5,887 matches
-
vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grâu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sunt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și „bihuncă” pe două roți și se întrec spectaculos cu ele. Ionel Teodoreanu se duce din casa bunicilor la școală cu sania trasă de cai. La fel se plimbă iarna Felix și Otilia în București
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bihuncă” pe două roți și se întrec spectaculos cu ele. Ionel Teodoreanu se duce din casa bunicilor la școală cu sania trasă de cai. La fel se plimbă iarna Felix și Otilia în București la 1910. Pascalopol deține la moșie trăsuri și cai de călărie. O femeie sătulă de soțul ei, într-o povestire de G. Brăescu, alege brusc libertatea coborând din sanie și fugind pe câmpul înzăpezit. Sania o trag caii. Doar Messerul astrolog îl plimbă pe Princepele lui E.
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lui Radu Albala are fantezia de a dărui unui profesor un exemplar cabalin superb: Soleil d’Avril. Dar profesorul locuiește în București la etajul trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Caragiale mână muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o cutie de viteze. Vizitii nu sunt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune de trăsură cu vizitiu și sergent pentru a ajunge în mahalaua
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune de trăsură cu vizitiu și sergent pentru a ajunge în mahalaua chivuțelor și a căuta „beletele” de loterie rătăcite de neglijentul Lefter Popescu. Un vizitiu poate deveni personaj de nuvelă și după al doilea război. La Ion Băieșu, o familie de intelectuali
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
subiect al exaltărilor lirice, trenul e departe de a se fi perimat. Motorizare, zbor și „beciucliști” Mă treci la aviație? Un ofițer pensionar Pe măsură ce cumplitul secol al XX-lea înaintează spre finele mileniului, personajele literaturii române se emancipează, trecând de la trăsuri, cupeuri și birje la automobil și de la tren la avion. În loc de a călări calul, ele adoptă bicicleta și chiar motocicleta, vehicule inedite la început de secol. O prostituată de lux, Mița Biciclista, face furori ca personaj real și ajunge să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o filarmonică numită Vincenzo Robaudi. Orișicât, e mai puțin kitsch să cânți Robaudi la pian, în salon, decât Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Și deodată aur glasul prietenului Radu Ruba care mă mustră: „Dar cum de ți-a scăpat atât de repede domnisoara Pavugadi? O dată că Santa Cecilia e protectoarea cântăreților, apoi că pa vu ga di sunt patru note muzicale
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
La pag. 11 se zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae Cristea, op. cit., p. 35. 68 Această structură didactică este tradițională și în Franța. Programele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
aspru. L-a pus domn pe un boier dușman al lui Brâncoveanu și s-a răstit trufaș: Acum când nu mai ești domn, poruncesc să pleci. cu toată casa ta, cu feciorii și ginerii tăi la Istanbul. După trei săptămâni, trăsura iui Brâncoveanu, înconjurată de zeci de spahii turci, oprea în poarta închisorii celor 7 turnuri din Istanbul. În lunile mai și iulie l-au chinuit cumplit pe vodă Brâncoveanu să spună unde își ascunsese averile. Într-o zi, i s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
or vinovați de vreo greșeală, adaugă naratorul. După primirea loviturilor stabilite, trapa s a ri dicat în sus și odată cu ea. și victima, când ministrul cu rev erențe, a preluato, i-a oferit iar brațul și a petrecut-o la trăsura care o aștepta, unde i a sărutat mâna la... despărțirea de ea. Firește, politețea rusească a fost suficientă ca poeta să nu mai rămână multă vreme la Petersburg. Se zice de către același Rosetti că și poetul Pușkin ar fi avut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ținut de un evreu botezat la ortodoxism. De la consul căpătară și alte multe informații: cheltuielile de trai la Iași erau cam aceleași, ca și cele de la București; casele bune dar puține de închiriat; de aceea și chiriile erau foarte mari; trăsurile erau indispensabile pentru că drumurile erau foarte vechi; din aceleași cauze și nevoia de servitori; alimentele erau foarte ieftine.” Alte constatări personale. Orașul progresase. Str ăzile nu mai erau pavate ca mai înainte, cu scânduri. Avea vreo 70 de biserici. Clima
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
flotă furată. Sunt sigur că o să mă întrebați, de ce și eu, ca om serios, devotat patriei și țuicii de Cursești, ținând din toată inima la cei care au ajuns muritori de foame, mă uit la cum se dau regii cu trăsura pe ulița mare de pe malul Tamisei? Păi, să vedeți că m-a luat și pe mine cumva valul, doar din motive strict matematice, din moment ce calculele unor domni, foarte englezi de felul lor, au estimat că două miliarde de inși o să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
personajelor reale a desacralizat ceea ce aveam noi în închipuire, de pe când ne spunea bunicul povestea împăratului Roșu. Pe atunci vedeam cu ochii închipuirii, prinți cu bucle de aur și prințese diafane în rochii vaporoase, care de abia atingeau pământul, în trăsuri de aur, înconjurați de rude și sfetnici gravi și înțelepți, popor civilizat, sătul și cu cartea de muncă la zi, cu flori în mână și bucurie în priviri. Dar totul a fost întors pe dos aici. Un prinț cu vădite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că am și ajuns") îndeamnă încă mai abitir la reverie datorită înmulțirii "semnelor" familiare, călătorul trecând de acum încolo nepăsător pe lângă priveliștea din jur, pentru a retrăi cu intensitatea unor senzații proaspete "imaginile trecutului" deșteptate de "scurta trecere" a unei trăsuri "cu arcuri slăbite", trasă "de o pereche de cai costelivi", "îndemnați aprig de un birjar rufos". Nota bene: recunoașterea tipicității peisajului are un efect narcotizant, adormind conștiința, pe când apariția unui element inedit în decorul știut (trăsura cu pricina) trezește la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scurta trecere" a unei trăsuri "cu arcuri slăbite", trasă "de o pereche de cai costelivi", "îndemnați aprig de un birjar rufos". Nota bene: recunoașterea tipicității peisajului are un efect narcotizant, adormind conștiința, pe când apariția unui element inedit în decorul știut (trăsura cu pricina) trezește la viață amintirile "uitate". Deși e posibil ca mai curând zgomotul trăsurii să fi atras atenția călătorului, iată că Lovinescu răstălmăcește tot în cheie raționalistă procedeul memoriei involuntare, de vreme ce sugerează existența unui raport de cauzalitate între aspectul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îndemnați aprig de un birjar rufos". Nota bene: recunoașterea tipicității peisajului are un efect narcotizant, adormind conștiința, pe când apariția unui element inedit în decorul știut (trăsura cu pricina) trezește la viață amintirile "uitate". Deși e posibil ca mai curând zgomotul trăsurii să fi atras atenția călătorului, iată că Lovinescu răstălmăcește tot în cheie raționalistă procedeul memoriei involuntare, de vreme ce sugerează existența unui raport de cauzalitate între aspectul degradat al anacronicei trăsuri și reîntoarcerea în trecut. Dar, o dată declanșat mecanismul rememorării, atunci când niciun
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la viață amintirile "uitate". Deși e posibil ca mai curând zgomotul trăsurii să fi atras atenția călătorului, iată că Lovinescu răstălmăcește tot în cheie raționalistă procedeul memoriei involuntare, de vreme ce sugerează existența unui raport de cauzalitate între aspectul degradat al anacronicei trăsuri și reîntoarcerea în trecut. Dar, o dată declanșat mecanismul rememorării, atunci când niciun fel de factor exterior nu mai tulbură privirea interioară, amintirile "o iau razna", după cum observă naratorul, adică se aglutinează aleatoriu, ca de la sine, urmând ca prozatorul să le ordoneze
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
intuiască. Nu întâmplător, secvența următoare realizează explicit tranziția dinspre registrul mimetic-imaginal, al memoriei voluntare (și al povestirii) înspre cel al sugestiei și al memoriei involuntare (adică al romanului). Schimbarea e determinată de intervenția motivului muzical de la început (zurgălăii unei vechi trăsuri "ovreiești" venind dinspre oraș), ce declanșează mecanismul memoriei afective, aducând în prim-plan emoțiile mai profunde și mai încețoșate, cu rădăcini în inconștient. Pe scurt, e vorba de dragostea pentru femeie, sentiment care impresionează pe lucid-romanțiosul Bizu mai mult decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]