3,525 matches
-
imateriala a locurilor, orașelor și clădirilor, sau chiar a grupurilor umane (colonii, provincii, legiuni)99. Literatura clasică a Imperiului a reflectat destul de frecvent un sens derivat din acest ultim înțeles al cuvântului: cel de nota specifică a fiecărui individ, de temperament, inclinații, talente particulare. Că cel artistic. În Pro A. Licinio Archia poeta oratio, Marcus Tullio Cicero apară un scriitor a cărui cetățenie română este pusă la îndoială invocând, după argumentele juridice de rigoare, și "gloria geniului" acestuia, cu beneficiul spiritual
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o asemenea măsură, încât începeau să fie biruite la tot pasul de conclavul armonios instaurat între fete și generăleasă, în interesul demnității sale personale, găsea că e mai nimerit să nu le contrazică și să cedeze. Ce-i drept, adeseori temperamentul ei nu dădea ascultare și nu se supunea deciziilor prudenței; din an în an, Lizaveta Prokofievna devenea tot mai capricioasă și mai intolerantă, se transformase chiar într-o persoană ciudată, însă cum avea mereu la îndemână un soț foarte supus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mult de el, încât ajung imediat până-n pânzele albe. De unde vine asta? Vă mirați de Pavlișcev, puneți totul pe seama nebuniei sau bunătății lui, dar nu-i așa! Și nu doar dumneavoastră, ci întreaga Europă rămâne uimită, în asemenea cazuri, de temperamentul nostru rusesc. Dacă unul dintre ai noștri trece la catolicism, atunci negreșit ajunge iezuit, ba încă dintre cei mai subterani; dacă devine ateu, negreșit se apucă să ceară stârpirea credinței în Dumnezeu prin violență, adică și prin sabie! De ce, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de "jună dreaptă" întrebuințat în traducerea noastră nu e întrebuințat în originalul german. {EminescuOpXII 47} Redactorul acestei foi a tradus termenul jungconservativ cam impropriu prin juna dreaptă și a prefăcut fără voie o deosebire mai mult de vârstă sau de temperament într-o deosebire de vederi, precum s-au accentuat poate cândva într-un cabinet prezidat de răposatul Epureanu. Va să zică e un termen analog, nu adecuat, acela de "jună dreaptă". Astfel o eroare de traducere îi servește "Romînului" drept bază a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conversație, fondul rămâne același. Se va observa că, daca dicționarul de espresii și locuțiuni e altul, e potrivit cu gradul de cultură al stratului social în care conflictul se petrece, logica patimii și a caracterului, maniera fiecăruia de-a raționa conform temperamentului său rămâne aceeași. Autorii dramatici sunt adesea mediocri, natura nicicând. Oricât de parfumat de civilizație ar fi exemplarul ce ni-l prezintă natura, în purtarea lui va fi consecuent până și în inconsecuențele sale. Astfel, la oricine vom găsi firul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de străini. Un vânt în schimbătoarea lume politică și maghiarii părăsesc scena mai săraci, mai ignoranți, mai neputincioși decum au intrat pe ea la 1866. Această conștiință a neputinței și nimicniciei proprii [î]i arde și [î]i mănâncă. Un temperament iute și ordinar [î]i face și mai incapabili de-a suporta cu înțelepciune căderea și ruina vădită, deci caută a-și răzbuna pe oameni nevinovați neputința lor proprie și și inventează când emisari români în Ardeal, când Daco - românia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va trebui să se inițieze mai întîi în misterile conducerii afacerilor, va trebui să afle în labirint firul Ariadnei, tăiat de mâna morții. Cazul acesta a umplut lumea austriacă de consternațiune. Un om de 53 de ani abia, de un temperament pururea egal și liniștit, nu dovedea c-ar fi având în sine germenii unei morți premature. Chiar în ziua catastrofei, ministrul, foarte bine dispus, dictase înainte de amiazăzi mai multe hârtii diplomatice; masa sa era plină de elaborate destinate pentru sesiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spune că „creativitatea Înseamnă acea predispoziție de a crea existentă În stare potențială la orice individ și la orice vârstă”. Pentru a se exprima Însă câțiva factori sunt absolut necesari. În primul rând factorii psihologici; intelectuali (gândirea) și nonintelectuali (caracter, temperament, afectivitate), În al doilea rând factorii biologici; ereditate, vârstă, sănătate mintală și În al treilea rând factorii sociali; ce presupun condiții socio-economice, culturale și educative care să permită dezvoltarea și afirmarea creativității. Pentru a pune În valoare creativitatea este totuși
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
asimila violenței manifestări ca impolitețea, desconsiderarea, ironia, lipsa de respect, depășește cu mult cadrul violenței. Am putea reține de aici doar insulta, injuria și jignirea În public, deși și acestea ca și cele dinainte țin mai mult de educație și temperament decât de domeniul violenței. Atâta timp cât unele manifestări rămân la nivel de atitudine, gestică, mimică sau exprimare verbală neagresivă trebuie etichetate mai degrabă ca abuz și tratate ca atare. Că abuzul poate conduce la violență cu consecințele ei? Este adevărat, dar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflictul care pot degenera În violență. Conotația temperamentală a violenței Dincolo de fundamentul instinctual al conflictului generator de violență, trebuie făcută remarca că și modul de percepție a conflictului sau stării conflictuale este diferit de la individ la individ, Întrucât poartă amprenta temperamentului persoanei În cauză, ca o particularitate individuală, ce ține de percepția și reacția propriului sistem nervos la stimulii ambientali (vezi stressul și alimentația). Simplificând lucrurile putem spune că fiecare individ va avea un tip particular de răspuns după cum aparține unuia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
interiorizat, meditativ, socializează mai greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale pe care le evită sistematic. de asemenea temperamentul flegmatic nu este conflictual prin structură, pentru că el privește lucrurile cu detașare, chiar de sus, până la dispreț. Este un tip calm, calculat și echilibrat, nu se angajează În dispute decât interesat, nu socializează decât În cercuri limitate, evită stările conflictuale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflicte și se angajează indiferent de consecințe. Sunt curajoși, plini de inițiative, creativi, dar devin turbulenți și conflictuali prin insistență și perseverență. Desigur Între aceste forme există o paletă largă de stări intermediare care pot spori procentul celor a căror temperament și atitudine pot da naștere sau pot Întreține stări conflictuale care să genereze violență. Dincolo de orice alte considerente și temperamentul, ca și instinctele, trebuie considerate ca un dat natural, moștenit, transmis din generație În generație, asupra căruia nu se poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și perseverență. Desigur Între aceste forme există o paletă largă de stări intermediare care pot spori procentul celor a căror temperament și atitudine pot da naștere sau pot Întreține stări conflictuale care să genereze violență. Dincolo de orice alte considerente și temperamentul, ca și instinctele, trebuie considerate ca un dat natural, moștenit, transmis din generație În generație, asupra căruia nu se poate interveni decât prin educație. Sediul lor se află În talamus (creierul reactiv) ca și cel al instinctelor, asupra căruia creierul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
supraeu (id, ego și superego), care la rândul său se poate adăuga cauzelor ce pot genera violența, măcar și prin faptul că aceștia au tendința de a deveni intoleranți, critici vehemenți și chiar adversari agresivi, desigur la cote diferite În funcție de temperamentul lor. Conflictul și starea conflictuală Din cele de mai sus rezultă că de fapt la originea violenței stă starea conflictuală care oricând poate degenera În conflict, iar În ultimă instanță ambele nu sunt altceva decât rezultatul nesatisfacerii sau abaterii de la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflict, iar În ultimă instanță ambele nu sunt altceva decât rezultatul nesatisfacerii sau abaterii de la destinația a instinctelor. La acestea se asociază deopotrivă modalitatea particulară și individuală de a percepe și a reacționa la o situația dată, ce ține de temperament și sentimentul frustrării. Ori, pentru că atât conflictul cât și starea conflictuală, dar mai ales răspunsul la aceste realități țin de natura umană, aceste stări pot fi considerate ca imposibil de eradicat. Prin urmare putem afirma fără teama de a greși
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
șaptezeci începând să publice rezultatul cercetărilor sale asupra legăturilor între creativitate și mania depresivă. Prima carte, de-acum considerată canonică, asupra acestor legături, după mai generala Manic-Depressive Illness (coautor), a fost Touched with Fire: Manic- Depressive Illness and the Artistic Temperament. După o analiză a conținutului unor jurnale și scrisori, pune în relație perioade de creație intensă și de lipsă de elan creator în biografia unor personalități artistice precum Anne Sexton (vezi), care se sinucidea în 1974, după o experiență artistică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nu se va bucura, căci el nu va Învia «spre viațăă (II Macabei 7, 14), ci spre ocară și rușine veșnică”170. Interesantă este și mărturia Sfântului Ioan Gură de Aur care subliniază precum de multe ori cu impetuozitatea unui temperament vulcanic un lucru de‑a dreptul insolit și minu‑ nat despre martiriul fericitului Roman. Acestuia din urmă, „i‑a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit În gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și‑a pierdut mădu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tot posibilul ca să te asiguri că lucrurile merg bine. Acest lucru înseamnă că în loc de „Șefule, avem o problemă aici, să încercăm s-o rezolvăm?” ar trebui să spui „Șefule, voiam doar să-ți spun că am rezolvat problema asta”. Datorită temperamentului său pasiv, probabil că nu-l va interesa foarte mult ceea ce ai făcut. Cu toate acestea, în caz că lucrurile nu merg bine, trebuie să fii pregătit să suferi consecințele. Asta deja nu mai contează - oricum ai fi fost sancționat. Dacă ai
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de expresie. Problema esențială este, pentru avangardiști - și pentru Voronca de asemenea - de a se situa într-o atare tradiție, a rupturii și înnoirii deopotrivă, asigurând dinamica permanentă a sincronizării cu „ritmul vremii”. „Creatorul adevărat și nou sfărâmă cu târnăcopul temperamentului său legile cunoscute. Orice artist trebuie să fie aducătorul unor alte principii, scoborând în concertul de fulgere de pe muntele Sinai cu tablele logicei noi în mâini”, se poate citi în articolul intitulat Gramatică. Iar peste câțiva ani, într-una din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
remarcabilă acuitate punctele de contact, paralelismele revelatoare dintre diversele orientări novatoare, identificând, printre cei dintâi la noi, elementele cele mai productive pentru evoluții ulterioare. „Obiectivității” și ordinii intelectuale mallarméene și constructiviste, el le imprimă, pe de altă parte, energia unui temperament neliniștit, cu exaltări și entuziasme romantice atingând momente de paroxism ce nu contrazic, totuși, în esență, spiritul avangardist, în ciuda unor momentane limitări programatice: declarându-se adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămâne în fond un dezordonat și un ne-clasic
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
măsură, reconstrucție de sine și înnoire a lumii, - însă sub semnul unei permanente tensiuni. Valoarea imaginației e apreciată, înainte de orice altceva, în funcție de refuzul, într-un prim moment, al realului opresiv, al „legilor cunoscute” („creatorul adevărat și nou sfărâmă cu târnăcopul temperamentului său legile cunoscute” - scria deja poetul „constructivist”) și al limbajului perpetuat prin tradiție („gramatical”, „logic” etc.). „Sângerarea imaginației fecunde” - despre care se vorbea în articolul Tudor Arghezi - fierar al cuvântului, - apărea drept rezultatul unei asemenea înfruntări a lumii încremenite în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
un impresionism ordonat în punctul inițial, dar sfărâmat cu voință prin procedee tipografice și metaforism exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții. Și în ciuda pozelor ștrengărești și a fervenței revoluționare, poetul Brățării nopților e un temperament retoric, tentat de frazele somptuoase și definitive”. Dacă trecem cu vederea stilul cam superficial-jucăuș cu care sunt reținute trăsăturile definitorii ale orientărilor de avangardă menționate de critic, ca și reducerea la „procedee tipografice” a inovațiilor poetului, rămâne totuși adevărată în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
transformă pe copil într-un om cu un anumit nivel de educație și cu anumite deprinderi, care-l situează pe o anumită treaptă de evoluție, pe scara între vulgus profanum și elita educată a societății. Biografia individului are în determinarea temperamentului și a caracterului o însemnătate comparabilă cu cea a eredității.... Obișnuința este a doua natură(Victor Săhleanu, 1977, (30)). Victor Săhleanu îl citează pe R. Spitz, care a descris În prezent, educația tuturor oamenilor (copii și adulți) este o problemă
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el potențialul latent (karma) a tot ceea ce constituie persoană. Totuși, unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] contextul și criteriile pentru a determina regulile, conduită și principiile generale cu privire la instituțiile de clas] și etapele ciclului vieții. Astfel, un individ va dori s] se zbat] pentru a realiza ce este mai bun în privința acestor scopuri, în limitele temperamentului, circumstanțelor, statutului s]u ș.a.m.d. Uneori este o chestiune de echilibru, alteori este vorba despre ce interese sunt prioritare. De exemplu, un brahman în etapa de semi-retragere ar putea considera c] a renunțat la toate obligațiile familiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]