângă în mod direct și pozitiv asupra situației solicitantului sau a copiilor săi minori (...)“, îndeplinirea acestei condiții fiind lăsată la aprecierea subiectivă a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. Se arată că, drept consecință a lipsei de calitate a dispozițiilor legale anterior menționate, decizia referitoare la prioritizarea soluționării cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei, prevăzută la art. 19^1 alin. (3) din Legea
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
regaliene“, pe care acesta nu le poate ceda altui stat sau altei entități fără a-și știrbi suveranitatea. Mai mult, se arată că, spre deosebire de alte situații juridice în care nerespectarea (încălcarea) unui termen imperativ duce la stingerea dreptului subiectiv, în cazul normei criticate subzistă posibilitatea celui în cauză de a formula o nouă cerere de acordare a cetățeniei, sens în care se invocă alin. (2) al art. 37^2 din legea criticată. ... 46. Președintele Camerei Deputaților și Președintele Senatului nu
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
legislativă nu afectează substanța dreptului exercitat prin acțiunile având ca obiect acordarea sau redobândirea cetățeniei române ori renunțarea la cetățenia română. Aceasta întrucât, spre deosebire de alte situații juridice în care nerespectarea (încălcarea) unui termen imperativ duce la stingerea dreptului subiectiv, în cazul normei criticate subzistă posibilitatea persoanei în cauză de a formula o nouă cerere de acordare a cetățeniei. În acest sens, dispozițiile art. 37^2 alin. (3) din Legea nr. 21/1991 prevăd că persoanele cărora li s-a respins cererea
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
acuzatului și să îl achite“ (Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, anterior citată, paragraful 18). ... 12. Or, cu privire la modificarea la art. 12 alin. (3) din Legea cetățeniei nr. 21/1991 legea supusă controlului de constituționalitate instituie un criteriu subiectiv, a cărui neîndeplinire nu determină aplicarea principiului in dubio pro reo, ci conduce la respingerea cererii petentului. Acest criteriu subiectiv permite formarea convingerii Comisiei pentru cetățenie pe baza unei largi marje de apreciere, ceea ce potențează posibilitatea apariției arbitrarului ori
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
la modificarea la art. 12 alin. (3) din Legea cetățeniei nr. 21/1991 legea supusă controlului de constituționalitate instituie un criteriu subiectiv, a cărui neîndeplinire nu determină aplicarea principiului in dubio pro reo, ci conduce la respingerea cererii petentului. Acest criteriu subiectiv permite formarea convingerii Comisiei pentru cetățenie pe baza unei largi marje de apreciere, ceea ce potențează posibilitatea apariției arbitrarului ori a excesului de putere. Tocmai din aceste motive precizia, claritatea și previzibilitatea normei juridice criticate trebuie să fie dincolo de
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, „dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de
DECIZIA nr. 429 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295943]
-
Kyprianou împotriva Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichenko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde să determine convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde să determine convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]