2,421 matches
-
angajat ca plutonier de securitate... Dosar nr.: Opriți-l, dom'le, pentru Dumnezeu! Ce naiba! (aruncă cu dosarul în Plutonier.) Plutonierul: (privindu-i pe ceilalți) Deci voi, ăștilalți, ați vrea să vă spun... ce am făcut eu... (ceilalți își fac dosarele sul, gata să le arunce în plutonier; acesta înțelege tensiunea) Văd că v-ați răzgîndit... Bine... bine... cum vreți voi. Obiectiv nr.: (după o lungă pauză) Să fiu eu al naibii, dacă mă întreabă cineva de ce viu eu aici de atîta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de joc) Acum mi-a ieșit... Depinde cum le bați (pauză) Hai că ne plictisim, zău așa... Mai bine să vă spun povestea vieții mele... Dosar nr.: Vezi că poate-ți băgăm pe gît dosarele astea! (i-l arată făcut sul) Plutonierul: (cu un plus de forță) Atenție la ce spuneți și ce faceți..., că vi le bag eu pe gît... Poate așa o să vedeți mai clar ce scrie în dosarele voastre... așa că fiți atenți: deci, cum v-am mai spus
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cealaltă Conul Alecu, Coana Mare, Duduia. Duduia amintește de Fătălăul "Florilor de mucegai" prin limbaj și construcție, prin monstruozitatea fizică, ce presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că vă ascundeți lacrimile, e mai de efect. Totuși, nu exagerați, nu vreți să vi se scurgă tot machiajul pe față; după acest truc el trebuie să vă îmbrățișeze tandru, cuprins de remușcări, nu să fie nevoit să vă aducă sulul de prosoape de hârtie. Situația standard expusă mai sus - o variantă delicată a transferului de vinovăție- este doar o mostră din paleta largă care vă stă la dispoziție; experiența vă va învăța cu siguranță să personalizați acest exemplu pentru extratereștrii
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cînd mai sălbatec...” 7) De unde a luat Bacovia ideea „zborului cărților”? Un răspuns a dat Marcel Marcian, care crede că poetul, trăitor printre evreii din Bacău, a cunoscut o legendă din martirologia iudee: „martirul în clipa supremă, se înfășoară în sulul desfășurat al Torei, pentru care pătimea, arde, împreună cu Tora, mistuindu-se, în vreme ce literele Torei se ridică la cer”8). Ea putea fi luată, însă, din „Qui sait?”, de Maupassant, unde naratorul asistă la „formidabilul tumult” produs de mobilele apartamentului său
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o mai poți desluși și pe care jegul s-a stratificat, desenînd tot felul de chipuri bizare. De-a lungul pereților se înșiruie cîteva polițe slinoase, înțesate de carafe ciobite și cu luciul șters de vreme, inele de metal pentru sulul șervetelor, teancuri de farfurii din porțelan gros, cu chenar albastru, fabricate la Tournai. Într-un ungher se află un dulăpior cu despărțituri numerotate, în care se țin șervetele clienților, pătate de sosuri ori de vin. Mai sînt apoi sumedenii de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Interesul pentru dinamica limbilor actuale, văzută într-un proces mai larg al schimbărilor lingvistice, este mult mai general, fiind prezent și în alte limbi. Amintim, de exemplu, un studiu recent al lui Lorenzo Renzi (Le tendeze dell'italiano contemporaneo. Note sul cambiamento linguistico nel breve periodo, 2000), dedicat limbii italiene actuale, care, deși din punctul de vedere al istoriei recente nu a traversat o perioadă atât de tumultuoasă ca a noastră, prezintă multe fenomene și tendințe lingvistice comune sau apropiate. 1
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
Ioaș (2Reg 12,1-22; 2Cr 24,1-16.23-27). Regele Ezechia va îndepărta din templu relicva șarpelui lui Moise (2Reg 18,4; cf. Num 21,4-9). În timpul domniei lui Iozia, pe când se efectuau lucrări de restaurare, a fost găsit în templu „sulul cărții tôrăh” care, conform 2Reg 22,3-10, ar fi stat la originea reformei patronate de acest rege (că amintim însă că 2Cr 33-34 propune o altă variantă). Templul este distrus (2Reg 25,13 și textele paralele) la sfârșitul celui de-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
spune des-pre Pitagora că interzicea consumarea cocoșului alb, pentru că ei sînt consacrați lunii și sînt rugătorii ce vestesc orele noaptea. Pe iconițele geților apar aceste păsări la fel și pe tăblița ritualică descoperită la Romula, cocoșul ținînd alături de leu, va-sul cu apă vie sau al cunoașterii. Iar pentru această povestioară ne vor trăsni specialiștii în moalele capului că sîntem și pitagoreici, dacă nu ne-am simțit bine să fim numai latini, dar și aceia degenerați, adică tîlharii sau mîlul imperiului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 gr. de griș și lăsăm să dea două - trei clocote, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm patru linguri de ulei, puțină sare, două linguri de zahăr și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente de 3 cm care se fierb în apă clocotită timp de zece minute. După fierbere le strecurăm, le punem în platou cu nucă și zahăr, iar deasupra turnăm 100 gr. de margarină topită. 9.2 CHECURI ȘI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
omogen. Învelim aluatul într-o folie și îl lăsăm timp de două ore la frigider. Încingem cuptorul la 175 de grade, presărăm făină pe planșetă și din aluat luăm bucățele de dimensiunea unei nuci și, cu vârful degetelor, facem un sul subțire ca un cârnăcior. Din acest cârnăcior, facem covrigei care se coc în tavă tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptor timp de cincisprezece până la douăzeci de minute. După aceea, glazura de ciocolată se lasă să se topească
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
frământă toate la un loc, se împarte aluatul în cinci părți egale și se fac cinci foi, care se umplu cu 250 g nuci măcinate, 3- 4 albușuri și 250 g zahăr pudră. După ce s-au umplut foile, se rulează suluri subțirele care se taie în bucăți groase de un centimetru, apoi se pun în tavă la copt cu partea tăiată în sus. După ce s-au copt, la sfârșit, se dau prin zahăr pudră. FLORI DE GHEATA CU PERLE DE ZAHAR
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de copt, două linguri de făină de grâu. 600 gr. de aluat de cozonac din care se face o foaie rotundă de 1 cm se așează în tava tapetată cu unt sau ulei. Din restul de aluat se fac trei suluri - unul mai mare care se pune în tavă peste foaia rotundă, în mijloc punem compoziția din brânză, iar peste brânză facem semnul crucii din restul de aluat. Lăsăm să crească în tavă timp de 45 de minute, apoi ungem pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cât cuprinde. Se face un aluat, care se împarte în 8 părți, fiecare parte se întinde foarte subțire, se unge cu unt fierbinte și se rulează, apoi se dă la rece timp de două ore. După aceea, se ia fiecare sul și se taie în 10 părți. Se întind foi mici care se umplu cu cremă de nucă făcută din 200 g nucă, 200 g zahăr pudră și 4 albușuri bătute spumă. Se coc la foc iute și se pudrează cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
Dante și de Petrarca, spirite reculese și extatice. Boccaccio este în întregime aplecat spre viața exterioară, el trăiește între desfătările, trândăviile și 564 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 69. 565 Ibidem. 566 R. Hollander, Utilita in Boccaccio’s Decameron, în „Studi sul Boccaccio”, nr. 15, 1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de sârmă, / Face pânză bună. / Soare că venia, / D-aș-te ziua-i da: / Aș-te ziua, Iano, / Iano, / Sânziano! / Țese Iana, dichisește / Și de nuntă se gătește. / Țese / Iana, țese / In și cu mătase, / Lui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese, -nchindisește, / Ileana Sâmzeana / Doamna florilor / Și-a garoafelor, / Țese, -nchindisește / Și găitănește."196 În Panteonul tradițional românesc, Sfântul Mihail a fost împuternicit să țină frâiele destinului soarelui și lunii, hotărnicind
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la foc iute. PÂRJOALE MOLDOVENEȘTI 500 g carne de porc tocată, 500 g carne de vită tocată, 2 cepe tocate și călite în unt, 4 ouă, 200 g franzelă înmuiată și scursă, sare, piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 gr. de griș și lăsăm să dea două - trei clocote, apoi dăm la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm patru linguri de ulei, puțină sare, două linguri de zahăr și făină cât cuprinde ca să iasă un aluat potrivit; facem suluri și tăiem segmente de 3 cm care se fierb în apă clocotită timp de zece minute. După fierbere le strecurăm, le punem în platou cu nucă și zahăr, iar deasupra turnăm 100 gr. de margarină topită. 9.2 CHECURI ȘI
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
omogen. Învelim aluatul într-o folie și îl lăsăm timp de două ore la frigider. Încingem cuptorul la 175 de grade, presărăm făină pe planșetă și din aluat luăm bucățele de dimensiunea unei nuci și, cu vârful degetelor, facem un sul subțire ca un cârnăcior. Din acest cârnăcior, facem covrigei care se coc în tavă tapetată cu hârtie de copt și dăm la cuptor timp de cincisprezece până la douăzeci de minute. După aceea, glazura de ciocolată se lasă să se topească
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
frământă toate la un loc, se împarte aluatul în cinci părți egale și se fac cinci foi, care se umplu cu 250 g nuci măcinate, 3- 4 albușuri și 250 g zahăr pudră. După ce s-au umplut foile, se rulează suluri subțirele care se taie în bucăți groase de un centimetru, apoi se pun în tavă la copt cu partea tăiată în sus. După ce s-au copt, la sfârșit, se dau prin zahăr pudră. FLORI DE GHEATA CU PERLE DE ZAHAR
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de copt, două linguri de făină de grâu. 600 gr. de aluat de cozonac din care se face o foaie rotundă de 1 cm se așează în tava tapetată cu unt sau ulei. Din restul de aluat se fac trei suluri - unul mai mare care se pune în tavă peste foaia rotundă, în mijloc punem compoziția din brânză, iar peste brânză facem semnul crucii din restul de aluat. Lăsăm să crească în tavă timp de 45 de minute, apoi ungem pe deasupra
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cât cuprinde. Se face un aluat, care se împarte în 8 părți, fiecare parte se întinde foarte subțire, se unge cu unt fierbinte și se rulează, apoi se dă la rece timp de două ore. După aceea, se ia fiecare sul și se taie în 10 părți. Se întind foi mici care se umplu cu cremă de nucă făcută din 200 g nucă, 200 g zahăr pudră și 4 albușuri bătute spumă. Se coc la foc iute și se pudrează cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de curățenie ). Pentru ca vaca să nu facă duluri pe uger, se punea la pragul grajdului, un sul de la războiul de țesut. Laptele primelor trei zile, se fierbea, făcîndu-se ,, curastră ”. Spre a fi feriți de pagube provocate de animalele sălbatice și păsările cerului, se țineau diverse ritualuri. Astfel În ,, ziua cioarelor ” ( În prima zi de luni din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]