206,418 matches
-
porii rămân insensibili/ la frigul cosmic în care ațipea/ șarpele timpului pe când/ zice-se/ preceda materia// și chiar de mă revolt/ tot pe o cădre urc și eu/ laolaltă cu ceilalți muritori/ (bețivi/ fanfaroni/ sinucigași)/ iar săgeata spre viitor trasă tot în trecut ajunge/ cu o melancolie inexplicabilă// degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea tot își depune larvele/ în această densitate iar eu tot rămân/ gustarea ei gratuită. Nici
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
și eu/ laolaltă cu ceilalți muritori/ (bețivi/ fanfaroni/ sinucigași)/ iar săgeata spre viitor trasă tot în trecut ajunge/ cu o melancolie inexplicabilă// degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea tot își depune larvele/ în această densitate iar eu tot rămân/ gustarea ei gratuită. Nici teoriile științei moderne, nici filosofia nu pot găsi remediul împotriva morții. Și, firește, această constatare nu este în măsură să înlăture depresia. Dimpotrivă. Ceva mai luminos
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
iar săgeata spre viitor trasă tot în trecut ajunge/ cu o melancolie inexplicabilă// degeaba încerc să pătrund înțelesul celor/ 50 de mase Plank și al norului inițial/ de particule grele// moartea tot își depune larvele/ în această densitate iar eu tot rămân/ gustarea ei gratuită. Nici teoriile științei moderne, nici filosofia nu pot găsi remediul împotriva morții. Și, firește, această constatare nu este în măsură să înlăture depresia. Dimpotrivă. Ceva mai luminos este ciclul Grădini. Explozia de verde a naturii trimite
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
sat din Transilvania în urmă cu foarte mulți ani. Sufletul poetului se umple de lumină atunci când în minte îi vin locurile prin care a copilărit și chipurile de demult. Ca orice paradis și acesta este însă unul pierdut. Locurile sunt tot mai îndepărtate în amintirea sa, oamenii care i-au marcat copilăria părăsesc unul după altul această lume, posibila întoarcere în spațiu nu atrage după sine (de obicei, cel care pleacă, are sentimentul că timpul îngheață în momentul plecării sale și
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
cu protocol de intrare, că avangardiștii, dacă lăsăm la o parte castele lor prietenii, erau niște singuratici. Nu-i o prejudecată care să ne-atingă pe toți - știm, de bună seamă, că trăiau, și ei, în aceeași lume literară - dar tot nu ne-am putea închipui un valet al artei pentru artă la masă cu Coșbuc! Ei, bine, se-ntîmplă, și m-a convins de asta un volum de amintiri, scris de Peltz, în coperta verzui-albastră a Tiei Peltz, și publicat în
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
nesiluită de nimeni și nimic. Acolo își lansa Rebreanu părerile, cum că Cehov e mai mare decît Tolstoi și Dostoievski (pe exemplarul din anticariat, cineva, indignat, a scris cu creionul: eroare! Ca să vezi cît sînt de sensibili la ierarhii cititorii...), tot acolo primea, în obraz, fiola cu venin. Planeta lumii de marginali, Bacovia, are parte, în rememorări, de o etichetă care concurează "lacrima zidurilor umede", a lui Lovinescu: "N-am să uit niciodată figura galbenă de mucenic evadat de pe zidul unei
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
la mașina de scris. Prozele lui Ivan Klíma din această perioadă reflectă, pe de o parte, tracasantele experiențe cotidiene ale autorului însuși (de exemplu, volumul de povestiri Diminețile mele vesele, publicat în samizdat în 1978, sau romanul Dragoste și gunoaie, tot o ediție de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar (este vorba, în primul rând, de romanul Judecătorul de grație, apărut la o
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
trčs remarquable". De altminteri, Jeni Acterian nu șovăie a se desolidariza categoric de predecesoarea sa din veacul anterior: "După masă am citit (...) vreo 100 de pagini din jurnalul Mariei Bashkirtseff. Mi se pare crîncen de superficial și mediocru. își descrie tot timpul rochiile și este în general Ťpetite filleť. La 22 de ani - cîți avea în anul acela - cam înapoiată". Cu atît mai impresionante apar opiniile autoarei noastre cu cît jurnalul său nu pare, ca atîtea altele, destinat publicității, "căci, cu toate că
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
diplomatice această propunere, folosind dubla sa calitate, de ministru și de liberal. În orice țară din lume care își respectă Constituția, ministrul Atanasiu ar fi pus sub acuzare pentru acest joc dublu. Iar explicațiile prin care premierul Tăriceanu se străduiește, tot în dublă calitate, să demonstreze că România trebuie să-și retragă trupele din Irak, în timp ce el, ca prim-ministru ar trebui să urmeze direcțiile politice trase de președinte și de Parlament, intră într-o și mai flagrantă ruptură cu Constituția
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
spitalului e o schimbare de relief... -Da ? Formidabil! Iată o dovadă vie a formării reliefului pe cuprinsul patriei, zice Haralampy... E 27 iunie... Dumitru Hurubă P.S. Într-o "Cronică" anterioară scriam: "Sărmanii brazilieni, în frunte cu Ronaldo și Ronaldinho cu tot, se chinuiau să țină pasul cu comentariul lui Emil Grădinescu, comentatorul TVR1 (18.06)"... În paranteză fie spus, se pare că starurile, impresionate de comentariu, nu și-au dat seama cu ce ocazie se aflau pe teren, așa încât, toată repriza
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
degajat, ca un fișier visat, ceea ce ne amintește din când în când, pe parcursul notelor de călătorie, că însemnările sunt ale unui istoric ce și-a abandonat numai temporar instrumentele de bibliotecă, devenind un prozator de factură aparte. E, fără îndoială, tot un istoric pe care memoria și referințele nu-l părăsesc, dar un istoric ce și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind trecutul cu prezentul, confortul bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin cenzură
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
acel refuz categoric de colaborare, precum și conflictul și hărțuiala dintre tatăl meu și aceste organe, de la informatori la ofițeri superiori și șefi M.A.I. în final, aceștia excedați solicită în 1967 încetarea acțiunii de contactare a tatălui meu. În 2003, tot la Ed. Humanitas, apare ediția a II-a a volumului Dvs. Anatomia mistificării. La paginile 385-386 introduceți o convorbire ce a avut loc în celulă între Vladimir Streinu și Vlad Stolojan - protagonist absent în interviul Dvs. cu Dna Sanda Stolojan
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
Dvs. că tatăl meu i-a spus atunci "pe șleau" că a fost amenințat că va muri în închisoare dacă nu va "lucra pentru ei". O mărturisire riscantă, de fapt era un mesaj pe care tatăl meu îl transmitea "afară". Tot pentru informarea Dvs. în cazul că nu ați citit: în România literară, nr. 43 din 2/8 nov./2005, cercetătoarea CNSAS Ioana Diaconescu a publicat un amplu documentar Vladimir Streinu, prin care se probează faptul că, obligat în închisoare să
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
unde nu este trădare, nimic nu este. Plicticos lucru să amintești de toate aceste mici cusururi ale trecutului comunism celor acum în toiul formării, norocoși pășitori pe pășunile posttranziției de miei priori populate și cu telefoane mobile mobilate. Și să tot aduci vorba de fatidicile inițiale CNSAS unor înalți demnitari care, cum ziceam, vor fi făcut și ei o prostie când încă nu le dăduseră tuleiele. Chiar că uitaseră, mai mult, cu oricât efort, nu și-o pot aminti. Acum, ei
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
într-un volum publicat la Editura Universității de Vest, dar, la vremea respectivă, puțini au fost cei care au înțeles logica și scopurile unui asemenea demers. De aici până la a vedea în proiectul profesorului Ungureanu doar rezultatul proverbialei vanități locale (,Tot Banatu-i fruncea", nu-i așa?) sau, mai rău, tenebroase strategii secesioniste, nu a mai fost decât un pas, pe care mulți l-au făcut cu deplină seninătate. La prima vedere, geografia literară presupune abandonarea perspectivei diacronice în radiografierea unui peisaj
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor favorabile. E de înțeles de ce, pentru astfel de oameni, prezența în Parlament e vitală. Fără informații, fără puterea de a manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare. Așa încât, între rușinea de a fi considerați subalternii unui turnător și protejarea intereselor financiare proprii nu au ezitat nici o clipă. Cazul Voiculescu ne arată în ce măsură putregaiul din vremea comunismului continuă să determine
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
ca un manifest. Asumîndu-și codul lui Harms, însoțindu-se, pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și, pe de altă parte cu Irinel Anghel, o compozitoare de forță, curajoasă și originală - să nu uităm muzica din spectacolul Amanții însîngerați, tot în regia lui, de la Teatrul Național - Alexandru Tocilescu pune în scenă o operă bufă cu spirit ludic nesfîrșit și cu o rigoare care nu părăsește spectacolul nici o secundă. Un spectacol cum nu există la noi, un spectacol care respectă forma
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
a României. Există la noi un fel păgubos analitic de a ne disocia sărbătorile, ca și în acest caz. Adică una e drapelul, care, nu-i așa are istoria lui, și cu totul altceva e Ziua națională, care s-a tot schimbat. Cu această logică vom ajunge să sărbătorim și ziua în care a fost instalată crucea în Parlament sau ziua în care Casa Poporului a fost arborat, pentru prima oară, drapelul postrevoluționar al României. Aș înțelege povestea asta cu Ziua
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
Ziua națională, iar pe 26 ianuarie unii dintre noi vor continua să-și amintească nostalgic de ziua celui care și-a închipuit că ar putea transforma ziua lui de naștere în cea mai importantă sărbătoare a României. Cred că, în loc să tot inventăm sărbători pe care nu le bagă nimeni în seamă, ar trebui să le restrîngem pe cele de existente la esențial, în așa fel încît să ne putem bucura de ele și pentru puținătatea lor.
Demonetizarea sărbătorilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10503_a_11828]
-
în aceeași măsură al duhovnicului și al omului de litere. "N. Steihnardt m-a lămurit că pot fi preot și poet, cititor de Scriptură, de Pateric, dar și de Noica, Cioran, Eliade, Ionesco, Paleologu, Schmemann, Proust, Bernanos, Caraion, Mazilescu etc. Tot de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie de credință de la tata Anchidim și mama Floare. Aceasta, într-adevăr, nu trebuia amestecată. Am
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
cuvinte de hulă, închipuite și neadevărate, blasfematoare, nerușinate și batjocoritoare și a suferit mai puțin atunci cînd a fost pur și simplu biciuit, torturat și răstignit...". Paradigma cristică invocată are însă două fețe. Crucificatul și-a devansat atrocea suferință fizică tot prin mijlocirea cuvîntului, de astă dată "bun, salvator, mîntuit, de IERTARE ABSOLUT|: Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac". Nu tocmai ușoară, bănuim, e oscilația prelatului-scriitor în fața unor fenomene inconvenabile, a unor fapte și atitudini ce-l contrariază. Cum s-
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
să-și răzbune complexele. Sîrbu a plătit prea scump talentul de spadasin al cuvântului și martirizat de cuvânt. în Frații Karamazov, starețul Zosima interpretează, pentru Ivan, atitudinea martirului care "simte un fel de satisfacție să ia în deriziune propria deznădejde, tot din deznădejde". în cele din urmă, râsul e pentru Sîrbu o soluție de dominare a disperării și a cauzelor ei. Are aceeași funcție, ca și ironia. Cum nu o dată o spune, Sîrbu avea acel l^esprit drôlatique, descoperit și de
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
Apoi aflu, dintr-un comunicat de presă, că a cincea ediție a TIFF-ului a adunat o cifră record de 41.000 de spectatori. Wow, asta chiar răspunde întrebării mele mai vechi "unde ne sînt cinefilii?". În al doilea rînd, tot o premieră: chimia unei săli de cinema și coerența reacțiilor ei. Nu pot să mă plîng că sunau cinșpe telefoane, că ăia din față se foiau cumplit, că frecau și foșneau pungile de floricele - erau niște oameni absorbiți, în grade
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
de necrofilie și pedofilie, faptul că fetița își vede tatăl eviscerat și împăiat ș.a.m.d. Stabilind că filmul nu e pentru cei slabi de înger, aș adăuga că nici pentru cei slabi de răbdare. Fan al lui Gilliam fiind, tot aș tăia vreo jumătate de oră din cele 122 de minute din cît durează. Narațiunea te păcălește adesea cu lipsa vreunei finalități și, deși e imposibil să nu te temi pentru soarta puștoaicei, adesea ai senzația că persoana care cade
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]