2,627 matches
-
verbul inversat nu ocupă o poziție foarte înaltă în domeniul C pot fi extinse și la analiza gerunziului (144); într-o analiză uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-am dat seama că b. ieri văzându-l pe Vasile supărat, mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi extinse și la analiza gerunziului (144); într-o analiză uniformă a inversiunii, verbul gerunzial deplasat la Cva ocupa tot [Spec, FIN] (144) a. pe Vasile văzându-l supărat, mi-am dat seama că b. ieri văzându-l pe Vasile supărat, mi-am dat seama că 4. Concluzii. Rezumat Deplasarea verbului. Analiză (i) Româna modernă prezintă două opțiuni de deplasare a verbului: deplasare la I (opțiunea generală) și deplasare la C (opțiune mai restrânsă, diagnosticată sintactic prin encliză pronominală și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
grijă într-o sacoșă de plastic, apoi se îndreaptă spre un autobuz vopsit cazon, albastru-gri, unde se află mai mulți colegi în pauză. Iar atunci când ies efectiv din rând, sub privirile reprobatoare ale celor din jur și de-a dreptul supărate ale jandarmului responsabil din zonă, deranjat că trebuie să mute gardul doar pentru un singur pelerin indecis ca mine, mă întâlnesc cu o fostă colegă de la un celebru institut de cercetare academică din Franța, în trecere prin București. Este tipul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o cunosc bine, am întâlnit-o cu micul ei comerț de „tradiție” la toate pelerinajele la care am participat. Stă supărată în ploaie măruntă, la mare distanță de „epicentrul” acțiunii și de rând, luată la ochi de oamenii de ordine. Supărată, îmi spune că „anul acesta nu te mai lasă nici să te apropii de oameni, nu pot să vând nimic, am venit degeaba”. De altfel, o caracteristică a locului este reglementarea strictă a comerțului, în curtea interioară a acestei biserici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a spus nimic. Eu, când am ajuns la locul meu și am auzit că mereu spune de haină roșie, am primit de la fata dinaintea mea un sveter verde și l-am luat. A umblat și m-a căutat, era foarte supărată: spunea o mulțime de lucruri, ce ar face dacă m-ar găsi și că n-o să primim mâncare și că o să stăm toată noaptea acolo dacă nu spunem - adică ceilalți dacă nu spun - cine a fost... Și deodată una, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost. Dar au chemat-o imediat pe aceea care aranja oamenii și n-a reușit să-i spună. Între timp alea care erau lângă ea i-au spus ăleia că dacă-mi spune numele, diseară o omoară. Așa de supărate au fost, că asta s-a speriat și n-a mai „știut” nimic. Din 1500 de oameni care erau acolo, una singură a fost care a vrut să spună. După aceea am și știut care a fost. Așa am scăpat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
știi, și când mi-a venit rândul și m-au Întrebat de tata, le-am spus că tata nu e În viață. „Dar frați ai?” - „Am doi frați”. - „Și ce sunt?” - „Unul e măcelar și celălalt morar”. Eram așa de supărată, că am spus că unul e măcelar și celălalt morar: unul era chirurg, „măcelar”, iar celălalt, fiindcă tatăl meu a murit când el avea 18 ani, a trebuit să facă mai departe moara. Ce făceați de fapt la Auschwitz? La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am auzit la televizor că apar - poate le poți procura mata - dar el n-are timp că-i tare ocupat și vine la noi la 2-3 săptămâni, o îndoctrinează pe soția la bucătărie și vine la mine grăbit să plece, supărat că nu-i agreez politica. Eu am făcut și fac politica culturii, am studiat scriitorii interziși și refugiați, după ziarele aduse de medic și am redactat până la 80 pag. subiectul „Evoluția omului primitiv spre spiritualitatea umană, cu privire la poporul român” cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să fie angajată. Câți băieți de bani gata, din rândul potentaților P.D. sunt în Irak sau Afganistan? Obsedat de Marea Neagră, în care noi nu mai avem flotă, și care, în viziunea Președintelui, ar fi trebuit să fie un lac românesc, supărat ca văcarul pe sat, dă drumul porumbelului cu „Marea Neagră, lac rusesc”, ca și cum ar fi trebuit ca pe Marea Neagră să plutească numai bărci pescărești. Ce să-i faci dacă Rusia nu și-a distrus, nici vândut flota? Drept pentru care Putin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-și pornească darul, că luxoasa și cu de toate mașină apuseană, nu merge; se ambalează, motorul toarce ca o mâță nobiliară, toate se aprind, se sting, ce mai, tot tacâmul, dar nu s-a mișcat din loc decât împinsă. Supărat, i-a chemat pe tehnicienii care le știu pe toate, pe cei de la uzina producătoare și a avut surpriza să afle că mașina primită în dar are doar frâne: putea Ceaușescu să se zbenguie la volan și să apese pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ordinului să intrăm, am refuzat. Milițienii au încercat să ne bage cu sila, dar am cerut să vină directorul și subdirectorul. Ne-au bruscat și amenințat, dar erau 4-5 contra 30. Am așteptat cam mult. Când au venit, făcând pe supărații că refuzăm să ne supunem, am cerut ca doi dintre noi, în prezența directorului și a subdirectorului, cu un milițian, să percheziționăm camera. Puteau să scoată saltelele și la percheziție nu s-ar fi găsit nimic și rămâneam de rușine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lor, renunțând la serviciile lor. Activitatea pe care o depuseseră a avut urmări grave: schingiuiri, mutilări și crime pe care securitatea trebuia să le acopere fără ca răspunderea să cadă asupra ei. Felul dumnitale de a vorbi frizează obrăznicia, făcu pe supăratul. Vă supără adevărul? Am să vă pun în față realitatea din acest birou de anchetă. Sunteți părtaș, fără să vă dați seama, la acțiunea de oprimare pe care o execută securitatea din totdeauna. Ofițerul a rămas descumpănit uitându-se alarmat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe o ureche... Și avea un prieten bun, tot bucureștean... probabil că s-au cunoscut încă din libertate. Basmacian îl chema... Mi-aduc aminte de el, era o figură extraordinară, un tip din ăsta pe care niciodată nu-l vedeai supărat, comunicativ, tot timpul zicea ceva de spirit, un banc, o glumă, și-ți făcea plăcere să fii în preajmă, să stai de vorbă cu el... Și bineînțeles că se țineau cursuri adevărate de filosofie, de franceză, și-așa mai departe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
târziu, când ne-am eliberat, am auzit că Tito a trecut prin țara noastră spre București și Vida era cu el. Adică a fost, mă rog, în suita lui. O cunoșteați dinainte, din auzite măcar? Nu, nu. Bărbații erau foarte supărați, ei erau foarte chinuiți de ea. Avea o tehnică... Vă spun, era chiar o persoană frumoasă și foarte caldă, apropiată, așa, n-ai fi putut crede că atât de sadic s-a manifestat în anchetă. Cum ați reacționat când ați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și am asistat la treaba asta. Țurcanu l-a omorât... L-au întins pe jos, pe ciment. Țurcanu a plecat... El avea singur dreptul... și bătea în ușă, și venea imediat gardianul și-i dădea drumul. Atunci a fost foarte supărat... Mă uitam pe fața lui, și era agitat, era... Și, în sfârșit, au venit, l-au pus într-o pătură, l-au luat, l-au dus. S-a terminat... În seara aia nu s-a mai bătut... Dar a doua
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
când ne-am eliberat de la pușcărie. Am fost pe la frate-su, mă rog... și m-am întâlnit cu Puiu Atanasiu. Și zic: Dom’le, m-am speriat când v-am văzut atunci... Și mi-a spus: Nu sunt absolut deloc supărat... Nu e nici o supărare. M-a îmbrățișat și cu asta basta... Eu, ce să zic? Eu față de colegii de facultate n-am mișcat în front dom’le! Nimic! Cu ăștia cu care am fost în pușcărie mai discutam câte ceva... Și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-ai spune, Peste toate o lopată de țărână se depune...” (M. Eminescu) „Eu nu cânt că știu cânta...” • când infinitivul este precedat de un pronume sau un adverb relativ: „...norocul îți râde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat.” (I. Creangă) „Și pentru băiat n-ai de unde da?” (I. Creangă) „Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate.” (I. Creangă) Accentul: Cade pe morfemul a la toate verbele și pe sufixul tematic, la verbele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ntruna.... Zgribulite Vrăbiile-și spun De nevoi, sărind, grăbite, Lângă gard și pe șoptite Povestesc ca-n nopți dorite, Pe cărările-ntocmite, Vine Moș Crăciun. Ninge! de Otilia Cazimir Ssst! Măicuța gerului Cu mânuța înghețată, Bate-n poartă cerului Și întreabă supărată: Unde-s stelele de sus? Iaca, nu-s! Vântul rău le-a scuturat Și le-mprăștie prin sat. Uite una: s-a desprins Dintr-o margine de nor Și coboară-ncetișor... Oare a nins? E un fulg și-i cel dintâi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe-serat, târziu, În razele de luna Părea mai străveziu. Dar într-o zi cu soare O rază a venit Și țurțurul de gheață Plângând el s-a topit. Țurțurul de M. Micu Pic, pic, pic Plânge-un turture pitic. Supărat că soarele I-a muiat picioarele. Omul de zăpadă Nasu-i de ardei, Ochii-s de cărbune Matură sub braț, Îi stă de minune. I-am pus oala-n cap În loc de pălărie Cât va sta în ger Frig să nu-i
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și pastrama pe grătar, “Iată vine n graba mare De la vie, un plin car !” Mai cu foc scripca bătrână Se aude peste vii, Tot
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și frunze uscate, de toate culorile. Servitorii erau uscați de bătrânețe, iar arborii în genunchi mi se aplecau de parcă aș fi fost un prinț. În tron, stătea un rege cu plete aurii și cu barba poleită. El era palid și supărat că și-a pierdut puterile și tronul îi va fi luat de Regina Toamnă. Deodată, își făcu apariția caleașca cu Regina Toamnă. Ea coborî din bostanul fermecat cu coșul plin cu roade, iar când a intrat în împărăție, toți i
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
capabili să audă replicile, ca într-un film mut: “El - uscățiv, cu mustățile adunate, cu ceva bătrânesc în înfățișare. Ea - frumușică, gătită, roză, rotofeie și cu gropițe. Vorbea tot timpul, se apleca spre a nu-i da pace, făcea pe supărata, se alipea mângâioasă. El o lăsa în voie, puțin încovoiat, ca un om care are alte treburi, cu gândul în altă parte, fără pretenții, fie că și le îndeplinise, fie că nu se mai gândea la ele, știind că e
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
m-aș recunoaște: Mă voi referi la o descriere scurtă și întremătoare, aparținând prietenului meu Mircea Miclea: „Lângă tine, Mihaela, oamenii devin mai oameni și înțeleg mai multe, iată sensul!”. Mi-a spus asta când soarta era, în multe privințe, supărată foc pe mine și când eu nu mai știam cam de ce ar mai trebui să continui, odată ce, indiferent ce făceam, mi se întâmpla ceva rău. Am știut și că el, bunul meu prieten, chiar așa gândea și că avea destulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sale. În orice caz, au existat perioade în care banul se găsea lesne și altele în care banul era de negăsit. Lucrurile merg simplu sau greu, fără ca stăpânii aparenți ai lumii să poată face mare lucru în această privință"865. Supărat pe capitalism, Marx face o distincție clară între acest mod de organizare al economiei și societății și celelalte moduri. Evident, în concepția sa, cu care nu putem fi de acord, numai capitalismul este vinovat și purtător al crizei și ciclicității
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o abnegație demne de invidiat." Constantin I. Ciobanu, critic de artă, Chișinău "...În fiecare tablou, Iurie Matei construiește câte o amintire și o legendă, îndemnându-ne să ne regăsim pe noi înșine, cei autentici, neschimbați de nimic, printre cei cotidieni, supărați, veseli, ofensați, fericiți, mirați, timizi sau răzvrătiți. Exersând în arta plastică de mic copil, Iurie Matei pare a stăpâni în pictură totul: compoziția, culoarea, modalitățile de redare a spațiului, realitatea figurativă; e un virtuos care a creat un stil al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]