2,359 matches
-
stadii de dezvoltare ale cunoașterii. 78 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 19. 79 Caiete critice, nr.1-2 / 1986, număr tematic: "Postmodernismul". Menționăm că numere dedicate postmodernismului au mai aparținut revistelor Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol", Iași, tom II, nr. 1-4, Euresis, cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1-2, 1995. 80 Andrei Pleșu, "Inevitabilul postmodern", în Caiete critice, p. 47. 81 Monica Spiridon, "Mitul ieșirii din criză", în Caiete critice, p. 78. 82 În ceea ce privește discutarea concret-aplicată a unor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrarea sa precedentă Ovide, poète de l'amour, des dieux et de l'exil. A. Colin, 1921. 26 C. NARDI, op. cit., p. 748. 27 Și L. HERMANN, La faute secrète d'Ovide, în "Revue Belge de Philol. et d'Hist.", tomul XVII (1938), p. 695 și urm., crede că Ovidiu a fost exilat pentru că a văzut-o pe Livia dezbrăcată în vederea celebrării misterelor pentru Bona Dea. Ovidiu ar fi intervenit din curiozitatea de a cunoaște. Dar care să fie oare acel
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125 René Girard, op. cit., p. 37. 126 Idem, p. 120. 127 Idem, p. 187. 128 Vorba lui Denis de Rougemont, autorul faimosului tom intitulat Iubirea și Occidentul (traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 1987), citat și de René Girard: "Ce-i mai josnic ni se pare cel mai adevărat. Este superstiția timpului". 129 Prelatul Al.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Georgescu-Buzău, Aspecte ale dezvoltării manufacturilor în țara Românească și Moldova, in: Studii privind Unirea principatelor (București, 1960), p. 1. 125. V.A. Urechia, op.cit., III, p. 117. 2. Din istoria teoriei formă fără fond, in: Anuar de lingvistică și istorie literară, Tomul XIX, 1968, Iași, pp. 185-188. 259Note 1. șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne, I (București, Casa școalelor, 1944), p. 193-196. 2. Noi elemente, între alții, la B. Reizov, L'Historiographie romantique française, 1815 1830 (Moscou, Editions
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au fost conducătorii unora mari edituri, nu s-au gândit să publice În românește lucrările fundamentale ale lingvisticii sovietice, cu toate că au avut posibilitatea să o facă. (Ă). În această privință este edificator Index-ul de nume proprii folosite În ultimele tomuri ale Buletinului. Pe lângă numele clasicilor lingvisticii burgheze, găsim acolo zeci de nume de lingviști, dintre cei mai obscuri și obscurantiști, din țările capitaliste, pe care colaboratorii Buletinului Îi citează și-i comentează. Găsim și numele lingviștilor ruși-albi Trubetzkoy și Jakobson
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tuturor claselor sociale (8/1902). La scurt timp după apariția săptămânalului se lansează Biblioteca literară „Pagini aurii”, reunind trimestrial în volum „tot ce se va produce mai de preț ca literatură inedită în sfera tinerilor scriitori români”, în cuprinsul primului tom fiind anunțat și un roman al lui Mihail Sadoveanu, Frații Potcoavă. De asemenea, alături de ediția de lux pe hârtie satinată, revista este scoasă și în ediție populară. Rubricile obișnuite sunt „Figuri literare” (sunt portretizați Haralamb G. Lecca, D. Nanu, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această creatură pitorească, dar pur fictivă, este imitată, cred, după figurile asemănătoare pictate pe amforele antice. Cu toate că e denumit îndeobște delfin, eu consider că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din aceste planșe, balenele sînt înfățișate ca niște mari plute de bușteni printre insule de gheață iar pe spinările lor aleargă urși albi. O altă planșă comite formidabila eroare de a o înfățișa cu coadă perpendiculară. Există și un impunător tom in-quarto, scris de un anume Colnett, căpitan din marina de război, intitulat O călătorie în jurul Capului Horn spre Mările Sudului, cu scopul de a extinde tunătoarea de cașaloți. în această lucrare găsim o schiță, ce se pretinde Portretul unui physeter
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de lapidare. I. Un pește capturat aparține aceluia care l-a legat. II. Un peste pierdut aparține aceluia care-l poate prinde mai repede. Dar tocmai admirabila conciziune a acestui cod magistral îi joacă feste, prin faptul că face necesare tomuri întregi de comentarii explicative. întîi: Ce anume este un pește capturat? Viu sau mort, un pește se consideră capturat din punct de vedere tehnic, cînd e legat de vreo corabie sau ambarcațiune locuită, prin orice mijloc controlabil de ocupantul sau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obișnuit și firesc, ci mai degrabă un lucru excepțional, care trebuie să aibe o cauză specială; o indicăm aici și vom căuta să o elucidăm ceva mai încolo. în cursul cercetărilor mele privind istoria leviatanică, am dat peste un străvechi tom olandez care, după izul său de mucegai, mi-a sugerat că tratează despre baleniere. Titlul său era Dan Coopman, de unde am dedus că e vorba de memoriile prețioase ale vreunui dogar din Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vorba de memoriile prețioase ale vreunui dogar din Amsterdam care a lucrat pe-o balenieră, căci se știe că orice balenieră trebuie să aibe la bord un dogar. Presupunerea mi-a fost confirmată de o indicație de pe copertă, potrivit căreia tomul era opera unui anume Fitz Swackhammer. Dar amicul meu, dr. Snodhead, un foarte erudit profesor de neerlandeză și germană la Colegiul „Santa-Claus“ și la Colegiul „St. Pott“, căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pe copertă, potrivit căreia tomul era opera unui anume Fitz Swackhammer. Dar amicul meu, dr. Snodhead, un foarte erudit profesor de neerlandeză și germană la Colegiul „Santa-Claus“ și la Colegiul „St. Pott“, căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-a asigurat că Dan Coopman nu înseamnă Dogarul ci Neguțătorul. Pe scurt, această străveche și savantă carte neerlandeză trata despre comerțul Olandei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care se folosise de trupul lui Queequeg pentru a scrie, cu ajutorul acestor semne hieroglifice, o teorie întreagă despre cer și pămînt, precum și -un tratat mistic despre arta cunoașterii adevărului - Queequeg era o enigmă vie, o operă miraculoasă într-un singur tom, dar ale cărei mistere nu le putea descifra nici el însuși, deși inima îi bătea lîngă ele; iar aceste mistere erau, deci, menite să putrezească pînă la urmă odată cu pergamentul viu pe care erau gravate, rămînînd nedezlegate în veci. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
I: Poezia, 1980, Dicționarul scriitorilor români, I-IV, 1995-2002, ș.a.) cercetătorul avea posibilitatea de a-și alcătui câteva cărți substanțiale și expresive, iar aparatul critic al edițiilor pe care le-a îngrijit singur sau în colaborare echivalează cu alte câteva tomuri dense. În eseul Titu Maiorescu comentat... autorul pleacă de la „constatarea faptului, real, că înțelegerea lui T. Maiorescu în liceu și chiar în facultate este dintre cele mai dificile” (Argument), din motive care privesc specificul acțiunii critice în general, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
lungă-largă așteptare de vreo câteva mii de ani, v-ați învrednicit a dobândi un poem epic! ă Cum ar fi salutat un V. A. Ureche, în 1844, primul poem epic!î Veacul vostru de glorie au sosit sub figura unui tom în 8o plin de versuri sucite și de idei încă și mai sucite. Bucurați-vă, patrioților" etc..., după care urmează o bătaie de joc, căreia îi lipsește ironia și conciziunea, iar nu tendința și punctul de plecare, ca să fie maioresciană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Există în regia de film instinctul. Alexa Visarion nu operează instinctual și nici nu lasă loc mult intuiției, pentru că în alcătuirea dublului intervine anvergura culturală. El povestește rolurile ca pe niște biografii personale. Își bazează știința regizorală pe zeci de tomuri citite și pe zeci de întâlniri importante pe care le-a avut pe tot mapamondul. Știe că autenticul trebuie sădit în actori. Mai degrabă este atras de teatrul sărac al lui Grotowski decât de efectele care astăzi au devenit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Victor Dan Zlătescu, Drept privat comparat. Teoria generală a comparației drepturilor. Geografia juridică, Editura Oscar Print, București, 117, 132, 170-175, 177 30 Andrei Rădulescu, membru al Academiei Române, Șaizeci de ani de Cod civil, în Academia Română, memoriile Secțiunii Istorice, Seria III, Tomul V, Mem.5 Cultura Națională, București, 1926, p.18, 24-25. 31 Apud Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, op.cit., p.225. 32 Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, București, 2002, p.216 și urm. 33 Gheorghe C. Mihai, Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Free Press, 1975, pag.92-95. 13 C.Despotopoulos, Sur la société politique actuelle, în "Etudes sur la liberté", Paris, 1974, pag.145 . 14 Josepf L.Kunz, La crise et les transformations du droit des gens, R.C.A.D.I., 1955, II, tomul 88, pag.40-41. 15 Constanța Călinoiu, Victor Duculescu, Drept constituțional și instituții politice, ediție revăzută și completată, Editura Lumina Lex, București, 2005, pag.28. 16 Tudor Drăganu, Drept constituțional și instituții politice. Tratat elementar, vol.I, Editura Lumina Lex, București
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe anul Ia /Fe- /Măr-/ A- / Mai /Iu-/ Iu- / Anexă 2 *Font 9* Fe / / A / / / / / / / / / │Nr │ / zaț /nu /bru/Măr/pri/Mai/Iu /Iu /Aug/Sep/Oc / No /De / │crt│ Tipul / până /a /a /ție/lie/ /nie/lie/ust/tem/tom/iem/cem/ │ │ lucrărilor /la 1 /rie/rie/ / / / / / /bri/bri/bri/bri/ │ │ / Denumire obiectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186050_a_187379]
-
10 Mai” și nu puține „scrieri de epocă”, nu doar ale istoricilor; În literatura de specialitate au fost indicate ca „modele” de „scrieri panegirice”, cu privire la Carol I, cele ale lui D. A. Sturdza, Charles I-er, roi de Roumanie. Chronique. Actes. Documents, tom I-II, București, 1899; Idem, Domnia regelui Carol I. Fapte. Cuvântări. Documente, București, 1906; sau a lui Paul Lindenberg, Regele Carol I al României, trad. recentă din germană, de Ion Nastasă, București, 2003. </ref> istoriografice au evoluat spre condiția de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
ai revenirii la forma monarhică a statului și partizani, Încă mulți, special „educați” sau sincer „devotați”, ai formei republicane, una din explicațiile laconicei prezentări a momentului constituirii Regatului de manuale școlare, de cursuri universitare chiar nou editate. În volumul VII, tomul II, din noul tratat academic de Istoria Românilor, amintitului moment i s-a rezervat nici mai mult, nici mai puțin decât un paragraf de numai 13 rânduri <ref id="15"> 15 Ion Bulei, Monarhia și rolul său În viața politică
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la 1900, București, 1984; Idem, Viața În vremea lui Carol I, București, 2005. </ref>, ai problemelor de după 1878, cu deosebire. Momentul 1881 apare din nou „strivit” sub pasul istoriografic la români uriaș, De la Independență la Marea Unire, ca să amintim titlul tomului II, al volumului VII, din noua sinteză națională. Nu s-ar pune, e de Înțeles, problema ca momentului constituirii Regatului, realizat pe căi politice, unele ascunse de „ochii publicului de atunci”, să i se rezerve un spațiu redacțional comparabil cu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
decât atunci când Înjugăm un bou la căruță 30. Formarea burgheziei Schimbarea În ceea ce privește manierele de servire a mesei, locuințe, viața de familie, activitatea sexuală și igiena au făcut probabil mai mult pentru crearea individului rațional, detașat, independent și autonom, decât toate tomurile iluministe luate Împreună. Aceste modificări În comportamentul individului au dus la o schimbare și mai profundă În conștiința umană care nu a fost analizată cu suficientă atenție, dar fără de care era modernă ar fi fost imposibilă. Cu toate că aparent În contradicție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din slavonește, ÎI, îngr. I.-A. Candrea, București, 1916. - Psaltirea Voronețeană (publ. G. Giuglea), RIAF, vol. IX, 1910, partea ÎI, vol. XII, 1911, partea I-II; Slavisch-rumänisches Psalterbruchstück, îngr. Constantin Gălușca, Halle, 1913. Repere bibliografice: N. Iorga, „Psaltirea Scheiană” (1482). Tomul I. Textul, „Arhiva”, 1889-1890, 759-761; Aron Densușianu, Tradițiunea literară din „Psaltirea Scheiană”, „Revista critică literară”, 1897, 4; Ovid Densusianu, Studii de filologie română, București, 1898, 17-43; Gh. Ghibănescu, Glosarul „Psaltirei Scheiane”, Iași, 1902; I.-A. Candrea, Psaltirea Scheiană comparată cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]
-
de auxiliar (deși, după cum am arătat supra, 2.1.4. posibilitatea de a unifica interpretarea inclusiv pentru valoarea de auxiliar nu este exclusă), este un verb ergativ/inacuzativ. 2.4.1. Valorile verbului a fi în limba română În DA, tomul II, s.v. fi, sunt înregistrate două ipostaze ale acestui verb, cea de verb pregnant (plin lexical) și cea de verb auxiliar, dintre care mă interesează aici numai prima. În articolul de dicționar sunt separate ipostaza predicativă, ipostaza copulativă, ipostaza unipersonală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]