2,332 matches
-
reprezintă niște forme erozionale de relief mai vechi și de dimensiuni mai mari. În limitele satului densitatea vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai puțin adânci, cu versanți domoli. Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
pot susține viața plantelor. După terminarea Goanei după Aur, operațiunile de extracție au continuat. Ultima etapă în recuperarea aurului liber a fost aceea de a căuta aurul ajuns, de-a lungul milioanelor de ani, prin eroziune, sub albiile râurilor și torentelor din Valea Centrală a Californiei și din alte regiuni ale statului (ca de exemplu Valea Scott din Districtul Siskiyou). Până la sfârșitul anilor 1890, tehnicile cu săpături (inventate tot în California) au devenit rentabile, și se estimează că peste 620 t
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
coastei pentru a evita aceste regiuni înalte. Există câteva surse de apă dulce dar debitul lor este insuficient pentru a forma râuri datorită infiltrării rapide a apei. Insula nu posedă astfel decât ravine, în general seci, în care se formează torente de apă în principal în perioada uraganelor. În urma colonizării insulei, vegetația originală a fost degradată în totalitate datorită activităților umane cum ar fi agricultura, crearea de pășuni și exploatările forestiere pentru construcție și fabricarea cărbunelui de lemn. Actualmente, în afara zonelor
Insula Sfântul Martin () [Corola-website/Science/305816_a_307145]
-
iar la capitolul 6, "Habitate de pădure", sunt listate și: O masă de grohotiș, care se deplasează rapid pe versanții înclinați ai unui munte, poartă numele de avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă sau gheață. Prin împrăștierea grohotișurilor la gura torenților ia naștere o formă de relief semiconică denumită con de grohotiș. Acumulările de grohotișuri, fixate prin vegetație, poartă denumirea de grind, ca de exemplu "Grindul Pietrei Craiului".
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]
-
mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an. Vegetația compensează necesarul de apă din roua și ceață în regiune există numeroase Wadi (vale secata) (că Wadi Akwamtra, Wadi Aideib și Wadi Serimtai) care se transformă în perioada de ploaie în torenți. În regiune s-au dentificat până în prezent 485 de specii de plante care aparțin de 51 de familii. Pe langă arbori că salcâmi „Acacia tortilis” și tufișuri (Aerva javanica, Euphorbia cuneată), în regiunile mai înalte cu cețuri se pot găsi
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
creare a parcului, el urma să acopere o suprafață de aproximativ 130 km², dar după o serie de proteste și după numeroase discuții cu autoritățile locale, s-a decis că parcul național să fie restrâns doar la aria așa-numitului torent al celor Șapte Lacuri ("Struga Siedmiu Jezior"). Teritoriul inclus în parc fusese anterior proprietatea statului, protejată în cadrul Rezervației Pădurilor Rytel. Lacurile au fost administrate de Agenția Statală a Terenurilor Agricole. Teritoriul unde se află a fost format de Ghețarul Scandinavian
Parcul Național Pădurea Tucholei () [Corola-website/Science/314462_a_315791]
-
manevră, realizată cu scopul de a obține un avantaj concurențial asupra concurenților. "Tipar de acțiune". Strategia este un model (pattern) de comportament consecvent în timp, o suită de acțiuni, adaptate într-un anumit context; strategia este "un model într-un torent de decizii". "Poziție".Strategia este o poziționare, adică un mijloc de localizare a organizației într-un "mediu". Strategia ca poziție este determinată de factori externi. "Perspectivă". Strategia poate fi o perspectivă, împărtășită de membrii organizației, prin acțiunile lor. În domeniul
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
3,460 km, sat Corni-Albești Refacere DC 129 - 1,650 km Refacere DC 115 - 1,577 km Refacere drum sătesc 5 - 0,100 km, sat Muntești Refacere drumuri sătești - 0,600 km, sat Buhăiești │Comuna Vulturești │ 33 Refacere podeț pe torentul Cosești - 1, sat Cosești Refacere DC 107 - 0,500 km Refacere podeț în punctul Munteanu Jenica - 1, sat Fundătura Mică Refacere podeț în punctul Budeanu Ion - 1, sat Fundătura Mică Refacere DC157A - 1,000 km Refacere DC107 - 0,300 km
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
afluenților lor sau dezvoltat de-a lungul fracturilor tectonice de diferite ranguri, fapt despre care mărturisește paralelismul evident al văilor rîurilor și direcțiile comune predominante. Formarea lor de-a lungul fracturilor se explică ăn felul următor: crăpăturile tectonice căpătau ușor torente migratoare de apă, în lipsa albiilor care apăreau episodic pe teritoriul abia eliberat de apele mărilor, straturile de depozite de-a lungul fracturilor tectonice, prezentate prin roci sedimentare, fiind mai afînate, creau condiții favorabile pentru adîncirea albiilor primelor torente de apă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
căpătau ușor torente migratoare de apă, în lipsa albiilor care apăreau episodic pe teritoriul abia eliberat de apele mărilor, straturile de depozite de-a lungul fracturilor tectonice, prezentate prin roci sedimentare, fiind mai afînate, creau condiții favorabile pentru adîncirea albiilor primelor torente de apă: deseori prin fracturile tectonice ieșeau la suprafață ape subterane care contribuia la apariția noilor rîuri. Astfel s-au format și s-au dezvoltat albiile rîurlor Prut, Nîrnova, Cogîlnic care iși desfășoară activitatea pe teritoriul raionului. Relieful din cadrul raionului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai multe cazuri și în timp mai îndelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rîpă. Dezvoltarea ogașelor și a ravenelor e un rezultat al erodării inițial prin șuvițe de ape mici care pe parcurs se contopesc și formează torente de apă mai pronunțate. Activitatea acestor torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime de pînă la 1,0-2,0 m. Proprietatea caracteristică a ogașeșlor și ravenelor e faptul că talvegul lor străbate numai structurile superficiale ale profilului geologic iar
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
îndelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rîpă. Dezvoltarea ogașelor și a ravenelor e un rezultat al erodării inițial prin șuvițe de ape mici care pe parcurs se contopesc și formează torente de apă mai pronunțate. Activitatea acestor torente cauzează reliefarea unor văgăuni cu o adîncime de pînă la 1,0-2,0 m. Proprietatea caracteristică a ogașeșlor și ravenelor e faptul că talvegul lor străbate numai structurile superficiale ale profilului geologic iar caracterul lui repetă, în general profilul versanților
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul total de rîpe poate atinge circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate din ele pînă la 15-20%. Activitatea intensă a sistemelor date
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate din ele pînă la 15-20%. Activitatea intensă a sistemelor date e legată de ploile torențiale. Înclinarea pronunțată a talvegului, prezența în albia rîpelor a torentelor de ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma șuvoaielor din munți. Procesele numite au avut loc în unele din
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
care se face drenarea naturală a sectoarelor mai bogate în ape subterane. Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie mult micșorată. În unele zone ale alunecărilor cu dimensiuni mai mari ca urmare a supraumezirii unor porțiuni se formează torenți de alunecare. Ei au aspectul unor fîșii cu lățimi de zeci de metri înaintînd spre baza versantului. Se deosebesc de restul deluviului de alunecare printr-o plasticitate mai mare prin viteza mare de deplasare și prin microrelieful lor. Suprafața alunecărilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
scurgere. În cele mai dese cazuri formarea alunecărilor complexe e condiționată de deplasarea blocurilor de roci ale alunecărilor străvechi care și-au păstrat încă într-o măsură oarecare integritatea . Părțile de jos ale acestor alunecări suprasaturate cu apă reprezintă practic torente valuri de noroi ce înaintează lent peste zonele nedeformate ale versanților. Aceste alunecări se dezvoltă în rocile sarmațianului mediu atrăgînd în mișcare și blocurile de roci ale sarmațianului superior, fapt ce condiționează caracterul complex al mecanismului de dezvoltare precum și structura
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat - podișul Moldovei
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de cultură și spontană avariind căile de comunicație și diferite construcții. Torentele de noroi sunt raspînditeîn raioanele fizico-geografice cu relief fragmentat - podișul Moldovei centrale în cadrul cărui este situat și raionul Nisporeni. Clima raionului Nisporeni ca și în întreaga republică este temperată-continentală. Iarna este blîndă și scurtă, vara este călduroasă și lungă. În
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg și mlăștinos. Se remarcă și văi cu versanți abrupți care sunt supuși puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
astfel că așezare intră în atenția lumii, fiind comparată cu tratamentele de la Baden-Baden, Karlovy-Vary și Aix de Bains. Însă anul 1895 va aduce stațiunii uitarea pentru aproape 30 de ani. În acest an fatidic, o rupere de nori provoacă mari torente de apă care astupă izvoarele. Acestea vor fi regăsite și destupate după primul război mondial, recaptate, iar stațiunii i se dă o nouă viață. S-au făcut noi amenajări hoteliere, s-au amenajat izvoarele și s-a construit un "pavilion
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
construită una din vilele destinate soților Ceaușescu, terminată în vara anul 1989, astăzi vilă de protocol. Un mare necaz s-a abătut asupra orașului în vara anului 1969, când o rupere de nori pe versant a dus la formarea unui torent care nu numai că a îngropat o serie de izvoare, dar a făcut și victime omenești (șase turiști). În următoarea perioadă, izvoarele au fost dezgropate și reamenajate. De asemenea, s-a mărit baza de tratament prin construcția unui mare complex
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
Națională au promovat: Vilia Briceni și Sinteza Căușeni, iar Universul Ciuciuleni și Tricon Cahul au retrogradat. Înainte de fluierul de start al sezonului 1992-1993, trei cluburi și-au schimbat denumirile:Constructorul-Agro Chișinău a devenit FC Agro Chișinău, Dinamo Chișinău a devenit Torentul Chișinău, iar CSS Amocom Chișinău a devenit Sportul Chișinău.
Divizia Națională 1993-1994 () [Corola-website/Science/319215_a_320544]
-
sistem tur-retur. La această ediție numărul de cluburi participante a fost de 16. La finalul sezonului anterior au retrogradat direct Progresul Briceni și Bugeac Comrat, în locul acestora au promovat Locomotiva Basarabeasca și Ciuhur Ocnița, iar în urma playoffului au mai retogradat Torentul Chișinău și Nistru Cioburciu în locul acestora au promovat CSA Victoria Cahul și Attila Ungheni. Înainte de startul celui de al șaselea sezon al primei competiții fotbalistice din Republica Moldova, FC Tighina a devenit FC Dinamo Bender, iar cluburile Sportul Studențesc Chișinău și
Divizia Națională 1996-1997 () [Corola-website/Science/319220_a_320549]
-
km² sunt predominante, ocupând o suprafață de circa 165 km² (47% din total), corespunzătoare interfluviilor și podurilor de terasă și numai rar este depășită valoarea de 2,5 km/km², în ariile de confluențe și în bazinele de recepție ale torenților. În general, valori mai ridicate se întâlnesc la confluențele afluenților cu Secașul Mic și în bazinele superioare ale acestora, unde au loc intense procese de eroziune. Energia reliefului are valori moderate, nedepășind 200 m. Valori mici ale energiei de relief
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
mențin versanții într-o stare de dezechilibru. Formarea acestora este cauzată atât de factorii naturali (înclinarea mare a versanșilor, predominanța rocilor slab consolidate, regimul precipitațiilor etc.), cât și de cei antropici. Dintre activitățile umane care au stimulat instalarea și dezvoltarea torenților din bazinul Secașului Mic, menționăm: lucrările agricole executate pe linia de cea mai mare pantă (desfundări, arături etc.), defrișările, desțelenirile, pășunatul excesiv (mai ales pe versanții dealurilor din dreapta Secașului Mic - Coasta Zăpodiei, Vârtopului, Verigerului și Comenzii), trasările necorespunzătoare ale drumurilor
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]