4,737 matches
-
un rău mai mic în comparație cu marile rele ale acestui secol, regimurile totalitare și războaiele care au ucis zeci de milioane de europeni. Cele mai mari obstacole în calea democratizării în țările post-comuniste apar în ceea ce privește oferta: elitele politice trebuie să instaureze supremația legii, să creeze instituțiile societății civile și, în unele cazuri, responsabilitatea în fața electoratului. Chiar și acolo unde elitele politice și-au exprimat dorința de a extinde procesul de democratizare, punctul de plecare moștenirea unui regim post-totalitar este cu mult mai
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și acolo unde elitele politice și-au exprimat dorința de a extinde procesul de democratizare, punctul de plecare moștenirea unui regim post-totalitar este cu mult mai defavorabil decît cel al oligarhiilor secolului al XIX-lea, ca Marea Britanie, care deja instauraseră supremația legii, o societate civilă și un grad de responsabilitate a clasei politice, înainte de începerea secolului de reformă electorală care a condus în mod gradat la o democrație completă. Cea mai bună perspectivă: o democrație completă Pentru un regim post-comunist nou
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
oferă politicienilor din opoziție stimulentul de a pune accent pe responsabilitate, în speranța că vor cîștiga controlul asupra guvernării. Instituțiile importante ale societății civile pot acționa ca grupuri de presiune, trăgînd la răspundere guvernul atunci cînd le sînt afectate interesele. Supremația legii nu înseamnă doar evitarea promulgării unor legi represive. Înseamnă și reținere din partea elitelor politice; aceasta presupune respectarea legilor deja existente și aplicarea legilor anti-corupție, atît în cazul prietenilor, cît și în cel al dușmanilor. Dacă așa stau lucrurile, atunci
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al dușmanilor. Dacă așa stau lucrurile, atunci democrația a depășit etapa consolidării, în care competiția electorală este singura alternativă. A devenit o democrație completă, în care toți jucătorii respectă regulile. O democrație completă vafi o guvernare modernă, deoarece respectul față de supremația legii înseamnă că agențiile publice acționează dirijat și aplică politicile în mod corect și impersonal, aceasta fiind o cerință de bază a unei birocrații moderne. O democrație completă va fi eficientă, deoarece corupția și favoritismul personal nu vor duce la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de a fi mai eficace; o guvernare complet democratică va putea obține mai ușor sprijin, deoarece reprezintă de fapt populația. Răul mai mic: o democrație frîntă Dacă sînt probleme de ofertă elitele politice nu pot sau nu vor să respecte supremația legii, să încurajeze instituțiile sociețății civile sau să fie responsabile democrația nu poate fi completă, chiar dacă se organizează alegeri libere. Un astfel de regim reprezintă o democrație frîntă, pentru că este incapabil să facă față greutăților și responsabilităților cu care se
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
se limitează la țările post-comuniste. În cadrul Uniunii Europene, Grecia și Italia sînt astfel de exemple. În lumea post-comunistă, Federația Rusă are multe din caracteristicile prototipului democrației frînte (cf. Bova, 1997). Într-o democrație frîntă există doar un angajament intermitent față de supremația legii. În cel mai bun caz, moștenirea pre-comunistă a Europei Centrale și de Est a fost legalismul birocratic, administrarea politicilor conform procedurilor formale, fără a demonstra un prea mare interes pentru rezultat. Într-un astfel de sistem, oamenii cunoșteau situația
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
justiției era supravegheată de procuratură, care, începînd cu epoca stalinistă, era "o extensie instituțională a Partidului Comunist în sistemul legal" (Huskey, 1992: 223). Folosirea cunoștințelor, a mitei sau a favoritismului personal pentru a manipula birocrația a sub-minat și mai mult supremația legii (cf. DiFranceisco și Gitelman, 1984; Rose și Shin, 1998). În regimurile post-comuniste, eliminarea măsurilor represive nu este suficientă pentru a confirma supremația legii. După cum explică doi oameni de știință din Ungaria: "A aboli și a elimina pare relativ simplu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Folosirea cunoștințelor, a mitei sau a favoritismului personal pentru a manipula birocrația a sub-minat și mai mult supremația legii (cf. DiFranceisco și Gitelman, 1984; Rose și Shin, 1998). În regimurile post-comuniste, eliminarea măsurilor represive nu este suficientă pentru a confirma supremația legii. După cum explică doi oameni de știință din Ungaria: "A aboli și a elimina pare relativ simplu. Dificultățile apar atunci cînd este vorba de protejarea și promovarea libertăților" (Sajo și Losonci, 1993: 328). Oficialii aflați la conducerea justiției au avut
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
răpire de persoană și boicotul referendumurilor. Dacă aplicarea legii nu poate fi considerată subînțeleasă atunci cînd guvernanții încearcă să "în-doaie" legea, atunci regimul este în cel mai bun caz o democrație frîntă. Corupția a înlocuit represiunea, ca principală amenințare la adresa supremației legii. Corupția era ceva normal și în regimurile comuniste; schimbarea de regim nu asigură eradicarea problemei, ci oferă noi oportunități pentru corupție. Promovarea privatizării trebuia să asigure dezvoltarea economiei de piață, eliminînd controlul statului și permițînd indivizi-lor și firmelor să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dus la căderea guvernului pro-piață condus de Václav Klaus. În țările post-comuniste, moștenirea micilor regulamente și o birocrație indiferentă au creat oportunități pentru corupție în asigurarea serviciilor care se acordă în mod obișnuit fără mită într-un stat care respectă supremația legii (Winiecki, 1997). Pe lîngă corupția din cadrul aparatului guvernamental, așa-numitele organizații "mafiote" au uzurpat o funcție clasică a statului modern, prin extorcarea întreprinzătorilor particulari sub pretextul asigurării "protecției" (vezi de exemplu Handelman, 1995; Hedlund și Sundström, 1996). Incertitudinile cu privire la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
decît media. În schimb, în Republica Cehă, persoana medie este aproape de punctul de mijloc, avînd încredere în aproape tot atîtea instituții în cîte nu are încredere (tab. 10.1). Principala problemă a noilor democrații post-comuniste este incapacitatea de a impune supremația legii. În perioada comunistă, cea mai vizibilă violare era negarea drepturilor omului; în prezent, cea mai mare problemă este corupția, atragerea de foloase pentru cei aflați la conducere prin încălcarea sau forțarea legii. În grupul de țări post-comuniste, corupția variază
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
prea puternic, de comisari. Regimul poate supraviețui indefinit atît timp cît majoritatea oamenilor sînt liberi, iar alegerile oferă șansa de a elimina ticăloșii de la putere. Totuși, dacă politicienii care obțin puterea prin ale-geri nu sînt constrînși în mod adecvat de supremația legii și nu sînt corect trași la răspundere în fața electoratului sau a societății civile, un guvern frînt nu poate face față greutăților provocate de transformare. Se ajunge la stabilitate, dar sub forma unei capcane a echilibrului la nivel inferior. Țări
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fuziuni și achiziții (acestea permit afacerilor să beneficieze de avantajele integrării, fie că este orizontală 30, fie că este verticală31Ă, globalizare (acest tip de obiective presupun strategtii de extindere a firmei la nivel internațională. Dintr-o perspectivă restrânsă, fidelizarea clienților, supremația pe piață, profitul, dezvoltarea, angajamentul salariatului și capacitatea de conducere sunt etalonul care a modelat procesul de formulare al obiectivelor Body Gym. Având în vedere aria domeniului sportiv și văzând dimensiunea socială a sportului, fidelitatea clienților este un obiectiv primordial
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
9 Leonid Boicu, Principatele Române în raporturile politice internaționale (1792-1821), Ediție îngrijita de Victor Spinei, Institutul European, (Iași), 2001, p. 21. 10 Ibidem. viziunea diplomației franceze, să constituie "vârful de lance" al politicii Franței față de Rusia, principala să concurență la supremație în Europa Orientala. Iată pentru ce "alianță Turciei, Poloniei, Suediei și Danemarcei a fost visul constant al diplomației Republicii"11. Iar una din pârghiile cu ajutorul căreia s-a considerat că se puteau promova acele obiective a constituit-o înființarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de a se ajunge și la rezolvarea problemei orientale. Implicarea Rusiei în efortul Franței de a închide cercul sistemului său continental, prin includerea și a Suediei, viza slăbirea rezistenței Angliei 155 și, pe cale de consecință, eliminarea unui alt concurent la supremație în Orientul European care începuse, deja, să dea semne că îl interesa zona. La rândul ei, Rusia s-a angajat, fără rezerve, în războiul împotriva Suediei nu atât pentru a servi interesele antiengleze ale Franței, cât pentru a realiza, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
a sa, elaborate de sultanul Selim al III-lea. Iată, deci, tot atâtea motive care l-au determinat să nutrească chiar un grad de simpatie față de Franța, fără a i se alătură, totuși, în lupta împotriva celor două compețitoare la supremația politică în Orientul European, după cum a refuzat, constant, să dea curs presiunilor diplomatice exercitate de acestea de a intra în coaliția antifranceză 5. Or, tocmai această neutralitate explică de ce Istanbulul a fost unul din puținele locuri unde se întâlneau reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
the war of Europe" (cf., idem, History of the Ottoman Empire, p. 270). Ca urmare, Istanbulul a redevenit centrul intrigilor diplomatice 158. După cum se știe, pacea franco-engleză de la Amiens a fost de scurtă durată, războiul dintre cele două rivale la supremația maritimă și coloniala reizbucnind la 22 mai 1803. În noile condiții Poartă Otomană nu mai avea nimic de apărat, așa încât a revenit la politica de strictă neutralitate, practicată înainte de invazia franceză în Egipt 159. Pe acest fundal, Poartă Otomană a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
sub denumirea de "Barrière de l'Est", abandonat de vechiul regim, cel puțin în mod oficial, în anul 1756. Deoarece, acesta trebuia, în viziunea diplomației franceze, să constituie "vârful de lance" al politicii Franței față de Rusia, principala să concurență la supremație în Europa Orientala. Iată pentru ce constituirea, în jurul Franței, a unei largi alianțe formată din Turcia, Polonia, Suedia și Danemarca a devenit o preocupare constantă a diplomației Republicii Franceze. Or, în această ordine de idei, este de reținut faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
privire la dezlegarea chestiunii de drept exprimate în cauză de către reprezentantul Ministerului Public și inculpați 21. Reprezentantul Ministerului Public a arătat, referitor la fondul chestiunilor de drept, că prin jurisprudența sa Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat supremația dreptului comunitar, respectiv prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre ale Uniunii Europene. A apreciat că în cauză se impune aplicarea cu prioritate a normelor dreptului unional, așa cum a stipulat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv prin ordonanțele
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
-se doar în cauzele care au ca obiect infracțiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene (fraude cu fonduri europene, abuz în serviciu, evaziune fiscală, corupție, spălarea banilor), în această situație neutralizându-se efectul întreruptiv de prescripție, astfel încât supremația, unitatea și efectivitatea dreptului european să nu fie afectate, chiar dreptul românesc prevăzând astfel de derogări (în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 511 din 12 decembrie 2013). ... 30. Referitor la întrebările privind „riscul sistemic“ și „număr semnificativ de cauze
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
privind „riscul sistemic“ și „număr semnificativ de cauze“ s-a considerat că pentru aplicarea hotărârii Curții Europene nu este necesar să existe criterii prestabilite prin lege care să definească aceste noțiuni, instanțele de judecată naționale fiind obligate, în virtutea principiului supremației dreptului european, să facă aplicarea concretă a răspunsurilor la întrebările preliminare adresate Curții Europene prin care au fost clarificate norme din dreptul Uniunii Europene, pentru raporturile juridice care nu sunt încă definitive, un astfel de demers nefiind de natură să
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
la principiul legalității incriminării și pedepsei, nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din convenție reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să se asigure o protecție efectivă
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
multe decizii relevante pentru problemele de drept arătate în încheierea de sesizare. ... 46. Prin Hotărârea din 21 octombrie 2013 în Cauza Del Río Prada împotriva Spaniei, Curtea a reținut că garanția consacrată în art. 7 din convenție, componentă esențială a supremației legii, ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție al convenției, fiind evidențiat de faptul că art. 15 nu permite nicio derogare de la aceasta pe timp de război sau în caz de pericol public ce amenință viața națiunii
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
Marii Camere din data de 24 iulie 2023, pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sunt obligatorii pentru instanțele naționale sesizate cu o situație juridică dintre cele abordate prin cele două acte jurisdicționale. Obligativitatea aplicării hotărârilor derivă din principiul supremației dreptului Uniunii, asumat de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. ... 64. Înlăturarea efectelor Deciziei nr. 67/2022 determină ca regula creată de deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv lipsa din legislația română a cauzelor de întrerupere
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
și de instanțele din circumscripțiile acestora. ... ... VII. Dispoziții legale relevante Constituția României Statul român Articolul 1 (…) (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Universalitatea Articolul 15 (…) (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Egalitatea în drepturi Articolul 16 (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]