2,402 matches
-
s-a întors de-acolo cu trei asemenea noi „creații”, pe care, firește, a ținut să ni le „vândă” imediat. În primul era vorba de vizita „cuplului prezidențial” în R.P. Chineză: „La coborîrea din avion, «Tovarășul» a sprijinit-o pe «Tovarășa», care se împiedicase, spunîndu-i ceva printre dinți. A doua zi, Deng Xiaoping a lăudat faptul că, în clipa sosirii, «Tovarășa» s-a înclinat în fața pămîntului chinezesc, iar «Tovarășul», atent la de acest gest, a rostit primele cuvinte în limba țării
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În primul era vorba de vizita „cuplului prezidențial” în R.P. Chineză: „La coborîrea din avion, «Tovarășul» a sprijinit-o pe «Tovarășa», care se împiedicase, spunîndu-i ceva printre dinți. A doua zi, Deng Xiaoping a lăudat faptul că, în clipa sosirii, «Tovarășa» s-a înclinat în fața pămîntului chinezesc, iar «Tovarășul», atent la de acest gest, a rostit primele cuvinte în limba țării gazdă: «Ho Toanto!»” în cel de-al doilea banc, „un ins ajuns în beciul Securității e întrebat de un altul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Verman, „secretarul perpetuu” al organizației, s-a dedat la cîteva considerații despre „puritatea ideologică a revistei”, convins că, în fața secretarei, acesta-i aspectul cel mai important de relevat. Partea întîi a „reprezentației” s-a încheiat cu mulțumirile aduse de G. tovarășei Jipa, care „s-a implicat alături de noi în ofensiva pentru calitate” și organizației de partid pentru că l-a sprijinit în anumite situații. Aceleași clișee au fost folosite și în caracterizarea lui Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. De pildă, Ion
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Neavînd somn nici după această oră, au discutat despre „bărbații de la Zile”, cel mai atrăgător părîndu-li-se a fi timișoreanul Livius Ciocîrlie, un domn distins, suplu, cu o figură fină și un aer de nobil scăpătat, atins de spleen și melancolie. *Tovarășa Floareș, primărița Oneștiului, a împărțit invitații la „Zilele Culturii Călinesciene” în două categorii: cei de categoria I (bucureșteni, timișoreni, ieșeni) iau masa de seară în salonul din dreapta al restaurantului „Stejarul”, iar cei de categoria a II-a (băcăuani și oneșteni
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Conversație în oglindă, care nega punct cu punct ceea ce-mi spusese după premieră. Și, vai, cît de „excitat” era de faptul că G. Îl felicitase pentru cele ce scrisese! *Cum a fost în „capitala Ialomiței”, unde patroana locului e „tovarășa Găinușe”? „Nu mare lucru, totul s-a petrecut la rece”, îmi spune Nanianu. „Slobozia e un oraș anost, sărac: se vede pe chipul și îmbrăcămintea oamenilor”. Cei care au venit la întîlnire, în majoritate profesori, „păreau niște țărani ceva mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să se mențină astfel. Au fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani s-a produs după vizita protocolară la „tovarășa Găinușe”, urmată de „aprovizionare”. G. și Cs. au luat cartofi, ceapă, salam etc., burdușind portbagajul mașinii acestuia din urmă și canapeaua din spate. În consecință, Sergiu și Nanianu s-au întors la Bacău, o parte din drum, cu RATA și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin de poezie, / Fiică a României, țară de dor, țară de glorii și trainică zidire, / Tovarășă Elena Ceaușescu, / Vă dorim ani mulți și fericire!” în ce constă aci „trasul limbii”? în retorica afectată a unei prețuiri deosebite. Voit „distins”, poemul e o colecție de clișee și nonsensuri, calculate să atingă „zonele erogene” ale celor de-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
birou a intrat Eugen Verman, care, îndată ce s-a așezat în fotoliu, ne-a povestit pe nerăsuflate cum a obținut el zece kilograme de carne „de 19 lei” (dar care era de fapt de 90!), grație unui telefon dat de „tovarășa Radu”. Apoi, fără pauză, a trecut să ne spună „cît de lacomă e Vochița”, secretara Comitetului Județean. La cererea ei, directoarea întreprinderii comerciale de mărfuri industriale a trimis pe o vînzătoare să-i aducă săpunuri, deodorante etc. „de import, dar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intelectuale (un doctorat, discontinuitate în activitatea de critic de artă), s-a arătat mîndru de această întîmplare. Cînd mi-a spus o, în felul său graseiat, am crezut o clipă că satisfacția îi vine din faptul că a fost prezentat „Tovarășei”. „Dînsul e omul cu alunul!” Sau că ulterior l-au gratificat în vreun fel cei din conducerea județului. Nu, bucuria lui era, dacă pot zice așa, platonică. Altul, la fel de hîrșit, i-ar fi dat (iau cuvintele din Biblie) șarpe sau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cert: m-a contrariat atunci și continuă să mă contrarieze. *„Lumea mai și fabulează”? Să fie adevărate, oare, acele „lucruri de poveste” cu „muncitori” anume pregătiți sanitar (la Iași, dar și în alte părți) pentru datul mîinii cu „Tovarășul” și „Tovarășa”? În autobuz, un individ căruia nu i-am văzut fața striga că sîntem puternici întrucît avem în noi lapte de lupoaică, aidoma lui Romulus și Remus. „De unde știi că avem noi așa ceva, cum poți să crezi, tu, asta?”, l-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tocmai pînă atunci?” „Pentru plusul de puncte la repartiție”. „Sînt sigur că ați stabilit să fie băiat și că i-ați determinat cariera”. „întocmai, în 2020 va absolvi și el, în mod eminent, Facultatea de sinteze alimentare (viitoarea ctitorie a Tovarășei)”. „Deși gust SF-ul, regret că n-am să pot să-l felicit”. „Fii pe pace - mă consolează fericitul bunic -, îi transmit eu”. „Sigur?” „Mai încape discuție? Ce, mă joc de-a calendarul?” Pînă să mi vină rîndul la cuvînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cec nedesființat, iar datoriile sînt de aproape treizeci de mii. „Mîinepoimîine ai fată de măritat și băiat de însurat: te-ai gîndit ce le dai?” Dureros, răspunsul decurge din cele de mai sus. Discuția ar putea să se încheie aci. Tovarășa mea de viață (mai degrabă la rău decît la bine) îmi lasă o scurtă pauză de meditație, după care exclamă: „Ciudat, cum de unora le merge mereu din plin, iar nouă parcă numai ne crapă!” Nu comentez, pentru că acest gen
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
La „Galerie”, nu Încape Îndoială, personalitățile fălticenene sunt prezente. Județul se Întinde azi și peste orașul lui Artur Gorovei, Eugen Lovinescu... Cred că Viorica Mihăilescu și-a lămurit până la urmă nedumerirea. 617 MILORD, Nicolae 157 1 (Piatra-Neamț), 15.IX.1972 Tovarășe director 158, La apelul D-voastră, pentru a vă da documente ce posed cu privire la A. Băeșu, În prezent vă trimit următoarele: 1) un articol bătut la mașină - care a apărut În ziarul „Reformatorul” din Piatra (poate rămâne la D-stră); 2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și activitatea compozitorului Eugen Isar, soția sa dând la Iași ceea ce a rămas de la regretatul ei soț. Așa se Întâmplă când profesorii universitari - după unii - n-au talent!... 767 PETRESCU, Aurel D., Dr. 1 București, 4 iunie 1975 Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am citit cu mult interes despre activitatea Dvs. În cadrul GALERIEI OAMENILOR DE SEAMĂ din Fălticeni și deoarece recent mam ocupat cu unele personalități de pe acolo, pentru care adun material, este vorba despre medici fălticeneni. Acum adun material despre familia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au izbucnit Într-un râs homeric (Ion Arhip știa poanta!), iar eu mă miram cum de m-am lăsat dus de nas atât de ușor... Pozne și Întâmplări de neuitat! 827 SMÂNTÂNESCU, Dan347 1 8 oct. 1972, București Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, În urma vizitei ce mi-ați făcut la Conservator, am apreciat interesul Dv. deosebit pentru tot ce reprezintă valori documentare legate de Fălticeni și Suceava. M-a impresionat zelul Dv. fierbinte, motiv pentru care vă reamintesc că mi-ați promis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acest caz aș fi la Suceava În ziua de 16 dec. dimineața, sosind cu accelerat nr. 503. Aștept răspunsul Dv. și voi fi fericit să ne revedem. Cu adâncă stimă, Prof. Dan Smântânescu 4 25 dec. 1972, București Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am Întârziat a vă scrie deoarece am sosit de la Suceava grav bolnav de gripă. Abia ieri am putut ieși din casă. Sunt extrem de slăbit după o recalcitrantă temperatură de 39,06ș. Alăturat, trimit prin amabilitatea Dv. oferta pt. tablourile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni 353. Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și tovarășa Manolache, vom putea face lucruri minunate. Cu venirea mea la Suceava, voi impulsa din nou ideea și voi merge eu la tov. Președinte al Consiliului Județean, om de mare cultură. În dorința de a Vă revedea, Vă rog să primiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ținut la Fălticeni. Cum sunt chemat din nou În Bucovina, mă voi afla În Suceava În seara de 27 iulie 1974, probabil În jurul orei 19. Voi veni cu auto propriu, Împreună cu soția mea, și voi ține câteva conferințe solicitate de tovarășa Manolache, În comuna DÎlca 357, unde voi vorbi despre Rolul educativ al poeziei patriotice. V-aș ruga să amintiți tov. Manolache să aibă grijă să-mi rețină o cameră cu 2 paturi pentru seara de 27 iulie, poate chiar la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
profesori. Țineam să te Întreb ceva: În ultima mea trimitere se găsea și articolul despre Înființarea șc. Secundare de Fete - azi Liceul No. 2 - pe care, te rugam pe mata, să Încerci a-l publica În „Zori noi” - intervenind pe lângă tovarășa Doina (Oltea, n.n.) Tănase, care mi-a luat și mie un scurt interviu și mi-a publicat și hidoasa fotografie. Nu l-ai primit? Căci nu faci nici o mențiune despre el și soarta lui. Era Împreună cu Revista Germaniștilor Români. Poate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Coca Vasiliu, funcționară de poștă, nepoată de soră a lui Vasile Savel. Decedată, Înmormântată la cimitirul Oprișeni-Fălticeni. Al. Vasiliu era , cred , inginer. 717 Viitoarea „Galerie a oamenilor de seamă” din Fălticeni. 1052 VASILIU-FALTI, Vasile 718 1 București, 13 ianuarie 1973 Tovarășe Dimitriu, Rog să primești din partea mea și a soției mele, cele mai vii și călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
călduroase mulțumiri pentru amabilele urări, cu ocazia anului nou 1973. Cu deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap. 30 Tel. 13.89.70 București, Sector 7 2 București, 20 aprilie 1974 Stimate tovarășe E. Dimitriu, Cred că vă amintiți că v-am făcut legătura cu fiul D-rului Istrati 719, care urma să vă transmită și niște documente interesând meleagurile noastre. Recent am primit aceste 8 pagini cu scopul de a vi le trimite
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și cu soția mea, să urmăm mai departe, să devenim ceva în societate, însă noi suntem socotiți doar gunoiul societății și nu avem acces la studii decât prin compromiterea conștiinței noastre. Printre libertățile fundamentale ale țării, ratificate de mâna dvs., tovarășe președinte Nicolae Ceaușescu, se numără: libertatea gândirii, libertatea conștiinței, libertatea religiei, a manifestării opiniei. Eu vă întreb, domnule președinte: ce bază au toate acestea, dacă există doar în scripte? Și mai există o lege în care mi-am pus ultima
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
scăpat și noi de bani. Vă mulțumesc pentru difuzarea scrisorii dvs. personal, domnule director, și întregului colectiv pe care îl conduceți de la Radio Europa Liberă. Un grup de muncitori români din Siria, [martie aprilie] 1982, difuzată la 23 mai 1982 Tovarășe director, Colectivul de oameni ai muncii români [care] ne aflăm la rafinăria Benias RA Siria, venim în fața dvs. prin prezentul memoriu pentru a vă ruga să binevoiți ca prin postul de radio de care dispuneți să aduceți la cunoștința președintelui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
una din plăcerile pe care și le poate oferi din când în când personalității sale atât de contradictorii și caracterului său din ce în ce mai marcat de ceea ce medicii numesc, elegant, discordanță. Un cetățean român, București, [vara] 1982, difuzată la 5 septembrie 1982 Tovarășe președinte, Prin prezenta scrisoare vi se adresează un cetățean, un simplu cetățean, unul din milioanele de cetățeni ai României, care, nefericit, și nu de rareori revoltat, încearcă să vă exprime câteva gânduri ale lui, dar care, fiți sigur, nu sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ne place presa noastră, care nu ne informează veridic, ci ne dezinformează și încearcă să ne îndoctrineze. Mare noroc avem, tov. președinte, de postul de radio Europa Liberă. Este singura sursă de informare cinstită a unui popor sclav și obidit. Tovarășe președinte Ceaușescu, noi, românii, suntem un popor cuminte, răbdător și disciplinat pentru că trecutul nostru zbuciumat ne-a învățat să ne reținem uneori mânia și revolta în fața dușmanilor mai puternici. Dar, în același timp, suntem un popor care nu-și pierde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]