4,883 matches
-
istoricii moderni care au lăsat deoparte esența chestiunii și s-au concentrat asupra accesoriilor de procedură sau au uitat cauza pentru care s-a pornit lupta și toți erau prinși în aceste bătălii. Combatanții și conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pornit lupta și toți erau prinși în aceste bătălii. Combatanții și conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să se lase Capul Bisericii înspăimîntat de forța brută de care dispunea Clerul corupt
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au urmat și care dădeau impresia că același Pontif ar fi fost nemuritor în toți aceștia, după cum și pontificatul era unic, așa încît a putut sfărîma prejudecățile, a putut stăpîni patimile și a făcut să pătrundă pînă și în inima suveranilor forța lentă a rațiunii, aducîndu-i la Cristos, în cele din urmă, cum s-a întîmplat cînd s-a renunțat solemn la uzurpări în anul 1122 la Worms și în anul următor la Conciliul ecumenic de la Laterano, la patruzeci și nouă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de tiranie deschisă și a fost continuată cu perseverență, pînă ce Francisc I și Carol al V-lea au încheiat întemeierea acelei mari opere care dădea suveranității din Europa o nouă formă și o nouă natură. Cu acești din urmă suverani au trebuit să trateze Pontifii din secolul al XVI-lea; iar rezultatul unor astfel de tratative a fost în așa fel încît s-a găsit necesar să abandoneze în mîna lor încă o dată o parte a libertății alegerilor, deci a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a găsit necesar să abandoneze în mîna lor încă o dată o parte a libertății alegerilor, deci a numirii în scaunele episcopale, Sfîntului Scaun fiindu-i rezervată numai confirmarea. Acest tip de disciplină, ce altceva este decît împărțirea rezervărilor între suverani și Pontifi? Și această disciplină este cea care conduce și care va adînci neîncetat una dintre cele mai cumplite și jalnice plăgi ale crucificatei Mirese a lui Cristos. 109. Și nu toată lumea observă acest lucru: se pare că, nefiind cedată
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
măsura primelor veacuri; mă mulțumesc de a face o comparație între modul de gîndire al primilor Prelați din secolul al IX-lea, secol de adormire, ca să zicem așa, în care Clerul lipsit de vigoare era aproape sufocat de servitutea față de suverani. Și, totuși, în acel secol, libertatea era cunoscută încă și era consistentă. Vom vedea acum care era modul de gîndire al secolului următor, în care Biserica s-a scuturat de jugul împovărător și în care preasfinții și preaputernicii Papi au
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ca libertatea ecleziastică să strălucească precum soarele. Să vedem ce ar fi spus acei mari Pontifi despre starea noastră, în care nu se mai organizează, în mare parte a națiunilor catolice, alte alegeri episcopale decît cele pe care le fac suveranii; și dacă acestea sînt mizerabile sau fericite. Este de ajuns să luăm în considerare două fapte. Oribila persecuție exercitată de Henric al V-lea împotriva lui Pascal al II-lea, încarcerarea, josniciile, bolile, apropiata moarte, jefuirea cetăților și a teritoriului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o susținere oarecare, nu o susținere pură și dreaptă. Și acest lucru nu înseamnă simonie? Nu este, așadar, o cauză simoniacă temelia numirilor seculare? Biserica nu este denaturată prin aceasta? Slujba episcopală nu este stricată și depreciată? Cu adevărat, dacă suveranul temporar ar căuta cu gînduri curate să țină seama numai de binele spiritual al Bisericii atunci cînd numește Episcopul, el nu ar putea să aibă încredere nici în sine însuși, nici în miniștrii săi, ci ar dori să-și atragă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
va oferi ca pildă, dacă văd în el un om imparțial, un sacerdot al lui Cristos care nu are alt cod de conduită decît Evanghelia. Dar, dacă Episcopii sînt numiți de principe, dacă poporul vede în ei niște angajați ai suveranului, îi va considera că sînt de aceeași parte a intereselor principelui; cum va asculta atunci cuvintele lor? Acestea își vor pierde toată forța morală; și această forță a Religiei, care este atît de mare, nu va putea să-i presteze
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acționa Papa, au amenințat că vor alege ei înșiși un nou împărat, fără să mai aștepte judecata Papei. Acesta era cel care temporiza lucrurile, vrînd să le lase să se mai așeze și juca, cu adevărat, rolul de mediator între Suveran și acei Domni, dorind să-l facă pe Henric să-și revină, caz în care l-ar fi și susținut. Dacă nu, acei principi, care suferiseră multă vreme, l-ar fi ales, fără consimțămîntul Papei, care era mereu conciliant, pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acest lucru este datorat pur și simplu divinei Providențe care a îngăduit ca politica acelui om puternic, care domina pe atunci Franța, și care își supusese totul sub un sceptru de fier, să fie asociată cu adevărata Biserică și cu suveranul Pontif, rămînînd atît de lipsită de putere, dar nu umilită din această cauză și nici supusă schismaticei facțiuni 261. 124. Oricîte abuzuri și dezordini ar apărea în ale-gerile făcute de diferitele dioceze sau provincii, acestea vor fi întotdeauna restrînse, corupția
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
speranța reînvierii catolicismului după această oprimare? Vor redeveni libere alegerile episcopale, fără de care Biserica nu poate exista? Nu, nu se va întîmpla așa, toată puterea se situează de partea schismei; de partea Bisericii nu este decît slăbiciunea. Nici Episcopii, nici suveranul Pontif însuși nu pot îndrepta răul, date fiind circumstanțele prezente; nu există, așadar, nici o putere în mîinile omului pentru a trece la această întreprindere. Există per-suasiunea, există cuvîntul lui Dumnezeu și acest cuvînt trebuie să fie făcut cunoscut pînă și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a folosit întotdeauna Providența pentru eliberarea alegerilor Episcopilor, atunci cînd una din cele trei puteri a încercat să le uzurpeze. Într-o vreme, nobilimea împiedica libertatea alegerilor, totul pentru ca să devină ea însăși arbitră. Atunci, divina Providență s-a folosit de suverani care în acord cu poporul au revendicat acest drept în numele Bisericii și au făcut ca alegerile să redevină libere 265. În alte dăți, abuzul a fost din partea poporului; acest abuz a fost îndepărtat de suveranii și de nobilimea care i-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Providență s-a folosit de suverani care în acord cu poporul au revendicat acest drept în numele Bisericii și au făcut ca alegerile să redevină libere 265. În alte dăți, abuzul a fost din partea poporului; acest abuz a fost îndepărtat de suveranii și de nobilimea care i-au sărit în ajutor Bisericii 266. Beneficii nepieritoare pe care pioșii monarhi le-au făcut Bisericii și a căror amintire Biserica a păstrat-o și o va păstra pînă la sfîrșitul lumii. În sfîrșit, monarhii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unei oribile tiranii, lucru care a cauzat marea luptă care a început, sau mai bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucru care a cauzat marea luptă care a început, sau mai bine zis, a izbucnit, în vremea lui Grigore al VII-lea, în care Biserica a fost apărată de nobilime și de popor împotriva uzurpării săvîrșite de suverani. Umiliți fiind suveranii, nobilimea a ridicat din nou capul, însușindu-și ale-gerile și diocezele mai iscusit, asigurîndu-se că alegerea Episcopilor depinde de Capitolele de înscăunare, pe care poporul și majoritatea Clerului le excluseseră, în afara cuvenitelor excepții. Prin acest mijloc suveranitatea a preluat din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și pentru că acesta este urmașul unui Apostol! Oh, de mi-ar fi ascultate în Cer rugăciunile și jertfa mea primită, aș putea vedea cu ochii mei înainte de a muri, sau murind, această nouă cunună nepieritoare așezată pe fruntea acestui mare Suveran! CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice 129. Din cele analizate pînă aici rezultă că prăbușirea Romei păgîne, prezisă de Scripturi, sub numele de Babilon, a fost, în rînduiala înaltă a Providenței, nu numai un act de justiție
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
in hoc ipsis non adipisceris potestatem. (S-ar putea să aveți ceva putere în conferirea beneficiilor către Episcopii orientali; dar nu veți primi mai mult). 128 Ps. IV. 129 Matei 16, 18. 130 Fiindu-le atașate ecleziaștilor multe bunuri temporare, Suveranul a pretins să fie el cel ce le dispensează și le donează Episcopilor. Acestea erau un dar, în conformitate cu fraza folosită la învestitură în Evul Mediu. Condițiile de care depindea învestitura se grupau într-un jurămînt prin care regele forța Episcopul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
aut venderetur a regibus aut compararetur a Clericis; Sfîntul rostește aceste cuvinte după ce a relatat mai multe fapte ale Clericilor care au obținut scaune episcopale de la rege, nu prin virtute pastorală, ci prin bani. 155 Regii goți, uzurpîndu-i numirea însuși Suveranului Pontif, au tulburat alegerile canonice. Goniți fiind aceștia din Italia, Justinian și-a rezervat dreptul de a confirma Pontifii; succesorii săi au cerut o mare sumă de bani de la noul Papă pentru a-l confirma, sumă care a fost plătită
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să privească mormintele tatălui și bunicului Vostru și să nu opună Celui care a murit pentru Noi și s-a ridicat din morți pentru a fi nemuritor. Curînd veți părăsi această lume, dar Biserica și păstorii săi, sub Isus Cristos, suveranul lor, vor dura veșnic după cum este făgăduit". Fleury, care nu poate fi acuzat de credulitate, citează aceste cuvinte ale Arhiepiscopului, comentînd: "Amenințarea lui Hincmar poate fi considerată o profeție în ceea ce privește prematura moarte a lui Luis al III-lea în următorul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Marculf, cea care conține preceptul regal și despre care am vorbit spune către Episcopul desemnat: pontificalem in Dei nomine commisimus dignitate; o astfel de exprimare trebuie interpretată, într-o așa manieră, pînă și de un apărător zelos al drepturilor suveranului care explică: quod saniori sensu et magis canonico intelligi non potest quam de regiorum jurium et feudorum investitura et concessione quae Clodoveus rex ecclesiis manu liberali contulerat (Hist. Eccl. saec. XIII, XIV, Dissert.VIII, art. III) Clotariu al II-lea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Episcopatu al regilor franci, după formula păstrată de Marculf: Cognovimus Antistitem illum ab hac luce migrasse, ob cujus successorem sollicitudinem congruam una cum Pontificibus (vel proceribus nostris) plenius tractantes, decrevimus illustri viro illi Pontificalem in ipsa urbe committere dignitaem. 188 Suveranul Pontif Adrian I îl avertizase pe Carol cel Mare de obligația sa de a lăsa libere alegerile Episcopilor; și acest mare om a primit avertismentul din partea Capului Bisericii cu acea docilitate care demonstrează măreția sufletului înalților domni creștini, mult mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Abbatie non sînt meae? Hem, tu quod vis agis de villis tuis, et ego non agam quod volo de Abbatiis meis?". Episcopul a trebuit să insiste respectuos ca regele să-și amintească faptul că proprietatea Bisericii trebuia doar apărată de suveran, dar, în fapt, ea îi aparținea lui Dumnezeu și era menită întreținerii slujitorilor lui Dumnezeu. Regele a izbucnit: Pro certo noveris, mihi valde contraria esse quae dicis. Non enim antecessor tuus auderet ullatenus patri meo dicere: et nihil faciam pro
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
întreține soldații, i-a răspuns cu demnitate că "a da laicilor bunurile Bisericii înseamnă a încălca preceptul lui Cristos: "Să nu aruncați cele sfinte la cîini". Astfel a fost onorată Biserica Romană și a fost sfințită libertatea de alegere a Suveranului Pontif. Așadar, nu Otto a oprimat libertatea ecleziastică: ci aceasta s-a stins ca o consecință a puterii mai mari pe care o transmisese Otto moștenitorilor săi care nu au fost drepți precum el și nici nu au avut o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
2 (Hom. VI in Levit.). Această învățătură este constantă în tradiția Bisericii. În secolul al IX-lea, Vizitatorul, deci Episcopul trimis de Mitropolit și de conducător să prezideze alegerile ținea o astfel de cuvîntare înaintea electorilor: "Vă poruncim din ordinul Suveranului și pentru credința pe care ați jurat să o dați lui Dumnezeu și domnului nostru împărat, Ludovic, și pentru ca să nu cădeți sub acea severă sentință a condamnării, sub acea îngrozitoare anatemă care ne cheamă pe toți înaintea tribunalului judecătorului, că
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]