6,023 matches
-
odată cu Revizuirea Constituției în 2003 regimul politic românesc a devenit semiparlamentar, fiind întru totul de acord cu opinia exprimată de autorii unui comentariu la Constituția revizuită. Pentru Antonie Iorgovan, regimul semiprezidențial este identic cu cel semiparlamentar, așa cum rezultă dealtfel din subtitlul pe care îl folosește: "argumente de ordin constituțional pentru regimul semiprezidențial sau semiparlamentar". Dacă citim cu atenție comentariul Constituției la care se raportează Antonie Iorgovan, observăm că autorii acestuia nu consideră revizuirea din 2003 drept esențială pentru modificarea tipului de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de o altă problemă, pur tehnică. Să spunem doar atât pentru a încheia, că o politică a culturii oficială, propagandistică, de tip ceaușist, festivist, n-are absolut nici o șansă în Europa culturală contemporană. Dar despre toate acestea cu altă ocazie. Subtitlurile aparțin redacției revistei Familia 4. Literatura română intră în Europa Necesitatea de a transforma prezentarea culturii și literaturii române în acte sistematice de cunoaștere și difuzare Ce reprezintă, de fapt, dorința legitimă de a vedea cultura și literatura română bine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
română se bucură în Histoire doar de două trimiteri: Anthologie de la poesie roumaine (paris, Nagel, 1984) și Dicționar cronologic/literatura română (Budapeste (sic), 1979, 1019 pp.). Bucarest, Budapest, de la paris, de la Bruxelles sunt deci cam... același lucru. Cel puțin deocamdată... Subtitlurile aparțin redacției revistei 22 5. Difuzarea criticii românești în străinătate Mai întâi, două precizări: înțeleg prin critica română totalitatea studiilor literare românești, inclusiv istoria și teoria literară, poetica și comparatistica. Iar prin difuzare, totalitatea acțiunilor de traducere, editare, prezentare și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pertinente și în studiul verbelor de percepție din limba română. 61 Cele două componente semantice (a) și (b) ar putea fi interpretate ca "a focaliza" și "a forma o imagine". 62 Preferăm această formulare precaută fiindcă autorea însăși, în denumirea subtitlurilor capitolelor, folosește exprimarea seex as a near synonym of (...). 63 Vezi Dik și Hengeveld (1991) pentru aceeași opinie cu privire la interpretarea acestor contexte. 64 Vezi observațiile din Jackendoff (1999 [1976]: 149-151). 65 Rețeaua semantică WordNet, creată în 1985 la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
VIAȚA ROMÂNEASCĂ, revistă care apare la București, lunar, din iunie 1948. Subtitlul „Revistă a Societății Scriitorilor din România” se modifică mai întâi în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RPR”, din 1965 în „Revistă a Uniunii Scriitorilor din RSR” și din 1974 în „Revistă editată de Uniunea Scriitorilor”. În primul număr figurează ca
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
moment dat figurează ca director, Ion Munteanu-Mio și, pentru puțină vreme, Gallia Tudor. La Bacău Z.s. este scoasă de un comitet de redacție alcătuit din G. Bacovia, Agatha Grigorescu-Bacovia, G. Șt. Cazacu, C. Dumitrescu- Delavarona. De la numărul 3-4/1925 subtitlul este „Literatură - artă - știință”, modificat la numărul 7/1925 în „Literară - culturală”, iar de la numărul 10/1926 în „Revistă literară - artistică - culturală”. Rubrici permanente: „Însemnări”, „Recenzii”, „Cronica Bistriței”. Articolul-program Pornim și noi... vine să sprijine ideea activismului cultural de tip
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
Bruftuiescu, Perjescu, Flecarovici, Oftalmescu), sunt subminate și de o preferință deloc adecvată pentru argumentarea propriilor teorii asupra evenimentelor descrise. Păsurile... ar fi o primă încercare - ratată - și un exercițiu în vederea scrierii celui de-al doilea roman, Brazi și putregai (1881). Subtitlul Moravuri provinciale române indică aceeași intenție a autorului de a oferi un tablou de ansamblu. Dar aici el imaginează o intrigă mult mai închegată. Alecu Negradi, propietar de moșie, se hotărăște să îl cheme în țară, de la Paris, pe Iorgu
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 20 martie și 15 august 1916, având subtitlul „Revista literară, socială și artistică”. Redactor: Petre Locusteanu. Cum indică și titlul, numele cel mai frecvent întâlnit în sumar este al redactorului, prezent cu versuri, proza, comentarii diverse, cronică literară etc. Colaborează cu poezie Octavian Goga, G. Topîrceanu, Cincinat Pavelescu
ZIARUL MEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290734_a_292063]
-
ianuarie 1930 până în iulie 1946; în perioada noiembrie 1933 - decembrie 1934 este bimensuală. Nu s-a editat în intervalele iulie 1916 - februarie 1920 și octombrie 1940 - octombrie 1944. Și-a schimbat de mai multe ori direcția și profilul indicat în subtitlul „Revistă literară și științifică”. Întemeietorii - în număr de șapte, conform unui „act de asociațiune”: Constantin Botez, Ion Botez, Mihai Carp, G. Ibrăileanu, Gh. Kernbach (Gheorghe din Moldova), N. Quinezu și C. Stere - trăiseră, la vârsta studenției, experiența unei activități care
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
foști adversari, cel mai notoriu fiind Duiliu Zamfirescu. Resursele financiare de care dispune societatea permit construirea unui „palat” propriu, lucrările fiind terminate nu peste mult timp. V.r. poate să reapară astfel la începutul lunii martie 1920. Se păstrează vechiul subtitlu, precum și rubricația, dar pe copertă nu se mai indică numele directorilor, probabil dându-se răgaz lui C. Stere, aflat în Elveția, să-și limpezească situația și intențiile. În locul unui program, o notă de la „Miscellanea”, intitulată Anul XII, precizează că „poporanismul
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
abia cu numărul 1- 2 din 1933, unde G.Ibrăileanu (în articolul După 27 de ani) și C. Stere (Cum am devenit director al „Vieții românești”) predau ștafeta unei echipe formate din Mihai Ralea, G. Călinescu și Mihail Sevastos. Modificând subtitlul (acum „Revistă de literatură, artă și ideologie”), noua conducere, redusă în realitate la primii doi, își propune „să armonizeze, contemporaneizându-se, [...] atitudinea hotărâtă, politica ideologică și socială [...] deoarece cultură înseamnă idee activă, nu academie și indiferență formală, estetică”. Periodicul cunoaște și
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
doua parte a secolului XX. Desigur, de maximă importanță a fost reducerea influenței negative a naționalismului universalist și înlocuirea sa cu un echivalent contemporan al societății internaționale tradiționale. Examinând fără rețineri impulsul politic, Morgenthau și-a justificat prima parte a subtitlului cărții („Lupta pentru putere”); apelul său în favoarea instituirii unor noi modalități de a limita instinctul de putere ar justifica a doua parte („și lupta pentru pace”). Cutuma a fost zdrobită; după Darwin, Nietzsche și Freud, nu ne putem întoarce în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de o ciupercă nucleară; nu-și poate permite nici să ignore diplomația de tip vechi sau nou, formele contemporane de mediere și rezolvare a conflictelor și reuniunile la nivel înalt. Atât timp cât Morgenthau le acordă celor două o greutate egală în subtitlul, ca și în textul Politicii între națiuni, se pare că trebuie să-l ascultăm și astăzi. Trebuie să privim cu mai mare atenție politicile și dezbaterile care l-ar fi preocupat dacă ar fi trăit acum. În întregul corp al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Kepner și B.B. Tregoe), pe managerul intuitiv care, deși pentru moment nu este distins cu adevărat de nimeni, reprezintă totuși o mare speranță. Le Saget este convinsă că managerul intuitiv constituie „o nouă forță”, de aceea folosește această sintagmă ca subtitlu pentru lucrarea ei. Pătrunderea și extinderea managerului intuitiv în organizații ar echivala, după opinia autoarei, cu o „revenire la umanism”. Prin ce se deosebește managerul intuitiv de cel rațional? Răspunsul autoarei este categoric: prin aceea că managerul intuitiv dispune de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la schimbare? Pot fi contracarate sentimentele plăcute create de dependență? Măsurile formale și neoficiale de împărțire a influenței sunt subsisteme complementare sau antagoniste? Iată tot atâtea întrebări care își așteaptă răspunsul. Autorii citați ceva mai sus, care se întrebau în subtitlul lucrării lor dacă participarea organizațională este mit sau realitate, arată că n-au intenționat să pună în contrast mitul și realitatea, totuși mărturisesc că momentan miturile ce înconjoară participarea sunt mai puternice decât realitatea. În viitor, spun ei, este posibil
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
expună riscului presupus de conflictul deschis (vezi Björkqvist, Österman, Kaukiainen, 2000). Pentru Leymann, termenul mobbing are două accepțiuni, una mai atenuată, alta ceva mai dură. Accepțiunea atenuată a mobbing-ului vizează persecuția la locul de muncă (de fapt, acesta și este subtitlul pe care îl poartă traducerea franceză a lucrării lui Leymann, Mobbing. La persecution au travail). Accepțiunea radicală definește mobbing-ul ca o „psihoteroare la locul de muncă”. # Prin mobbing noi înțelegem o situație comunicativă care amenință de a-i produce individului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca fenomen minoritar, identificabil ca atitudine extremistă, semn ă pentru unii specialiști activiști ă de „conservatorism” sau de „fascism”. Pentru a depăși această viziune, Stokely Carmichael și Charles Hamilton au lansat În 1967, În cartea lor militantă Black Power (purtând subtitlul: „Politica de eliberare În America”), expresia de „rasism instituțional”. Aceasta era menită să pună accentul pe caracterul sistematic sau structural al rasismului În societatea nord-americană, presupunând că acesta era Înscris În normele culturale, În instituțiile și În practicile sociale „normale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru că a imaginat diverse demersuri asimilaționiste (1893), ca botezul general sau convertirea voluntară. Evenimentele Însă l-au determinat să conceapă proiectul de creare a unui „stat pentru evrei”, așa cum trebuie tradus titlul lucrării sale din 1895, Der Judenstaat, al cărui subtitlu este elocvent: Versuch einer modernen Lösung der Judenfrage 1. Analiza lui Herzl se acordă cu cea elaborată anterior de Pinsker, pentru că amândouă confirmă permanența antisemitismului, de care evreii nu vor scăpa decât printr-un demers politic, și legitimează crearea unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pară chiar de centru-dreapta, în comparație cu titlurile din „Diplo“, bien sûr. Amuzant și relevant pentru condiția intelectualului român, cel din fruntea acestei reviste de stânga publică și în multe alte gazete de dreapta. Nici o incompatibilitate. Să îți citez din titluri și subtitluri: (1) „Burghezul gentilom“ jucat la Național; (2) „Libia din nou în contact cu lumea“, în care se arată succesele lui Gadaffi, atât în plan extern, cât și în plan intern, despre beneficiile sistemului distributiv, faptul că nu se plătește deloc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care se arată succesele lui Gadaffi, atât în plan extern, cât și în plan intern, despre beneficiile sistemului distributiv, faptul că nu se plătește deloc curentul electric, iar un plin costă infim; (3) „Arta de a ignora săracii“, iar în subtitlu regăsesc defuncta sintagmă „clasele populare care sunt foarte fragile la dezastrele naturale“; (4) două mari pagini despre glorioasa Chină în care, printre altele, se demonstrează științific că acest colos este inofenisv și că nu el a dus la eliminarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cu un articol de o pagină intitulat „Coșmar nazist în Statele Unite“, în care se disecă un roman scris de Philip Roth, care pleacă de la incredibila premisă: „Dacă SUA s-ar fi aliat cu Hitler în 1940?“ și, pervers, continuă în subtitlu cu cuvintele „Însă romanul e mai mult decât o carte de ficțiune politică“. Ceva, ceva tot e adevărat... Nu pot decât să-mi exprim dezgustul enervat față de această revistă pe care am cumpărat-o a doua sau a treia oară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
un domn, nici mândrețe de bărbat, dar nici urât la înfățișare, nici prea gras, dar nici prea slab; nu s-ar fi putut zice că-i bătrân, dar nici că-i prea tânăr“. Apropo de poșlust Suflete moarte are în subtitlu cuvântul „poem“, prin care Gogol reușește să dea o „dimensiune colosală“, cum zice Nabokov, poșlust-ului. Iar poșliak-ul (persoana de gen masculin) de serviciu, cel care a inventat cea mai bizară și dezgustătoare afacere, târguiala cu suflete moarte, este însuși Cicikov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
căruia un text (un hipertext) este construit prin transformarea sau imitarea altui text (ca în pastișă, parodie, traducere etc.) și din paratext (un hipertext), adică un ansamblu de indicații (unele de forma enunțurilor) cu funcție pragmatică care însoțesc textul (titlu, subtitlu, dedicație, prefață, note etc.). În cazul discursului literar, hipertextualitatea constă deseori din opere elaborate pornind de la autori sau de la opere singulare (parodia unei anumite lucrări, de exemplu). În a n a l i z a d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
făuritor, căci, în planul limbii, el construiește, ca subiect, prin limbă. Cu această viziune, praxematica uzează de cîteva concepte de bază, avînd ca element central praxemul, concepte care au fost definite în lucrarea Termeni și concepte pentru analiza discursului, cu subtitlul O abordare praxematică, publicată în 2001 de C. Detrie, P. Siblot și B. Verine. Principiile praxematicii au fost determinate de autorii acestei lucrări ca avînd trei surse de bază: 1) analizele gramaticale concepute de G. Guillaume, ce vizează o concepere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe Pământ. Fiecare faptă bună făcută de un credincios ajută la slăbirea lanțului până la descătușarea finală a acestuia. Tristețea și dezamăgirea vin din faptul că, atunci când Mesia a venit, ei l-au pus în lanțuri. Epilog Așa cum reiese chiar din subtitlul lucrării de față, Introducere la o teologie a istoriei, noi ne-am propus o introducere succintă la o problematică puțin familiară cititorului și chiar teologului român Dumnezeu în istorie -, și nu o abordare exhaustivă. Nici nu ar fi posibil așa ceva
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]