28,530 matches
-
siguranță, astfel încât apreciază că se puteau adopta alte măsuri prin care să se combată această situație epidemiologică, Guvernul României având obligația să respecte Constituția României, legea fundamentală a acestei țări care consideră că drepturile și libertățile fundamentale sunt valori supreme pentru un stat democratic, iar România nu mai este un stat democratic în acest moment. Pentru considerentele arătate, precum și pentru cele expuse în scris solicită admiterea acțiunii. Reclamantul X, în subsidiar, arată faptul că trebuia avut în vedere că
ÎNCHEIERE din 2 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271868]
-
din 15 ianuarie 2021, Decizia nr. 77 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021). ... 40. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
cu cauza, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat în mod constant că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiționată de împrejurarea ca interpretarea pe care o va da instanța supremă să conducă la consecințe juridice de natură să determine soluționarea pe fond a cauzei, prin statuarea neechivocă asupra raportului juridic dedus judecății. ... 55. Deși art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, Înalta Curte
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
a textului de lege la diferite circumstanțe, proprii fiecărui litigiu în parte, nu pot fi atribuite Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci revin instanței învestite cu soluționarea cauzei. ... 58. Cu alte cuvinte, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, instanța supremă nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților de interpretare a unui text normativ. ... 59. Pornind de la aceste statuări, se reține că obiectul
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
susține, în esență, că singura autoritate competentă să legifereze este Parlamentul României, iar prin Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, instanța supremă a stabilit că, în interpretarea art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal și a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 27 noiembrie 2018, instanța supremă a stabilit că „în interpretarea art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal și a art. 169 alin. (1) din Codul penal, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la contestarea constituționalității normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvoltat o analiză în două trepte, prima vizând respectarea de către instanța supremă a competenței sale prevăzute de Constituție, iar cea de-a doua referitoare la raportarea la dispozițiile Constituției a conținutului normativ astfel determinat al normei criticate. Din perspectiva celei dintâi etape a analizei, Curtea Constituțională este competentă să controleze constituționalitatea textelor
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
rolul unificator al instituției juridice a hotărârii prealabile, numai chestiunilor de drept care conduc la dezlegarea în fond a cauzei sub aspectul statuării în privința raportului juridic dedus judecății. Cu alte cuvinte, obiectul sesizării în vederea pronunțării de către instanța supremă a unei hotărâri prealabile îl constituie o „chestiune de drept“ de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, acest mecanism de unificare a practicii vizând, deopotrivă, o chestiune de drept material ori o chestiune de drept procedural, așadar
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
cărei lămurire se solicită și care se află într-o relație de dependență cu soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție, în sensul că decizia instanței supreme pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. ... 19. Autorul excepției susține că Decizia nr. 17 din 11 octombrie
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
fost amnistiat ori dacă a intervenit prescripția, aceasta întrucât o astfel de cauză nu exclude existența faptei anterioare în materialitatea ei, iar legea nu prevede nicio excepție de la incidența acestei agravante. În aceste condiții, existența unei jurisprudențe a instanței supreme publicate asigură previzibilitatea interpretării dispozițiilor legale care reglementează elementul circumstanțial agravant, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuând constant asupra rolului instanțelor judecătorești în interpretarea și aplicarea
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuând constant asupra rolului instanțelor judecătorești în interpretarea și aplicarea normelor de incriminare, jurisprudență însușită și de Curtea Constituțională. ... 22. În concluzie, în acord cu cele statuate de instanța supremă, Curtea constată că interpretarea autentică dată de legiuitor sintagmei „de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor“ prin art. 242 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor nu împiedică reținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut în art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal. Prin decizia menționată, instanța supremă a realizat o veritabilă interpretare a art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal, prin prisma conținutului său normativ astfel explicitat integrându-l organic în ansamblul instituțiilor de drept penal material, reglementate de Codul penal, cu referire specială la
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
interval de cel puțin trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților? ... 96. Astfel cum s-a arătat anterior, una dintre condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 97. În consecință, ori de câte ori chestiunea de drept a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond. ... 98
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizează nestatuarea de către instanța supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 97. În consecință, ori de câte ori chestiunea de drept a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond. ... 98. Pornind de la aceste statuări se constată că problema de drept antamată prin a doua întrebare a fost analizată în cadrul sesizărilor conexate ce au format obiectul
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
și anume acela de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale. De asemenea, se reține că, prin mecanismul instituit de recursul în interesul legii și dezlegarea unei chestiuni de drept, instanța supremă asigură interpretarea unitară a normelor care reglementează desfășurarea procesului penal, garantând astfel un proces echitabil pentru persoanele acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Totodată, prin aceleași mecanisme, Înalta Curte de Casație și Justiție înlătură interpretările divergente apărute în practica judiciară cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care se constată că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii, înfrânge rolul constituțional al instanței supreme, instituit de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
avut în vedere nici ipoteza în care este analizată legalitatea mandatului de către o instanță inferioară celei care a autorizat activitățile de culegere de informații. Textul de lege criticat prevede că legalitatea încheierilor și mandatelor emise de către judecătorii instanței supreme va fi supusă verificării judecătorilor de la instanțele inferioare, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 126 alin. (3) și (4). Se invocă, în acest sens, considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019 și
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
În consecință, principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile devine incident în cazul respectivelor decizii, iar legiuitorul trebuie să asimileze legii aceste acte în ceea ce privește aplicarea art. 4 din Codul penal. Reține că deciziile pronunțate de instanța supremă în procedura hotărârii prealabile sau a recursului în interesul legii nu dezincriminează ori incriminează ele însele, în mod formal, o anumită faptă, însă prin efectele lor, obligatorii pentru instanțele de judecată care aplică legea penală, se poate ajunge indirect la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unor infracțiuni, inclusiv din perspectiva reținerii sau nereținerii concursului de infracțiuni. Prin urmare, pentru a se da o reală expresie principiului aplicării lex mitior, este necesară luarea în considerare și a efectelor concrete ale unor astfel de decizii ale instanței supreme, câtă vreme aceste efecte pot fi, în anumite cazuri, de definire a conținutului constitutiv al unor infracțiuni și, în consecință, de excludere de la răspunderea penală a anumitor tipuri de comportamente care au fost anterior sancționate ca infracțiuni. Apreciază că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în consecință, de excludere de la răspunderea penală a anumitor tipuri de comportamente care au fost anterior sancționate ca infracțiuni. Apreciază că, deși diferite din punctul de vedere al mecanismelor adoptării/pronunțării, precum și din alte puncte de vedere, deciziile instanței supreme, pronunțate în procedura recursului în interesul legii ori în procedura dezlegării unor probleme de drept în materie penală, respectiv deciziile Curții Constituționale sunt similare din punctul de vedere al efectelor lor concrete care au relevanță din perspectiva principiului aplicării legii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
relevanță din perspectiva principiului aplicării legii penale mai favorabile, statuat de art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât acestea operează o reconfigurare a elementelor constitutive ale unei norme de incriminare. Consideră că susținerile privind acordarea de atribuții de legiuitor instanței supreme sunt neîntemeiate. Legea criticată nu intervine asupra atribuțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci doar stabilește, în vederea respectării art. 15 alin. (2) din Constituție, posibilitatea de aplicare retroactivă a anumitor decizii ale acestei instanțe pronunțate în procedura recursului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în procedura dezlegării unor probleme de drept în materie penală, care au, în concret, prin conținutul lor, efectele unei legi penale mai favorabile. Asimilarea cu legea este limitată, așadar, la modalitatea de aplicare în timp a deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedurile menționate, fără a se extinde asupra celorlalte caracteristici care definesc un act normativ/o decizie a instanței supreme și fără a transforma, în consecință, instanța supremă în legiuitor pozitiv. Reține că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
legi penale mai favorabile. Asimilarea cu legea este limitată, așadar, la modalitatea de aplicare în timp a deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedurile menționate, fără a se extinde asupra celorlalte caracteristici care definesc un act normativ/o decizie a instanței supreme și fără a transforma, în consecință, instanța supremă în legiuitor pozitiv. Reține că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în procedura recursului în interesul legii ori în procedura dezlegării unor probleme de drept în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
limitată, așadar, la modalitatea de aplicare în timp a deciziilor pronunțate de instanța supremă în procedurile menționate, fără a se extinde asupra celorlalte caracteristici care definesc un act normativ/o decizie a instanței supreme și fără a transforma, în consecință, instanța supremă în legiuitor pozitiv. Reține că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în procedura recursului în interesul legii ori în procedura dezlegării unor probleme de drept în materie penală, au efecte general obligatorii de la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]