2,808 matches
-
și, mai ales, la stabilirea tratamentului său. Mulți autori au subliniat consecințele apărute ca urmarea a numeroaselor schimbări operate în ceea ce privește definirea tulburării de anxietate generalizată, neglijând în același timp implicațiile clinice față de implicațiile în ceea ce privește cercetarea. In ceea ce-i privește pe terapeuți, se constată că este dificil ca aceștia să se regăsească în literatura de specialitate cu privire la anxietatea generalizată și să identifice direcțiile de intervenție psihologică potrivite pentru a asigura o diminuare eficientă și stabilă a simptomelor. Pentru unii terapeuți, tulburarea rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
privește pe terapeuți, se constată că este dificil ca aceștia să se regăsească în literatura de specialitate cu privire la anxietatea generalizată și să identifice direcțiile de intervenție psihologică potrivite pentru a asigura o diminuare eficientă și stabilă a simptomelor. Pentru unii terapeuți, tulburarea rămâne sinonimul unei manifestări accentuate a anxietății, cu toată importanța care se acordă stărilor de neliniște în conceptualizarea actuală. Intervențiile clinice asupra acestor tulburări se orientează spre gestiunea simptomelor somatice ale anxietății, ignorând stările de neliniște și mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
incerte, care caracterizează neliniștea, constituie un element declanșator al stărilor de teamă și de anxietate ale pacientului asociate și altor reacții emoționale, fiziologice, cognitive și comportamentale care trebuie avute în vedere în timpul analizei funcționale a acestuia. Este important, deci, ca terapeutul să acorde atenție stării de neliniște și nu, doar, simptomelor anxioase fiziologice și emoționale care, în majoritatea cazurilor, sunt provocate de neliniște. Conținut verbal și imagistic al neliniștii Definiția pune accentul pe forma cognitivă a constructului, care conține atât elemente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intervenție în funcție de neliniștea care urmează a fi tratată. Ea îl ajută în aceeași măsură să conștientizeze și să identifice stimulii declanșatori ai neliniștilor sale (probleme actuale de viață sau posibilitatea apariției unor eventuale consecințe). Această distincție îl poate ajuta pe terapeut să-și construiască planul intervenției, identificând obiectivele ce urmează a fi atinse. Mecanismele psihologice asociate neliniștilor și tulburării de anxietate generalizată Modelele explicative recente au fost propuse pentru ilustrarea mecanismelor implicate în tulburarea de anxietate generalizată și a interacțiunilor acestora
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
interferența negativă provocată de îngrijorările sale. Se întâmplă atunci că acesta ajunge să se neliniștească din simplu motiv că se neliniștește, ceea ce îi agravează situația. Credințele eronate acționează adesea ca un obstacol în timpul tratamentului care își propune să diminueze neliniștile. Terapeutul trebuie să acorde atenție prezenței acestora pentru a le putea aborda la momentul oportun. Comportamentele de evitare și comportamentele securizante Comportamentele de evitare Pe lângă evitările imaginilor mentale, există și alte comportamente de evitare care contribuie la menținerea tulburării și la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
constituie, totuși, o etapă esențială a evaluării cognitiv-comportamentale, deoarece permite identificarea și eliminarea principalelor sindroame și manifestări comportamentale, cognitive, emoționale și fiziologice prezente ale unui pacient. Intr-adevăr, datorită faptului că tulburarea de anxietate generalizată apare rar ca unică tulburare, terapeutul are nevoie să evalueze, într-o manieră aprofundată, tulburările diagnostice ale pacientului, pentru a avea o viziune completă asupra elementelor implicate. Această etapă oferă, în plus, indicații în legătură cu literatura științifică care îl poate ajuta pe clinician să-și amelioreze evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxietate generalizată și a principalelor diagnostice concomitente (tulburări anxioase, tulburări de dispoziție, tulburări de somn, tulburări somatoforme și tulburări de abuz de substanțe). Severitatea fiecărei tulburări este evaluată pe o scară cu nouă valori (de la 0 la 8), care ajută terapeutul și pacientul să identifice problematica care se manifestă cel mai frecvent în viața sa. Iată un rezumat de profil diagnostic al pacientei Marie. Tabel 1. Rezumatul profilului diagnostic al pacientei Marie în momentul evaluării inițiale (DSM-IV) Axe Coduri Diagnostice Severitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
spre severă) 4 (medie) Axa II 799.9 Diagnostic diferențiat pe axa II Axa III Nici unul Axa IV Supraprotecție parentală Schimbarea mediului de lucru Absența prietenilor apropiați ca urmare a unui deces Axa V EGF=56 (în timpul evaluării inițiale) Atunci când terapeutul îi pune întrebări pacientei pentru a ști dacă aceasta are impresia că se neliniștește în mod constant, ea confirmă repede precizând că a fost întotdeauna astfel dar că, în ultimii câțiva ani, se simte din ce în ce mai mult depășită și anxioasă. Securitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Securitatea și viitorul copiilor săi, sănătatea sa psihologică, munca și situația sa financiară apar ca teme ale neliniștilor sale cele mai frecvente și mai supărătoare în ultimele șase luni. Evaluarea caracterului excesiv al anxietății Pornind de la întrebările din grila ADIS-IV, terapeutul o invită pe Marie să evalueze aspectul excesiv și controlul asociate preocupărilor sale cu ajutorul unei scări gradate. Această apreciere confirmă că Marie își alungă cu dificultate grijile și că numeroasele sale tentative pentru „a-și schimba ideile” (să citească o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
le percepe ca fiind necesare), elemente care trebuie să fie precizate în timpul analizei funcționale. Incapacitatea pacientei de a recunoaște caracterul excesiv al neliniștilor sale apare de mai multe ori în timpul evaluării tulburării de anxietate generalizată. Pentru a aborda această problemă, terapeutul o face să vorbească în legătură cu ceea ce resimte (epuizare) sau în legătură cu ceea ce spun persoanele din anturajul său. Marie recunoaște atunci caracterul excesiv al neliniștilor sale. Identificarea tulburărilor concomitente Identificarea tulburărilor concomitente și excluderea altor cauze care ar putea explica neliniștile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intoleranță la incertitudine și de evitare cognitivă îi rețin atenția și ea subliniază faptul că s-a recunoscut în formulările acestora. Marie devine conștientă că întâmpină greutăți în a tolera situațiile nesigure, care constituie adesea antecedentele imediate ale neliniștilor sale. Terapeutul caută apoi informații care să-i permită explicarea neliniștilor sale escesive. Marie și terapeutul abordează neliniștile semnalate în ultima săptămână, descriind situațiile în care acestea apar. Impreună, ei identifică elementele cognitive (neliniști, credințe asociate...), comportamentale (evitare, control...), emoționale și fiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că s-a recunoscut în formulările acestora. Marie devine conștientă că întâmpină greutăți în a tolera situațiile nesigure, care constituie adesea antecedentele imediate ale neliniștilor sale. Terapeutul caută apoi informații care să-i permită explicarea neliniștilor sale escesive. Marie și terapeutul abordează neliniștile semnalate în ultima săptămână, descriind situațiile în care acestea apar. Impreună, ei identifică elementele cognitive (neliniști, credințe asociate...), comportamentale (evitare, control...), emoționale și fiziologice asociate, ceea ce o ajută pe Marie să-și formeze o imagine de ansamblu asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sănătate mentală și de teama de a nu face o depresie nervoasă datorită medicamentului cu care se tratează. Schema care urmează ilustrează câteva elemente care provin din această etapă a analizei funcționale. Antecedente istorice Conform modelului lui Fontaine și Ylieff, terapeutul o invită pe Marie să discute despre antecedentele istorice care au putut să determine, sau să precipite, manifestarea tendinței sale de a se îngrijora și a dispoziției sale de a considera situațiile nesigure ca fiind negative și periculoase. Marie menționează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se mai îngrijoreze mereu în legătură cu orice și să fie mai puțin anxioasă în anumite momente. Ea dorește să renunțe la medicamente, sau la alte mijloace folosite pentru a se calma, deoarece le consideră a fi un handicap. Obiectivele reținute de către terapeut sunt: - să-și înțeleagă mai bine neliniștile și anxietățile; - să-și diminueze tendința de a se neliniști, în special înainte de culcare; - să-și diminueze comportamentele de evitare și de căutare a suportului moral, care îi crează probleme și îi deranjează
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se verifice menținerea beneficiilor terapeutice și să fie asistată, la nevoie, pentru formularea altor obiective. Intâlnirile se desfășoară urmărindu-se un program constant: - trecerea în revistă a sarcinilor efectuate în timpul săptămânii și a observațiilor în legătură cu acestea, - fixarea agendei întâlnirii, - informare (terapeutul îi înmânează uneori unele documente informative) și jocuri de rol, - fixarea sarcinilor pentru săptămâna următoare, - feedback. Medicamentele Pentru a permite întreruperea, dorită de Marie, a tratamentului cu benzodiazepine, terapeutul îi propune acesteia să colaboreze foarte strâns cu psihiatrul său, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în timpul săptămânii și a observațiilor în legătură cu acestea, - fixarea agendei întâlnirii, - informare (terapeutul îi înmânează uneori unele documente informative) și jocuri de rol, - fixarea sarcinilor pentru săptămâna următoare, - feedback. Medicamentele Pentru a permite întreruperea, dorită de Marie, a tratamentului cu benzodiazepine, terapeutul îi propune acesteia să colaboreze foarte strâns cu psihiatrul său, astfel încât, împreună, să-și mobilizeze eforturile pentru a reuși sevrajul gradual. El îi cere să abordeze stările sale de neliniște în ceea ce privește întreruperea tratamentului medicamentos și dorința sa de a evita
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are față de celelalte neliniști și comportamente de evitare: acest sevraj constituie ocazia pentru ca Marie să aplice experiențele terapeutice. Sedințele 1 și 2: neliniștile și elementele implicate Informare și formare Prima ședință începe cu un schimb de informații în legătură cu desfășurarea întâlnirilor. Terapeutul prezintă unele principii ale terapiei cognitiv-comportamentale, ceea ce permite fixarea unui cadru de pornire și verificarea motivației pacientei de a lucra asupra trăirilor sale. In continuare, terapeutul îi dă Mariei câteva informații în legătură cu comportamentul vizat de terapie. El o invită să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Informare și formare Prima ședință începe cu un schimb de informații în legătură cu desfășurarea întâlnirilor. Terapeutul prezintă unele principii ale terapiei cognitiv-comportamentale, ceea ce permite fixarea unui cadru de pornire și verificarea motivației pacientei de a lucra asupra trăirilor sale. In continuare, terapeutul îi dă Mariei câteva informații în legătură cu comportamentul vizat de terapie. El o invită să creeze un model care să reprezinte răspunsurile sale în situații nesigure (cogniții/neliniști, emoții și comportamente), folosindu-se de experiențele sale din săptămâna trecută. In plus
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In plus, favorizarea înțelegerii comportamentelor implicate permite definirea neliniștii și diferențierea acesteia de anxietate și abordarea rolului comportamentelor securizante și a tratamentului medicamentos ca fiind elemente de încurajare. Mai degrabă decât să insiste în vederea identificării unei teme generatoare de neliniște, terapeutul o determină pe Marie să-și pună întrebări în legătură cu teama de consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consecințele preocupărilor sale din timpul săptămânii, lucru care îi permite: - să vizeze automatismul gândurilor și strategiilor de evitare cognitivă, - să identifice temerile și credințele care vor trebui abordate în etapele ulterioare ale tratamentului, - să identifice elementele nesigure intolerabile pentru pacient. Terapeutul face diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1) și neliniștile care nu decurg dintr-o problemă actuală (tip 2). Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți autori pentru a preciza
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diferențierea dintre neliniștile care decurg dintr-o problemă actuală (tip 1) și neliniștile care nu decurg dintr-o problemă actuală (tip 2). Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți autori pentru a preciza neliniștea. Terapeutul - Atunci când v-ați îngrijorat la serviciu, de ce consecințe vă era teamă? Marie - Incercam să nu mă gândesc la acest lucru, eram preocupată de ceea ce mi-a spus soțul meu la telefon... Terapeutul - Era vorba despre unele consecințe negative care vi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de mai mulți autori pentru a preciza neliniștea. Terapeutul - Atunci când v-ați îngrijorat la serviciu, de ce consecințe vă era teamă? Marie - Incercam să nu mă gândesc la acest lucru, eram preocupată de ceea ce mi-a spus soțul meu la telefon... Terapeutul - Era vorba despre unele consecințe negative care vi se păreau posibile și pe care nu doreați să le vedeți apărute în realitate? Marie - El tocmai mi-a spus că sindicatul va vota astfel încât sferturile programului de lucru să fie transformate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vedeți apărute în realitate? Marie - El tocmai mi-a spus că sindicatul va vota astfel încât sferturile programului de lucru să fie transformate în perioade de douăsprezece ore. Mi-am spus că ar putea fi obligat să lucreze douăsprezece ore continuu. Terapeutul - Si mai departe... Marie - M-am gândit că nu vom putea organiza totul: serviciu, casă, familie. Terapeutul - Să continuăm în direcția aceasta. Să presupunem că soțul dumneavoastră trebuie să lucreze și după un program de douăsprezece ore, mai identificați și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de lucru să fie transformate în perioade de douăsprezece ore. Mi-am spus că ar putea fi obligat să lucreze douăsprezece ore continuu. Terapeutul - Si mai departe... Marie - M-am gândit că nu vom putea organiza totul: serviciu, casă, familie. Terapeutul - Să continuăm în direcția aceasta. Să presupunem că soțul dumneavoastră trebuie să lucreze și după un program de douăsprezece ore, mai identificați și alte consecințe negative posibile? Marie - Da... Mi-am spus că voi tolera cu greutate această presiune care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
presiune care se adaugă deplasărilor mele de dimineață și seară. M-am temut că mă voi îmbolnăvi, că voi obosi și că nu voi mai putea lucra. Cum n-am terminat de plătit casa, simțeam că vor apare probleme financiare. Terapeutul - Este bine, reușiți să vă identificați temerile, lucru care vă va fi util pentru a reuși să le schimbați. Ce părere aveți, consecințele de care vă temeți decurg dintr-o situație problematică prezentă în acest moment în viața dumneavoastră? Marie
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]