3,015 matches
-
căruia scria "sex". De obicei, el purta un maiou vechi, înnegrit de vreme și sudoare. Soția lui îl spăla seara și Pedro îl îmbrăca dimineața. Uneori, îl spăla și el în cursul zilei și îl îmbrăca ud. Pentru că ud de sudoare era mai tot timpul cît muncea la un mare hotel, unde era angajat. Lucra cît îi ziua de lungă la întreținerea grădinii hotelului, a piscinei, dar nu se băga la dus bagaje. Pentru bagaje erau alți tipi, mai stilați, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu ponderație. În fond, o bere la cutie are 330 cm³. Ce mare scofală? Uite, briza s-a oprit. Acum ezită să sufle. Nu prea știe cum anume. Dinspre mare sau dinspre uscat? Nu-i hotărîtă și stă. Broboane de sudoare cresc pe tot corpul. Batista nu dovedește să mă usuce, devine udă de tot. Mirosul de la canale bate mirosul proaspăt de mare. Dar știi că-l bate rău de tot?! Da, dar și cînd o veni berea, o trag dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spune El (Matei, 26, 38, Marcu, 14, 34). Ucenicii sunt și ei „adormiți de întristare“ (Luca, 22, 45). Iisus merge până la a încerca să se eschiveze de la perspectiva martiriului („depărtează de la Mine paharul acesta“), asudă de spaimă, și vede cum sudoarea i se preface în sânge. Iar pe cruce, cu puțin înainte de a-și da duhul, El pare să-și fi pierdut orice speranță: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce m-ai părăsit?“ (În realitate, aceste cuvinte sunt începutul unei rugăciuni
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Înghite nu fasole, ci surata ei, lucerna, definesc vreo patru ciuperci, Între care Bovista nigrescens, folosite În popor pentru tratarea arsurilor și tăieturilor, dar care stau și la dispoziția calului pentru rosăturile pricinuite de harnașament. Trăgând la ham, Îl trece „sudoarea calului“, Ononis arvense, cu a cărei fiertură se spală rănile animalelor. Poate ar lua o gură din „lujerul sau măcrișul calului“, Rumex, dacă nu l’ar lăsa pentru vindecarea oamenilor de diaree, dizenterie, reumatism și dureri abdominale, dar și a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sociale: soldați profesioniști, de pildă. Parcă odinioară existau copii de trupă... Poate că imaginea acestei deveniri, care Înseamnă Înainte de toate nu huzurul companiei lui Tom, Jerry, Donald, iar mai apoi al cutărui „site“ diversionist ca să nu fiu rău, ci muncă, sudoare și poate sânge, Îi va Întoarce din stradă Înapoi acasă, În familia - căci asta e orice cuplu câtă vreme procrează - obligată astfel să-și limiteze avântul erotic pe măsura Înmulțirii gurilor... À propos: Natura limitează altfel și dur consecințele acestui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ordine strictă, Încât după câți rămân din cei 4-5, 1-2 adică, dar zdraveni nu tot 4-5 stârpituri, putem ghici un an bun Înainte de a strânge recolta. Și cam tot așa procedează eschimosul, În mediul lui atât de ostil... Vorbeam de sudoare și sânge? Păi un retoric 99% dintre valorile acestui popor au pornit de jos, nu din puf. Poporul acesta are o vorbă, care ia În derâdere pe netotul care pune căruța Înaintea cailor. Altfel spus, costelivele resurse nu pot combate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că aveam 10-12 ani. Bunica ne aducea scăunele și o masă rotundă, scundă, sprijinită pe un trepied, după care ne apucam de lucru. Maia urmărea cu mare atenție discuția noastră, nu intervenea niciodată și uneori îi surprindeam printre picături de sudoare - că doar eram mare profesoară - starea aceea de bine și de mulțumire care îi dădea putere și speranță. Și apoi, până începeam, până ne pregăteam creioanele, Geta mă tot întreba: - Azi ce vom face? - Geta, cred că vom studia numeralul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea Pe obrajii mamei. Și oițele pășteau, Măicuța muncea, Cu frunze mă învelea Cu lapte mă hrănea. Unde sunteți blânde oi Drăguțe mioare Azi tare mi-e dor de voi De n-am loc sub soare. La 11 aprilie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
spunea din bătrâni, a fost întotdeauna. Era după primul război mondial. Eram micuță, tăicuțu fără mânuța stângă, dar se ducea la mncă, la șosele și drumuri, dar cum muncea, numai Dumnezeu știe. Venea sâmbăta cu cămășuța pe el neagră de sudoare și praf, făcută din in de-ți rodea pielea, materialul era scump, măicuța țesea pânză de in și făcea cămășuțe, cerceafuri, izmănuțe la copii și bărbat, venea cu câte un bănuț și îl dădea măicuței că ea știa ce face
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Din toată tulpina un geamăt ieșea; Flămândă, cumplită, vedeam că-mi urmează O ceată turbată de lupi ce urla. Și eu fugeam iute, fugeam cu grăbire. Dar locul sub mine de sânge-nchegat Silințe-mi zadarnic puneau împotrivire; De-o rece sudoare eram inundat. Sufla un vânt iute, și luna-negrită În sațiuri veșnice trecea alergând, Cu stinsele-i raze, cu fața-i pălită Întinse pustiuri abia luminând. Apoi deodată, în nori se ascunse. Și lipsa ei dete cumplitul semnal: În spaima nespusă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
De ce tăcea? De ce se hârjonea, de ce fugea nepăsător pe lângă mine? Nu mai puteam! Simțeam că și Ursu nu-mi mai este un aliat adevărat... De ce tace?... De ce nu simte primejdia? Fugeam! Și gâfâiam ca o locomotivă. Abia-mi trăgeam sufletul. Sudoarea-mi curgea gârlă peste tot. Și eram plin de noroi, din tălpi până-n creștet. Și casa noastră... mai aveam vreo patru-cinci sute de metri până la dânsa... Plângeam și fugeam. Și, încă nădăjduiam că lighioana din urmă n-are să mă ajungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
striga și-a ne căuta bărbații. După câteva minute de învălmășeală, omul meu, Vasile, ne-a recunoscut și-a venit spre noi. Era slab și tras la față, cu ochii duși în fundul capului și-avea pe obraz câteva șiroaie de sudoare, îmbibate cu colb, și se tot ștergea și nu mai prididea să bâiguiască și încerca să zâmbească, rușinat, emoționat, ca și când nu-și credea ochilor că suntem noi, în carne și oase: eu, Mărioara lui, și cu cele trei fetițe. Vai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au oferit rodul talentului lor au sfârșit, fără nici o excepție ori milă din partea împăratului, cu căpățânile retezate pe-o buturugă din piața centrală a Capitalei. Gâdele, un voinic bărbos și fioros, nici n-avea vreme să-și șteargă șiroaiele de sudoare de pe obraz, că Timur Lenk, de-ndată ce se uita la un tablou, îl și cataloga "respins", iar gâdele îl apuca pe autor de plete ori de după ceafă și-l așeza pe buturugă, după ce-i arunca pe ochi o glugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai repede printre cărți și pe urmă s-a tot grăbit la cursurile Facultății de Medicină, dar poate că nu reușea să ajungă mereu cât de repede ar fi trebuit, În pofida acelui zbucium, lăsând În urmă o dâră distinctă de sudoare dospită și motorină. Mă și mir cum de am rezistat, Relule, În ocna aia. — Cum-necum, uite că alții stau și câte treizeci de ani și nu se mai miră. — Ălora le-a pierit și li s-a tocit... Cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pula lu’ moșu'! Tot neamu’ lui de ciobani și salahori și tubari. Numai’ de nu ne-ar trage ei pe noi, vere. Nu-i pasă lui Andrei nici cât lui văru’ Laur. Hohotește spre mine Împroșcându-mă cu salivă și sudoare. — Or să intre ei la bănuieli, face, pe un ton de o conspirativitate contrafăcută. Mai ales când or vedea căcatu’ ăla pe birou. — Or să miroasă ei ceva, zic. Duduie pământul sub picioarele noastre și noaptea se zguduie de râsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acolo, dezbrăcat, la fel de gol ca și ea și frământând laolaltă cu ea hainele și sfărâmătura de pământ de pe jos. Nu mai terminam ce aveam să ne spunem cu mâinile și cu picioarele, cu trupurile noastre Înlănțuite și asudate, Încleiate de sudoare și lunecând pe sudoare, contrazicându-ne doar pentru a ne aproba și redescoperind neîncetat ținuturi Îndelung străbătute și care se vor străbate neîncetat, căci deși mai trecusem pe acolo, Încă simțeam nevoia să trec dimpreună cu dorința mea de schimbare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca și ea și frământând laolaltă cu ea hainele și sfărâmătura de pământ de pe jos. Nu mai terminam ce aveam să ne spunem cu mâinile și cu picioarele, cu trupurile noastre Înlănțuite și asudate, Încleiate de sudoare și lunecând pe sudoare, contrazicându-ne doar pentru a ne aproba și redescoperind neîncetat ținuturi Îndelung străbătute și care se vor străbate neîncetat, căci deși mai trecusem pe acolo, Încă simțeam nevoia să trec dimpreună cu dorința mea de schimbare ce semăna tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trecusem pe acolo, Încă simțeam nevoia să trec dimpreună cu dorința mea de schimbare ce semăna tot mai mult cu un gând de sinucidere. Treceam și fugeam iarăși cu foamea Îndărăt și violența Înainte și Înotam prin șuvoaie amestecate de sudoare și salivă și spermă și sucuri vaginale, și aveam În față tot ce lăsam În urmă: o stea formată din patru picioare, pâlpâind și palpitând prin sfărâmătura de pământ amestecată cu haine și cu brotacul ăla de culoarea pământului. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Eram siguri că-n două-trei zile ne vom despărți definitiv de locurile astea, de țarcurile și grajdurile și hangarele prin care ne-am tot Învârtit până am ajuns În același loc de unde am pornit și uite-mă iarăși lac de sudoare după kilometri de hăituială cu moartea-n urmă și foamea-nainte, ca și altădată și ca-ntotdeauna. În tovarășii ăștia ai mei fierbe tărâța să dea foc la grajduri și țarcuri și la toată șandramaua, dar eu unul nu văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lătra Întunericul. L-am văzut pe Pepino zvâcnind, ținându-se cu mâinile de gât și căzând grămadă În fața ușii deschise prin care ar fi trebuit să trec. Nu m-au văzut... Așteptam În Întuneric lipit de zid, scăldat tot de sudoarea de gheață a morții, și numaidecât am văzut două umbre aplecate și rupte de mijloc, furișându-se iute, iar după două secunde a apărut și a treia, cu un pistol pe care-l ținea În amândouă mâinile Întinse Învârtindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Timișoara? - La Timișoara poporul s-a răsculat Împotriva dictatorului și l-a dat jos. La Timișoara sunt zeci de mii de morți și răniți. Tot orașul e o ruină. Îmi curm plânsul trăgând În piept cu nesaț mirosul lui de sudoare și varză. - A căzut Ceaușescu? Întrebă cu glas tremurat. - De bună seamă că a căzut, dacă noi i-am făcut vânt. Ce ai de mâncare, prietene? - Un nenorocit! Și-a bătut joc de popor și-a fugit. Și el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu sâni mici și erecți. Șortul larg Îi flutura până-n dreptul genunchilor drapelul american, dungat alb-albastru pe un crac și cu stele roșii pe celălalt. Când a trecut prin dreptul nostru i-am văzut privirea ochilor negri răzbătând Îndârjită prin sudoarea ce-i șiroia pe frunte. - P-astea, vere. Ce, nu-ți vine să crezi? Dau cu cinci sute paharu’ și nu bag nici un ban nici În pahare, nici În nămol, nici În nimic. - Și până seara cât Îți mai scoți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prea mult, dom’le! își continuă el ideea. Expedițiile vaste, întotdeauna au fost riscante... Să ne amintim de Campania în India a lui Alexandru Machedon 1 , ori, a lui Tamerlan 2 , în China... ș.a. Tăcu o clipă și-și șterse sudoarea de pe frunte cu o batistă mare, tărcată, apoi, continuă rar și grav. Astăzi, dom’le, asistăm la un război uriaș... purtat de armate ale căror efective se ridică la milioane de luptători, pe un spațiu imens al Globului, cu operațiuni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în foarte scurt timp.. și, bătrânul continent, civilizat, ar fi pierdut. Tot ce s-a realizat în două milenii de civilizații, ar înceta să mai existe..!” își încheie bărbatul pledoaria, ca un mare avocat, și se șterse pe frunte de sudoare cu o batistă tărcată. Vorbele acelui om au avut asupra noastră un efect devastator. Teama din sufletele noastre deveni și mai mare... Refugiații aveau în ochi lumina cenușie a celor care nu mai speră nimic. Războiul.. lunga noapte a morții
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o voce groasă, înfricoșătoare. Peste puțin... adormi. Parcă se prăbuși ca într-o bulboană fără fund... În ultimele zile, felul de a fi al lui Baltă, îi nelinișt pe camarazi.. De câteva nopți, se trezea în puterea nopții lac de sudoare.. speriată, inima îi zvâcnea în piept ca o aripă de pasăre lovită de glonț... Nopțile îi erau bântuite de coșmar.. Îi apăreau niște faruri înăbușindu-i răsuflarea... care, se prefăceau într-un chip de om.. ce părea a fi Alistar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]