2,825 matches
-
tot de pe Stînca stearpă, ar privi pe aproape, înspre vest și nord-vest, ca să vadă cum de la izvorul cîntat de poet coboară pîrîul, către luncă, ar înțelege și strofa trecută de Perpessicius la subsolul lui Călin: "Un izvor ce trece tainic Suspinînd prin flori molatic Lin coboară-n ropot dulce Pe tăpșanul prăvălatic."197 Încadrarea, în același ciclu "veronian", apare și mai forțată și mai neconvingătoare cînd e vorba de poezia Strigoii, publicată în "Convorbiri literare", la 1 dec. 1876. Despre ce
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
așezat mai multe saltele lângă una din uși și a adormit. Dimineața s-a trezit devreme și s-a uitat din nou la întreaga problemă. O ușă era liberă, dar cealaltă era blocată de o mulțime de saltele! Așa că a suspinat și a exclamat că acum nu mai are alegere! Stresul Trăim la ora actuală într-o lume care, deși se presupune că este mai civilizată, crează un stres tot mai mare pentru individ. Societatea înalt comercială și orientată spre consum
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
doar la actul de a concepe o răzbunare crudă, inumană. Astfel, când află de moartea lui Patroclu, ??178 durerea lui Achille devine „înspăimântătoare”: întins pe pământ, refuzând orice hrană, smulgându-și părul, mânjindu-și hainele și fața cu cenușă, el suspină — ni se spune în epopee — și se gândește la propria-i moarte. Apoi, când aceeași durere îl readuce totuși la viață, gândul lui „e numai măcel și sânge și vaier de moarte”: „Iar dacă eu am să intru-n ??179
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
închis; leneș; liniște; mătură; moderat; mulțumire; murdar; muștar; nelimitat; cea mai mare nevoie; ok; parfumat; păsări; pluti; plutire; poluare; pompă; purificare; rafinat; răcoare; relaxare; a respinge; a respira; respir ușor; respirat; pentru respirat; sănătate; spațiu; sufla; a sufla; suflă; a suspina; temporal; tinerețe; tot; totul; toxic; trai; trăiesc; trebuință; trebuitor; trist; tu; țară; țigară; umed; urît; ușurare; util; uzat; variat; în văzduh; verde; verdeață; viață fizică; vis; vitalitate; a zbura (1); 873/163/69/94/1 afla: ști (62); cunoaște (53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
profundă; prostie; provocări; pumn; pumni; răbdare; răceală; răni; rănit; răutate; război; rea; roadă; satanic; satisfacție; scaun; scîrbă; semnal; sentiment neplăcut; senzație de nesuportat; senzații; sex; sfîrșit; singurătate; slăbiciune; spate; de spate; stare; stare rea; stimul; stomac; pe suflet; suportabil; surdă; suspine; tare; trai; traumă; traumatism; tăiere; tăietură; tăiș; trădare; trăire; trece; trist; trupească; văicăreală; văietat; văitare; victimă; vis; zgîrîietură (1); 772/242/82/160/0 dușman: inamic (129); prieten (96); rău (92); ură (57); răutate (34); invidie (24); om (16); amic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
morți; movilă; mumie; neant; necaz; neființă; nemurire; niciodată; om; orice; păcate; părinții; persoană dragă; persoane; piatră de la mormînt; de piatră; plecare; pomană; popă; preot; punct final; răutate; război; refugiu; respect; rudă; rude; scîndură; scîrbă; scrum; singurătate; somnoros; stare; statuie; strămoșesc; suspine; Ștefan cel Mare; tatăl meu; tragedie; trecut; văleu; văruit; pe veci; vechi; fără viață; viermi (1); 792/184/78/106/0 mort: viu(104); decedat(55); rece(35); tristețe(35); durere(31); sicriu(25); cimitir (20); cadavru(17); neînsuflețit(16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un pas înainte; uragan; ură; vai (1); 791/185/68/117/0 negru: alb (154); întuneric (80); culoare (43); întunecat (38); moarte (37); doliu (31); închis (29); noapte (24); pămînt (24); urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tortură; tristețe; țigări; ușurare; vechi; vesel; viață; zăcut; zgribulit(1); 797/266/93/173/0 plînge: lacrimi (148); tristețe (71); rîde (58); durere (49); trist (48); lacrimă (46); copil (42); suferință (28); suferă (25); supărare (17); supărat (13); copilul (9); suspină (9); descărcare (8); mult (8); bebeluș (7); tare (7); suferi (6); jale (5); mama (5); fericire (4); lăcrima (4); ochi (4); apă (3); bucurie (3); dor (3); în hohote (3); jalnic (3); regret (3); sentiment (3); suspina (3); urla (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
13); copilul (9); suspină (9); descărcare (8); mult (8); bebeluș (7); tare (7); suferi (6); jale (5); mama (5); fericire (4); lăcrima (4); ochi (4); apă (3); bucurie (3); dor (3); în hohote (3); jalnic (3); regret (3); sentiment (3); suspina (3); urla (3); amar (2); se descarcă (2); fată (2); femeie (2); geme (2); iubire (2); lăcrimează (2); necaz (2); nefericire (2); nefericit (2); sensibil (2); slăbiciune (2); zîmbește (2); abstinență; acțiune; alintat; animal; ascultă; a nu avea; azi; bebe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noapte; nu prea; nuferi; oameni; oboseală; oricînd; osîndă; patimă; părinte; pătimi; pedeapsă; plîngăreț; prea mult; prieteni; problema; profesori; profund; prostie; pur; purtare; pustiu; puternic; puternică; rabzi; răceală; răni; răutate; regrete; săracii; sărăcie; schelet; simt; a simți; simțire; singur; soartă; sufletul; suspini; tăcere; te bucuri; tînjeală; a trage; a trauma; trăi; trăire; tristețea unui copil; tu; țigară; ură; urlă; din viață; vesel; viitor; vindecabil; în zadar (1); 798/203/66/137/2 suferință: durere (255); tristețe (78); necaz (34); boală (30); chin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare; tata; teroare; timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere; unchiul; urît; ușurință; veac; vene; violență; zilnică (1); 814/199/64/135/0 sufla: vînt (121); aer (88); respira (49); vîntul (46); respirație (19); respiră (17); șopti
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
posibilitate; poveste; pozitiv; presimte; privii; prost; pumn; putere; puțin; rar; răni; răsărit; realitate; a realiza; recunoaște; remarcă; în roz; rudele; sat; a savura; sănătos; sfîrșitul; simte; simțea; soarele; a spera; spirit de observație; spune; stele; stimul; supraveghea; a supraviețui; surprindere; suspina; știa; taină; televizor; a trăi; trecînd; TV; uimire; uimitor; uite; urmărire; văzut; vedenii; veghea; viitor; viziona; viziune; vultur; se uita; se uită; zarea; zărea, uita; zărește; ziua; a zori; 3D (1); 783/279/77/202/3 veni: sosi (90); pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că îl dezgustă prin trăirea patologică a lipsei de glorie, în care se vor fi ascunzând spaima de moarte și neîncrederea în sine. Oricum, stau alături alcoolul și gloria. Notează Cioran: „E. telefonează taman la miezul nopții de la Zürich. Plânge, suspină, miorlăie aproape, îmi spune c-a băut în cursul serii o sticlă de whisky, că e în pragul sinuciderii, că-i e frică” (II, 211). Dimineață, din nou telefon. Ionescu se plânge și protestează că nu mai e jucat în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
forța să se înalțe până la altarul lui Dumnezeu” (II, 351). Or, Cioran cultivă tristețea: „Am fost multă vreme îndrăgostit de tristețe, deci în stare de păcat. Căci tristețea este un păcat împotriva speranței. Câtă dreptate are teologia! Nu trebuie să suspinăm după ceea ce vatămă. Or, tristețea este exact asta, vorbesc despre tristețea pe care o iubim, pe care o cultivăm, pe care o savurăm” (II, 394). Și atunci, cu toată suferința lui, cu toată nostalgia Paradisului și a lui Dumnezeu, cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând / Și de mine întrebând, / Vină de-mi spune curând, / Că-atunci știu că mă iubește / Și la mine se gândește. / Iar de-o afli-n voie bună, / Râzând cu alții-mpreună, / Vin și spune-mi ce-ai aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând / Și de mine întrebând, / Vină de-mi spune curând, / Că-atunci știu că mă iubește / Și la mine se gândește. / Iar de-o afli-n voie bună, / Râzând cu alții-mpreună, / Vin și spune-mi ce-ai aflat, / Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și zădărnicie/ și amenințare,/ parcă de sus, oricum/ din firea lucrurilor". Poezia lui Ion Horea va renaște ca Pasărea Phoenix ca pasărea minune lângă sat și lângă dealuri: Tot lângă dealuri sufletu-mi e plin/ Tot lângă ape inima-mi suspină,/ Tot lângă nori mi-e gândul în rotire/ chemat în fire, alungat în fire,/ și căutat și plâns și blestemat/ învins și învingând, reînviat/ ca pasărea minune din vechime/ știut de toți și neștiut de nime." Alexandru Andrițoiu " În țara
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu ceva tăcutul mister din ființa umană. Mi-e frică să nu mor degeaba, și, în orice caz, dacă acest lucru se va întâmpla, aș vrea să nu mor urât, aș vrea să nu horcăie nimic înlăuntrul meu, ci să suspine. Pentru acest suspin mai cred în teatru. "Confesiune" înregistrată de Ileana Popovici 1990 Nesiguranța este acea forță care ne obligă să încercăm Stimate Alexa Visarion, ne întâlnim exact când se împlinesc trei luni de la Revoluție. Nu se poate să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de spaimă // Călca, deabia să se audă peste stânci / și sauzea în lună (E. Jebeleanu); Se simțea mic și slab, cât un vierme pe carel calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place. Suspină prelung, umilit și înfricoșat în fața uriașului: - Cât pământ, Doamne!... (L. Rebreanu) Personificarea este procedeul stilistic/metalogismul prin care se atribuie însușiri umane sau comportament și limbaj omenesc unor obiecte, vietăți, elemente și fenomene ale naturii sau unor idei ori entități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
am adus cu minen casă. Tremurând sa stins văpaia lumânării de pe masă, Iar acuma numai ochiul de jăratic din cămin Licăreșten umbra dulce, ca o piatră de rubin. Bate vânt cu ploaien geamuri Și e noapte neagră afară ... Plânsul streșinii suspină ca un cântec de vioară Monoton, șoptind povestea unei vremi de mult uitate ... Nicio rază nu pătrunde prin perdelele lăsate. Cintunericul prieten stăpânind până departe, Și de oameni și de patimi fericirea neo desparte. Singur eu veghez în noapte, Ploaia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reunește imagini vizuale (versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța acțiunilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
-o nepermis de mult, cîndva, și am suportat consecințe de care nu vreau să-mi amintesc (oamenii fiind mici...). Revedere, nostalgii etc. Hotărîm să montez un scenariu după Creangă. Și doamna directoare îmi atrage atenția că trecutul trebuie uitat. Aprob, suspinînd... Cunosc aici o altă actriță minunată, pentru care aveam să revin, de multe ori (iar nu intru-n detalii, că nu-i cavalerește). Dar nu despre mine vreau să vorbesc, ci despre o anumită stare de lucruri bizară, care exista
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care voi călători confortabil. Naiv și inconștient, am urcat. În spate, că-n față stătea nevasta șoferului. Cînd mi s-au deprins ochii cu întunericul, am descoperit că alături de mine mai stăteau pe banchete două familii care priveau în jos, suspinînd. Cînd am coborît și eu privirea... am tresărit o țîră: la picioarele mele era un sicriu. Mi s-a spus că e nelocuit, așa că mi-am mai revenit. Se făcuse 4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și fiecare revarsă bucurii izvorîte din prezența bogățiilor și frumuseților ce le poartă pe umerii lor. Primăvara, dar aducător de viață. Exemplificăm : ,, Frunză mărgărit Mă uitai la răsărit Văzui primăvara viind Și zăpada ocheșind Colțul la iarbă crescînd Și puica suspinînd. Văzui frunza ca parana Trăsăi pușca cu vergeaua Ș-apucai la deal vîlceaua Unde cîntă turtureaua Și mi-o-ngînă presureau. Una cîntă Ș-alta ascultă Și-și resfiră penele Ca mîndra sprîncenele. ” Bucuriile ce le simte omul provocate de schimbările anotimpului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Luceafărul, Cătălina își prelungește reveria în vis, unde Luceafărul îi apare "esențializat" în oglindă; el devine un zburător cu chip omenesc, și numai așa are loc, între cei doi, comunicarea: Iar ea vorbind cu el în somn/ Oftând din greu suspină". În visul protagonistului din nuvela Sărmanul Dionis, acesta încearcă să evadeze din realitate spre a ajunge la Dumnezeu, străbate timpul și spațiul, în care au loc diferite metamorfoze. În idila Sara pe deal evaziunea are loc din contingent în oniric
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]