6,772 matches
-
umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cenzură sau ca rezultat al unei revoluții sau revolte populare. Elementele legitimității puterii politice: legalitatea instituirii puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
umană constituită istoric și organizată pe un anumit teritoriu, care se structurează politic în grupul de guvernanți și restul populației. Elementele noțiunii de stat din perspectiva analizei politologice: organizarea politică a unei colectivități umane; coeziunea colectivității umane; raporturile de comandă, supunere între guvernanți și guvernați; legitimitatea exercitării autorității și a puterii de comandă de către guvernanți. Potrivit sociologului Emile Durkheim, statul a apărut ca rezultat al diviziunii sociale a muncii<footnote E. Durkheim, De la division du travail social, PUF, Paris, 1960, p.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cenzură sau ca rezultat al unei revoluții sau revolte populare. Elementele legitimității puterii politice: legalitatea instituirii puterii (respectând Constituția) și corecta folosire a acestei puteri (în conformitate cu legile statului). Legitimitatea puterii indică și capacitatea guvernanților de a obține din partea celor guvernați supunerea, dar fără a recurge la forța de constrângere. Pentru justificarea legitimității de comandă exercitată de guvernant există mai multe teorii. Max Weber identifica trei tipuri de legitimare a puterii în numele căreia liderul exercită dominația: calitățile personale ale liderului (dominația charismatică); tradiția
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
depresivă ce leagă copilăria de adolescență, cu condiția să știm să recunoaștem eventualitatea existenței unei depresii sub unele aspecte semiologice evolutive în general cu vârsta: reacția de prăbușire depresivă a „Sandrei-bebe” se transformă într-o atitudine de rezervă prudentă și supunere la „Sandra-cuminte” din copilărie. Vincent, copil mare, își maschează depresia prin diferite comportamente de apărare de natură maniacală, îngrijind în același timp depresia mamei prin acordarea de sprijin; cu vârsta, conduitele reactive câștigă teren, dar pierderea acestui sprijin reciproc conjugat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1991). MODIFICAREA ECHILIBRULUI DINTRE INVESTIȚIILE NARCISIACE ȘI OBIECTALE Modificarea echilibrului dintre investițiile obiectale-investițiile narcisiace este foarte importantă. Replierea spre sine însuși provine din nevoia ruperii de nevoile și investițiile din copilărie și din distanțarea de ceea ce este perceput ca o supunere față de imaginile oedipiene. În același timp, constatăm destul de des o suprainvestiție a sinelui care începe frecvent prin întrebarea ontologică: „cine sunt eu?”. Într-o oarecare măsură, pentru a se identifica, adolescentul are nevoie să se replieze asupra lui însuși și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comportamentelor sale reprezintă o amenințare potențială și nu pot decât să provoace o eschivare și o devalorizare a unei situații resimțită ca fiind cu atât mai periculoasă cu cât ea este însoțită de un sentiment rușinos de pasivitate și de supunere. În acest stadiu, supravegherea medicală de tip „psi” este de cele mai multe ori contraindicată, deoarece efectele sale sunt returnate chiar împotriva acesteia și riscă să îndepărteze pe termen lung tânărul de o modalitate de îngrijire care ar putea să-i fie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
calculator etc.), la diferite examinări sau concursuri. Evaluăm nu „inginerește”, ci omenește. 4. Simptomul deturnării. Sunt și profesori care deturnează evaluarea în mijloace de menținere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a adopta anumite conduite (de frică, de supunere, de manipulare). Evaluarea este „arma” ascunsă a unui profesor nesigur, fără personalitate și farmec. Funcția evaluării nu mai este de a diagnostica, a prevedea, a institui o realitate pozitivă, ci de a inspira teamă și forță. Se ajunge, în acest
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un spațiu cultural în altul (și, de aici, caducitatea comparării unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei activități de cercetare, dar în strânsă corelație cu o realitate factuală determinată. El poate fi utilizat în mai toate circumstanțele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unui mecanism - trădează propensiuni antiumane. Funcționarea liberă a pieței are sens doar dacă ea nu înseamnă lipsa de libertate pentru opțiunile umane. Or, libertatea pieței este în viziunea fundamentaliștilor o formulă de limitare a libertății de acțiune a omului, adică supunerea voinței acestuia forței oarbe, anularea liberului arbitru, oricum nerecunoașterea discernământului uman în proiecția șanselor de câștig în complexul intersubiectivității. Din perspectiva logică este absurd să se investească un instrument, un mecanism cu capacitatea umană de a face. Acel instrument „face
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
presocratic”! 2 Sub domnia învingătorilor. Ce să însemne această eroare? Ea pare cu atât mai scandaloasă cu cât Jean-Paul Dumont însuși - evident! - o semnalează, o remarcă și nu se abate de la regulă, instalându-l pe Democrit în această relație de supunere față de Socrate. Toți cei care se ocupă de filosoful materialist constată, bineînțeles, falsul, dar nimeni nu-l înlătură scoțându-l pe Democrit din acest corpus în care este înecat pentru a i se interzice să navigheze sub propriu-i stindard
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru expansiunea individuală, singura măsură a judecăților și acțiunii, a teoriei și a practicii. Antiphon enunță un adevăr major: el alege tabăra naturii și se vrea inamicul legilor! Antiphon face distincție între sfera privată și sfera publică, după care admite supunerea în fața legilor a celei dintâi. În prezența unor martori, să ne adaptăm conduita și comportamentul la cerințele ei; în schimb, când suntem singuri, ne vom mulțumi să ascultăm de bunul nostru plac, fără să dăm seamă nimănui. Legea civilă, instituită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o face să înflorească și-i permite să se manifeste deplin. Obiectivele acțiunii sunt viața, plăcerea și utilul, împletite în una și aceeași energie. Poziția antiphoniană presupune o răsturnare a valorilor: preferă natura legii pentru a face să apară libertatea... Supunerea în fața legilor e antihedonistă, ea generează dureri, le sporește pe unele și creează altele noi. Astfel, la tribunal, ofensații care se apără au de suportat afrontul ofensatorilor gata de orice, inclusiv să mintă, să travestească adevărul și să recurgă la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă să suportăm necazuri de care ar trebui să fim scutiți, provoacă suferințe și nu ne feresc de neplăcere. Supunerea față de legi nu este răsplătită: în mod paradoxal, justiția dă rareori dreptate victimei, servindu-l mai adesea pe vinovat. Într-adevăr, procedurile judiciare garantate de drept și de lege lasă victima să fie acuzată o dată în plus de către vinovat, care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
De altfel, ea generează situația hedonistă. Pentru că plăcerea apare încă de la înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă - iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsura hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de adulmecarea gâfâită a unui mamifer care caută urma altui animal
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
triviale contra plăcerilor subtile, distincția făcută încă din acele timpuri rămâne de actualitate: hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrarul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hedonismul trimite la construirea jubilărilor, el impune fabricarea delicată a unor edificii elaborate pentru a ajunge la emoții sofisticate. Mai trebuie oare precizat că hedonismul este contrarul supunerii față de instinctele cele mai de jos ale animalelor și că presupune inversul supunerii față de imperativele gregare ale momentului? Ale noastre trimit la consumerismul care traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o religie. Mai rău, ele ruinează credințele grecești ale momentului care, bazate pe frica muritorilor de aceste forțe nemuritoare și capabile de răutate, făceau posibilă existența unui cler sau a unei puteri politice acționând în numele zeilor și legitimând ordinea, opresiunea, supunerea prin invocarea unor divinități înrolate cu forța, împotriva consimțământului lor - și pe bună dreptate... De altfel, planul imanenței în care evoluează zeii este, bineînțeles, lumea oamenilor, dar nu planeta Pământ: nu riscăm să-i vedem apărând la colț de stradă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și inexistentă, ea scânteiază, dar cu sclipirile bijuteriilor false, strălucește, dar precum decorurile de teatru, unde nu poate locui nimeni... Epicurismul creează real, fie el și modest, acolo unde platonismul fabrică ficțiune - și încă una grandilocventă... Platon dorește ierarhie, ordine, supunerea producătorilor față de casta filosofului-rege, cele două comunități neîntreținând altă relație decât aceea mediată de ordinea războinică? Epicur realizează o comunitate egalitară în care bărbații sunt egali cu femeile, iar sclavii cu oamenii liberi... Republica legitimează minciuna, numai să-i fie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau în sărăcia intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea în ascultare, toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie câteva zeci de versuri (II, 1-61) intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suave mari magno. Textul, deoarece pune în scenă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
înșine, asupra celorlalți și a lumii ca dansul atomilor îndrăgostiți într-un trup supus legii lor! Iubirea-pasiune e o catastrofă. Pulsiunea de moarte care chinuie cele două trupuri debordează dimensiunile patului și se tot întinde, se revarsă: epuizare a forțelor, supunere față de capriciile celuilalt, cheltuieli extravagante, demobilizare socială, cheltuire nesocotită a averii, șubrezire a sănătății... Starea fiziologică și psihică a individului străpuns de săgețile lui Cupidon ține de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
213-214; și declivitate 267; la Diogene 78, 134; și dorință 196; și edificarea sinelui 95-96; la Epicur 213-214; și eumetrie 114-115; și merit 166; îngrădită de legea civilă 91; la Philodem 234-235; prezervată 234-235; stânjenită de dorințe zadarnice 197; contra supunerii 94; știrbită 95, 112, 119; și voință 286-287 Materialism abderitan și atomist 40-41, 49, 56, 57, 59, 71, 77, 84, 103, 109, 305; cinic 132-133; contrasens 263; epicurian 209, 313; materialismul lui Eudoxos 154; materialismul lui Lucrețiu 252-253, 263-267; materialismul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]