4,767 matches
-
dar vitale pentru inter-relaționarea sa cu mundaneitatea. Fără acest drum de suspensie și primejdioasă balansare raportul său cu lumea ar fi doar o amintire sau un vis în nostalgia căruia s-ar pierde deprimat. Zăbovirea în preajma amănuntului determină, în esență, surprinderea unei multitudini vaste de aspecte ale acestuia, aspecte ce se concentrează armonios în spațiul limitat aferent unei astfel de prezențe. Spre exemplu, un orologiu așezat pe unul dintre pereții camerei evocate condensează în structura sa calități pe care cel lipsit
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Acest aspect al mersului și purtării de sine prin secvențialitatea pașilor consecutivi, poate fi postulat aici drept un amănunt, un detaliu retras în insesizabil. Or, cel lipsit de putința mersului prin zăbovirea sa prelungă în efortul înaintării deține capacitatea de surprindere și aprofundare a unui asemenea detaliu. În viața noastră de zi cu zi deschidem fereastra, închidem ușa, screim sau atingem, într-un gest de salut, pe ceilalți semeni. Aceste operări în sfera existențială proprie sunt doar câteva dintre o multitudine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de sine, răutatea glacială înveșmântată în fardurile înșelătoare ale unui curaj ancorat într-o dreptate inexistentă, slăbiciunea isterică ascunsă de masca care mimează rafinamentul și buna-credință, vorbirea intensă ce sub stindardul nevoii eliberatoare de comunicare adăpostește perfid disimularea sinelui și surprinderea, spre propriul avantaj, a deschiderii tainelor celuilalt. Acest zumzet negativ al furnicarului uman primează în cetatea captivității omenescului sub succesiunea ireversibilă a clipelor. Desigur, o asemenea tensiune a felului de a-ți asuma existența nu poate fi impusă tuturor existând
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
liniaritatea copleșitoare a câmpiilor revărsate întru plan și orizontalitate, alături de alte forme ale chemării și dăruirii naturii, susțin actul reculegerii și predispun către acesta oferind individualității retrase eliberator din fervoarea cetății deschiderea contemplatoare spre sinele revocat din cotidianul social și surprinderea graduală a propriului teluric spiritual uitat de conștiința prăbușită în preocupările relativului mundan. Astfel, ancorarea în cadrele multiple ale naturii, întâlnirea cu rostuiri artistice ce stau în preajma perfecțiunii sau mereu îndurerata revenire la mormântul celor dispăruți, toate aceste acte ontice
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
treaptă. Și în clipa aceea i se năzărise că era moartă. Dar după ce au ajuns pe chei, s-a dovedit că nu murise. Zăcea pe pietre, zvârcolindu-se, gâfâind, zvâcnind și răsucindu-se ca un vierme. George își aminti cu surprindere de următoarea lui mișcare. O izbise cu piciorul în trupul ei moale, ud, strigându-i: „Cățea! Cățea afurisită!“ Apoi sosise o ambulanță. Sosise poliția. Stella a fost transportată la spital. George a fost dus la postul de poliție unde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mic. Unii erau încurajați să vină chiar de medicii practicanți locali. Nu beneficiau de restaurante, dar se putea comanda mâncare de la bufetul de pe promenadă. Și mai existau câțiva fideli care veneau în pelerinaj la marele izvor din Ennistone. Dar spre surprinderea și oroarea Comitetului, beneficiile aduse de Camere proveneau, în măsură tot mai mare, de la localnici, care considerau că-i nostim, ba chiar șic, să închiriezi o cameră pentru o zi sau două, să te bucuri de luxul unei frumoase băi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cârciumilor“ din centrul Londrei. Când să iasă din casă, se întâlniseră cu Scarlett-Taylor. Un impuls de politețe îmbinată cu o oarecare curiozitate, pentru că Tom îl cunoștea foarte superficial pe irlandez, îl îndemnă să-l invite să li se alăture. Spre surprinderea lui, Scarlett Taylor acceptă și-i însoți, păstrându-și aerul preocupat și tăcut. „Turul“ urma să înceapă cu „Calul Negru“ din Soho, parcurgând apoi cârciumile mai zgomotoase din sudul cartierului, trecând după aceea prin Leicester Square, spre Whitehall, și spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
neașteptat de ascuțit. Mai târziu, Emma a ieșit din camera lui și i-a adresat câteva fraze obișnuite, care erau menite să-i sugereze, la modul general, o revenire la viața lor de zi cu zi, la care Tom, spre surprinderea lui, descoperi că e în stare să revină. De atunci s-au purtat la fel ca înainte, deși nu chiar exact la fel. Nu se decupau nici un fel de priviri ciudate sau noi moduri de a se atinge și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
canapea, ținându-se de mână. Scena avea o înfățișare demodată, ca într-o fotografie veche sau un film vechi. Întoarseră capetele spre el. Fața Dianei, cu gura deschisă și ochii larg-deschiși, exprima teroare. Fața lui George exprimă, la început, doar surprindere. Își desprinse mâna de mâna Dianei. Apoi, în chip aproape artificial, ca și cum interpreta un rol, își transformă mâna într-o mască încruntată de indignare și mânie...PRIVATE Tom își înălță mâna cu palma deschisă și vorbi: — George, îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Când ajunse acasă, urcă la etaj și se întinse pe pat, dar poziția i se păru chinuitoare. Se așeză pe marginea patului, apoi se așeză pe un scaun. Rosti cu glas tare, un glas răsunător, pe care-l ascultă cu surprindere: — A fost aici și acum a plecat, am pierdut totul, a plecat, acum trebuie doar să-i plâng dispariția și asta-i tot ce am de făcut, tot ce este și va fi vreodată de făcut. În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
câtva timp până să se asigure cu certitudine de acest lucru. Aburul și fierbințeala îl năuceau, așa încât îi venea greu să vadă și să înțeleagă în ce spațiu se găsește, ce dimensiuni și ce formă avea acesta. Observă cu oarecare surprindere, pentru că mișcările și gândurile îi deveneau tot mai lente, cât de puternic iluminată era întreaga scenă, cât de strălucitoare erau becurile ascunse, probabil, ce reflexe scânteietoare trimiteau tuburile de orgă argintii-aurite, și urzeala ca de pânză de păianjen a scărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu un singur pahar. — Tu nu bei? Nu, mulțumesc. — Gabriel mi-a cerut să vin. De când avusese loc scena cu George, în după-masa aceleiași zile, Brian și Gabriel se ciondăniseră întruna. Gabriel fusese la început extrem de deprimată și apoi, spre surprinderea lui Brian, extrem de furioasă din pricina insinuării lui că, la mare, și-ar fi expus deliberat sânii spre beneficiul lui George. Brian își retrăsese cuvintele și, pe urmă, cum Gabriel nu mai contenea cu reproșurile, se înfuriase la rândul lui. Repetaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Biserica. Dacă nu ar fi ea, cu ce am mai rămâne?! M-au surprins cuvintele lui. Un laic care simte că fără protecția bisericii, sau fără călăuzirea ei, oamenii nu ar mai avea la cine să apeleze. In afară de surprindere, cuvintele lui mă îngrijorează, căci mă întreb: biserica este cu adevărat, în mod total, în slujba oamenilor? Eu sunt dăruit oamenilor, sau aștept ceva de la ei, sau aștept să-i conduc, adică să-i domin? Nando, mă supui la un
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
organizeze o conferință de presă. Asemenea situații negative trebuie luate în calcul în permanență de consilierul PR, desfășurarea unei conferințe de presă în asemenea situații trebuie dinainte stabilită și exersată, pentru ca sistemul sau conducerea acestuia să nu fie luată prin surprindere. În ase-menea cazuri, conducerea sistemului va trebui să afișeze un comportament tipic situațiilor de criză, din care trebuie să emane: echilibru, si-guranță, transparență, calm, stăpînire de sine etc., pentru ca sistemul să sufere cît mai puțin în ceea ce privește imaginea sa. Conferința de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
onorabil în administrația orașului, așa și pe dincolo, i se putuse întâmpla una ca asta și l-a asigurat că a doua zi, nu mai târziu!, avea să reintre în posesia ceasului de argint. Ceea ce s-a și întâmplat. Spre surprinderea mesenilor, care nu se puteau nicicum împăca cu gândul că hoții de buzunare erau atât de bine organizați. Și mai ales atât de disciplinați, că aveau o onoare a lor. Onoare la hoții de buzunare, ei!, asta-i prea de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
sentiment de jenă fiindcă într-adevăr nu-și amintea... Asta pentru că tu n-aveai pe-atunci ochi pentru mine, a mai adăugat Geta, în ochi cu o lucire de șiretenie candidă. Privind-o drept în față, Paul a constatat cu surprindere că Geta, spunând asta, nu cocheta, ci că reproșul ei părea să fie real. În clipa următoare însă a fost cuprins de îndoială, fiind nevoit să recunoască în sine că n-avea cum să fie sigur că Geta nu cocheta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din oraș. Nici nu știusem până atunci că o închisoare se afla atât de aproape de casa noastră. Un soldat ne-a somat să trecem pe partea cealaltă a străzii. Și mama, care îmi părea pe atunci atât de voluntară, spre surprinderea mea s-a supus fără nicio împotrivire. Mi-aduc și acum aminte, după atâția ani, că fusese un tinerel negricios și încruntat. Și mama a trebuit să asculte de el, explicându-mi totodată că era spre binele nostru fiindcă pușcăriașii
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
specifice universului imagistic personal. Această situație a fost regăsită și în țara noastră. Iată percepția unor elevi cu privire la mediul muzeal virtual: experimental, în primele etape de cercetare, într-un chestionar adresat elevilor de clasa a VIII-a, s-a urmărit surprinderea acestei dimensiuni vizita în muzeul contemporan. Prezentăm în continuare cîteva dintre raspunsurile acordate de elevii unei școli generale 41: " Da, consider că este mai util să vizitez un muzeu direct, pe pagina de Internet, mai ales dacă este situat la
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Când n-ar fulgera ne-am deplasa în siguranță. Cu lumina lunii, lucrurile s-ar petrece la fel... Aș vrea să mai aflu ceva de la voi. Ordonați! - a răspuns Toaibă. Ce trebuie făcut pentru întârzierea înaintării inamicului în caz că atacă prin surprindere? Să răspundă Trestie. Să punem ceva „sprijin” podului de peste pârâu. Și când se minează un asemenea pod? Când trecem spre inamic, dar acționarea minelor să se poată face doar când vrem noi. Atunci luați asupra voastră câte o mină și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cercetaș adevărat. Întrebarea-i cine și cum îți asigură spatele? Eu aș desfășura cu mare grijă o grupă pe buza râpei, cu tot armamentul îndreptat spre marginea lizierei. În caz că <inamiculă vrea să dea bir cu fugiții, să-l atace prin surprindere. Celelalte două grupe le aș plasa una dincolo de drum și alta pe cealaltă latură a pădurii... Asta înseamnă mișcare serioasă, Toaibă. Altfel nu poți neutraliza o grupare inamică bine înfiptă în teren. Ca să vă liniștesc, am să vă amintesc că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ca niște șoareci prinși în capcană. Ia să vedem noi cu cine avem a face - a deschis vorba locotenentul. Sergentul Cicoare i-a întrebat în rusește din ce unitate fac parte și ce misiune are unitatea lor? Spre marea lor surprindere, cel mai „matur” dintre ei a răspuns într-o românească stâlcită, dar românească: Noi eram o cumpanie care faci paza la gara, pod și șușă... Ia te uită, domnule! Ce fel de ruși sunteți voi? - a sărit sergentul, amuzat. Noi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
marginea pădurii suntem deja pe teritoriu inamic. Dincolo de pădure trece o șosea pe care se desfășoară o circulație vie. Având în vedere acest lucru, îmi închipui că inamicul a împânzit împrejurimile cu patrule, pentru a nu fi atacat prin 61 surprindere. Noi trebuie să aflăm cam ce poartă ei în camioanele care zguduie pământul până aici și urlă ca toți balaurii. Îi limpede ce avem de făcut? Zâmbetul din privirile cercetașilor arătau întâi că îl iubeau pe Toaibă și apoi că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
astăzi, ce de acolo își trage seva. I N.O. le-a scos la lumină! Demn de reținut (încă o dată subliniez) selecția autorului, care nu se limitează la punctarea valorilor istorice ale Vasluiului, personalități, fapte mărețe, monumente, ci și la surprinderea atmosferei unor timpuri despre care generațiile de astăzi nu știu nimic și nici nu se îngrămădesc prin biblioteci și prin arhive să le afle. Microportrete, lupte electorale, guvernanți celebri, legiuiri progresiste, efervescența culturală și științifică, începuturile învățământului românesc, a organizării
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
bine. Și, dacă se putea, fără să fiu silită să dau lămuriri. Așa s-a întîmplat și când m-am mutat singură. Mama era văduvă și într-o zi m-a anunțat că se va remărita. M-a luat prin surprindere și nu știam ce să spun, deși de fapt o înțelegeam. Era dreptul ei la viață. Tata a murit când eu eram mică, iar ea avea mai mult nevoie să primească dragoste decât să ofere. "Vei vedea, mi-a zis
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
spre mine. A vrut să-mi spună ceva, pe urmă a renunțat. Dealtfel, probabil, fiecare simțea nevoia de puțină tăcere. A doua zi, am făcut aceeași minimă punere în scenă și am pronunțat apărarea. Mă urmăriți? " Am ascultat ieri cu surprindere rechizitoriul. Vă mărturisesc că nu credeam că se poate pleda cu atâta pasiune împotriva singurului sentiment care dă justiției un sens înalt. Pentru că nu dreptatea este lucrul cel mai înalt la care poate aspira cineva care a îmbrăcat roba de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]