7,731 matches
-
le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în jurul Plevnei, ca să câștige patriei lor libertatea și independența.” În finalul lucrării, autorul arată că, tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției tradiției, marile puteri continuau să ignore statutul de independență pentru a-și impune propriile interese. Recunoașterea independenței României, a fost rezultatul, unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordare a cetățeniei evreilor și lichidarea consecințelor afacerii Stroussberg
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
din 1877-1878 ne afirmă în fața lumii ca un popor de viitor. Participarea României la războiul din 1877 1878, a adus țării independența națională și o situație de prestigiu, (în 1881 întrețineam relații cu 18 state inclusiv cu SUA). Independența și suveranitatea României, cucerite prin grele sacrificii umane și materiale, au dat un puternic impuls dezvoltării interioare a țării. Independența a impus egalitatea juridică a statului român cu toate statele suverane, și ea creat posibilitatea de a proteja industria autohtonă, pentru întărirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) / 31 II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE / 39 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate / 39 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi / 42 2. Principiile reprezentării și convocării Adunărilor de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fărâmițarea politică a fost accentuată de marele interregn. Spania, cu o juxtapunere de mici regate disparate, sau Franța cu mici țări autonome, dacă nu independente, au completat acest peisaj politic, analog amalgamului germanic de orașe, comitate, ducate și regate sub suveranitatea împăratului. Începând din a doua jumătate a secolului al XIII-lea se constată similitudini în ceea ce privește organizarea corporativă a stărilor (ordinelor) și instituțiilor reprezentative ale acestora, încadrate unui timp și spațiu instituțional european. Acest fenomen european se exprimă în termenii noului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o tipologie care permit clasificări pe mai multe criterii, instituția s-a consolidat treptat, conturând imaginea în care s-au derulat raporturile Adunărilor de stări cu monarhia în țările europene în care a funcționat regimul de stări. Partajul contractual al suveranității a determinat dese fluctuații în raporturile stabilite între monarhie și stările privilegiate, relevând alternanța perioadelor de supremație ori de echilibru instabil. Un rol decisiv în cadrul acestor raporturi l-au avut adunările regionale și provinciale în sens pozitiv sau negativ fără
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Landesherren), în curs de a simplifica în profitul lor Carta de privilegii. În tot cursul secolului al XIV-lea aproximativ 20 de "case", unele mai puternice și mai ambițioase decât altele, au făcut efortul de a se transforma într-o suveranitate coerentă, exercitând asupra întregii părți din teritoriu, un agregat de drepturi de care urmau să se bucure. Oprind mica nobilime la limitele unor drepturi feudale inferioare, limitând ambițiile orașelor și ținând strâns satele, cucerind față de Imperiu privilegii (immédiateté), ele se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
definită și obligată la partaj. Termenul "regim corporativ" răspunde cel mai bine structurii sociale a orașelor și comunelor. Cel de-al doilea moment va apare ca un compromis 27 între regimul corporativ al orașelor și comunităților religioase, regimul seniorial și suveranitatea teritorială în ascensiune. El va da naștere sistemului reprezentativ, fundamental pentru funcționarea Adunărilor de stări. Bazele regimului corporativ au fost puse o dată cu constituirea orașelor și comunelor, trăsăturile distingându-se aici în procesul genezei sale, ca reacție contra regimului feudal. Negustori
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
urbane, al ghildelor sau breslelor, fapt ce a mărit considerabil autoritatea principelui. Puterea în stat era centralizată, chiar dacă din nevoi administrativo-militare a fost adoptată, după exemplul occidental, ierarhia feudalo-vasalică. Regii Ierusalimului, prin măsuri repetate, au împiedicat seniorii să uzurpe atribuțiile suveranității și, pentru a sublinia că ierarhia politică se oprește la suveran, ei au adoptat alături de instituția monarhică de tip occidental elemente orientale de manifestare a puterii, ca de pildă eticheta bizantină în ceremonialul de la curte 35. Regalitatea însă nu a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
occidentală a monarhiei fără control. Așadar, în regatul Ierusalimului a existat o îngrădire a puterii suverane, dar la o fărâmițare politică cum s-a petrecut în Europa apuseană nu s-a ajuns niciodată. Ca să evite vreo neînțelegere privind raportul suzeranitate/suveranitate, regele Amaury I a promulgat Assises sur la ligèce, prin care stipula că toți nobilii, fără excepție, datorau jurământ de fidelitate monarhului și obligația nelimitată a serviciului militar, ceea ce demonstrează progresul puterii regale. Când Antiohia s-a desprins ca stat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
însă suficiente pentru a înțelege ansamblul vieții politice urbane și rurale, civile și ecleziastice din secolului al XIV-lea. Regula de drept fundamentală a acestui secol, de care am amintit anterior, pare a fi fost tocmai partajul contractual al prerogativelor suveranității, rezultat al unei lungi evoluții. De la acordarea libertăților orașelor la cele ale servilor, la Cartele de libertăți acordate ansamblului stărilor unei țări, de la libertățile acordate unei fundații religioase la privilegiile consimțite de o casă princiară, o mișcare neîntreruptă mai mult
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și privilegii, delimitând drepturile și libertățile fiecărei părți contractante, fixând prerogativele puterii și limitele acesteia. Monarhia stărilor își trage seva și din aceste contracte, de tipul Magnei Charta, în general numite pactis conventis. 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității 42 Societatea medievală a fost, mai mult decât altele, una a înfruntărilor și confruntărilor. Stările și ordinele cunocute în Evul Mediu, devenite elementul privilegiat al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un rol foarte important
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un rol foarte important în sistemul insituțional, iar raporturile pe care le-au dezvoltat cu monarhia de o varietate covârșitoare au marcat decisiv istoria statelor europene. 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu 43 "Să fie oare adevărat că Evul Mediu n-a cunoscut conceptul de suveranitate?" De la această incitantă interogație pornește într-o recentă lucrare Michel Senellart 44, în discursul asupra regimenul-ui medieval. Răspunsul său este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
raporturile pe care le-au dezvoltat cu monarhia de o varietate covârșitoare au marcat decisiv istoria statelor europene. 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu 43 "Să fie oare adevărat că Evul Mediu n-a cunoscut conceptul de suveranitate?" De la această incitantă interogație pornește într-o recentă lucrare Michel Senellart 44, în discursul asupra regimenul-ui medieval. Răspunsul său este fundamentat pe noțiunea de suveranitate (superioritas) apărută mult mai devreme decât se credea -, care a constituit obiectul unei reglementări juridice
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Evul Mediu 43 "Să fie oare adevărat că Evul Mediu n-a cunoscut conceptul de suveranitate?" De la această incitantă interogație pornește într-o recentă lucrare Michel Senellart 44, în discursul asupra regimenul-ui medieval. Răspunsul său este fundamentat pe noțiunea de suveranitate (superioritas) apărută mult mai devreme decât se credea -, care a constituit obiectul unei reglementări juridice și instituționale, în perioada disputelor dintre monarhi și papalitate cu privire la superioritatea pe plan temporal și spiritual. Formula "Regele este împărat în regatul său", sintetizează concepția
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în perioada disputelor dintre monarhi și papalitate cu privire la superioritatea pe plan temporal și spiritual. Formula "Regele este împărat în regatul său", sintetizează concepția juriștilor în această relație. Deși în Evul Mediu s-a constituit o teorie coerentă și solidă privind suveranitatea regală 45, ea este destul de târzie, câteva secole gândirea acelor vremuri despre originea, natura și exercitarea puterii dezvoltându-se în jurul îndatoririlor legate de sarcina de a guverna (regimen) și nu din drepturile ce decurgeau din funcția de suveran. Suveranitatea va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privind suveranitatea regală 45, ea este destul de târzie, câteva secole gândirea acelor vremuri despre originea, natura și exercitarea puterii dezvoltându-se în jurul îndatoririlor legate de sarcina de a guverna (regimen) și nu din drepturile ce decurgeau din funcția de suveran. Suveranitatea va constitui un concept fundamental al dreptului public european. În dezvoltarea principiului s-a pornit de la înțelesul originar atribuit de ilustrul teoretician al statului francez din secolul al XVI-lea, Jean Bodin 46. Preluând modelul clasic aristotelic 47 al formelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Senat sau Parlament), Stările Generale și provinciale, funcționari, toate aceste instituții desfășurând activități cu caracter statal în numele Coroanei. El a rămas adeptul menținerii, deși sub control regal, al stărilor și Adunărilor reprezentative ale acestora. Tot Bodin menționa ca atribute ale suveranității puterea legislativă, executivă, judecătorească, puterea de a declara război și de încheia tratate etc., fără a face o distincție netă a separației acestora, în sensul distribuirii și exercitării, decât în dependență de suveran. În Franța conceptul de suveranitate s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
atribute ale suveranității puterea legislativă, executivă, judecătorească, puterea de a declara război și de încheia tratate etc., fără a face o distincție netă a separației acestora, în sensul distribuirii și exercitării, decât în dependență de suveran. În Franța conceptul de suveranitate s-a impus în legătură cu lupta contra monarhiei absolute, a puterilor absolute ale regelui. Colaborării dintre monarhul suveran și popor i se va contrapune suveranitatea populară. Secole la rând însă mitul a făcut să fie acceptată o identitate greșită între guvernanți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
separației acestora, în sensul distribuirii și exercitării, decât în dependență de suveran. În Franța conceptul de suveranitate s-a impus în legătură cu lupta contra monarhiei absolute, a puterilor absolute ale regelui. Colaborării dintre monarhul suveran și popor i se va contrapune suveranitatea populară. Secole la rând însă mitul a făcut să fie acceptată o identitate greșită între guvernanți și guvernați, adică inegalitatea funciară între unul sau mai mulți oameni "făcuți" pentru a conduce (deținătorii puterii) și restul oamenilor, "făcuți" pentru a se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
populare (vox populi, vox Dei). Dacă Ockam încerca să impună ideea monarhiei universale asupra voinței prezumată a majorității, Marsilio de Padova răspândește ideea "republicanismului democratic" și în opera sa capitală (Defensor pacis) exprima ideea continuându-l pe Aristotel că puterea, suveranitatea rezidă în popor 49, că puterea executivă rămâne subordonată puterii legiuitoare (care este poporul) și trebuie încredințată unui singur om (principele electiv) sau mai multor oameni (reprezentând puterea executivă), de către cetățeni. În această concepție, legislator nu poate fi decât poporul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunări generale a cetățenilor". După un secol de crize religioase, Jean Bodin a desăvârșit opera juriștilor de la curtea regelui el fiind ultimul dintre aceștia -, urmașul și teoreticianil cel mai sistematic 50. El a stabilit principiile monarhiei absolute, dezvoltând teoria despre suveranitatea regelui, înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă, în lucrarea fundamentală pentru înțelegerea crezului său: Les six livres de la Republique (1576). Autorul considera că în orice societate politică trebuie să existe un monarh care să fie suveran, în sensul că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1576). Autorul considera că în orice societate politică trebuie să existe un monarh care să fie suveran, în sensul că nu poate fi niciodată contestat de către supușii săi51. Statul există acolo unde dreptul de guvernare și autoritatea se definesc prin suveranitate. Bodin a dezvoltat teoria despre suveranitate înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă 52 a unei "republici"53, ceea ce înseamnă că prerogativa guvernării nu poate fi exercitată de mai multe persoane, ci trebuie să fie concentrată într-una singură 54
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
societate politică trebuie să existe un monarh care să fie suveran, în sensul că nu poate fi niciodată contestat de către supușii săi51. Statul există acolo unde dreptul de guvernare și autoritatea se definesc prin suveranitate. Bodin a dezvoltat teoria despre suveranitate înțeleasă ca putere absolută, perpetuă și indivizibilă 52 a unei "republici"53, ceea ce înseamnă că prerogativa guvernării nu poate fi exercitată de mai multe persoane, ci trebuie să fie concentrată într-una singură 54. Argumentul lui Bodin în favoarea caracterului de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]