40,127 matches
-
ieșirea în larg” aparține momentului în care a acceptat această ipostază, de a deveni „mâna care conduce” un ansamblu prestigios - Corul de copii Radio - preluat de la dirijorii ce au precedat-o. Un instrument artistic viu, nu un ansamblu în sensul tradițional al cuvântului, ci o formație care, anual, eliberează coriștii “vârstnici”, apropiați de pragul adolescenței, și primește coriștii tineri, aflați în primele clase de școală. Altfel spus, un ansamblu care învață neîncetat cum și ce se cântă. Mișcarea aceasta perpetuă a
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin, mișcarea este întâi în sensul dominantei, între ceea ce Cuclin numește Tonica modului minor și Dominanta (în sens invers - interpretată în muzicologia tradițională drept subdominantă), apoi în sensul subdominantei, direcția depresivă/expansivă rămânând aceeași în ambele interpretări. Concertul debutează cu o suprapunere de acorduri. Cel propriu-zis, un acord micșorat cu septimă mică în răsturnarea I (la-mi- fa#-do) este considerat de Cuclin ca
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
terța, elementul cu cea mai mare tendință de sensibilitate din acord footnote> sunetul Mi<footnote Cf. Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 164 footnote>, el însuși o tonică pentru subdominanta mi (expansivă, în sistemul lui Cuclin) echivalentă cu dominanta, în armonia tradițională. Fa# devine o sensibilă pentru terța acestui acord care ar trebui să urmeze (mi-sol-si). Pe pedala de La, Cuclin suprapune un alt acord major, re#-fa#-la#, care ar constitui o triplă apogiatură pentru acordul mi-sol- si. Cuclin alege altă rezolvare
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
la#-la♮, în care cromatismul este tratat ca sensibilă<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică, 63 footnote> La nivelul mișcării funcționale de la un element la altul, distanța parcursă între sunetele semitonului cromatic este de 7 cvinte. Tonal, din perspectiva armoniei tradiționale, în măsura a treia ne aflăm pe subdominantă, dar aceasta este dominanta, în modul invers sau în modul minor în concepția lui Cuclin. Așadar, conform interpretărilor funcționale date de Cuclin, un scurt ascensio către subdominanta expansivă, apoi o cădere pe
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
să mă înființez la dejun la ora 1, cum e normal în Europa peste tot, însă la vreme mi se spune de un prieten, că polonezii obișnuiesc să dejuneze abia la ora 4 după amiaza. La masă mi se servește tradiționalul borș roșu de sfeclă, servit în cești fine. De altfel sfeclele mă urmăresc la toate mesele, dejun și seară. Se consumă sub toate formele: găluște, supe, pureuri, garnituri, în fine văd tot roș din pricina lor. Vinul este o raritate și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
toate acestea buna dispoziție nu lipsi, Brzenzinski se așeză la pian și ne cântă mazurci de Chopin, așa cum numai el știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai avea câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând pe
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
spre București, unde sunt așteptată cu nerăbdare și unde voi avea și unele surprize triste în anul în curs. Suntem acasă cu două săptămâni înaintea sărbătorilor de Crăciun. Mama soțului meu se bucură încă cu noi toți de strălucirea bradului tradițional, cu toate că boala ei se agravase. Într-adevăr după trei luni de zile închise ochii pe veci, mult regretată de fiii ei și toți prietenii care admirau într-însa pe femeea activă și extrem de energică, nădejdea și refugiul multora în anii
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
evoluția teatrului liric de la tradiție la modernitate, pentru că ea respectă și nu trădează în nici într-un caz întreaga ideatică și filozofie a marelui compozitor german. Numai astfel, vedem noi integralitatea unei producții de tip contemporan într-un model tradițional, prin acel respect profund pe care un creator de spectacol trebuie să-l aibe față de autor. Spectacolul a beneficiat de o echipă de interpreți unitară care a contribuit de-a lungul puținelor reprezentații, care s-au dat pe scenă la
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
foarte interesantă conferință de presă, în care Nicu Covaci și-a expus planurile de viitor și proiectele începute: un concert (chiar un festival) cu muzică celtică, finalizarea operei rock “Ante-Miorița”, continuarea cărții autobiografice cu volumul 2, un spectacol cu sonorități tradiționale alături de Grigore Leșe. Din păcate, cam toate proiectele suferă de lipsa... fondurilor. A urmat concertul, cu formația standard - Nicolae Covaci - chitară, voce; Cristi Gram - chitară, backing vocals; Bogdan Bradu - voce; Dzidek Marcinkiewicz - clape, bas, voce; Volker Vaessen - bas - alături de invitați
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
Cetatea și agora Liviu DĂNCEANU Pe bună dreptate, observatorul avizat poate remarca faptul că, în vreme ce artistul tradițional avea drept loc de studiu predilect cetatea, artistul contemporan preferă agora, așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
cele 400.000 (patru sute de mii) de persoane la reprezentația din Ergil; ca și la impresionanta garderobă formată din nu mai puțin de o mie de costume. Conceput într-un limbaj neoclasic combinat sau chiar adaptat mișcărilor specifice din dansurile tradiționale de pe toată paleta țării, pigmentat pe ici pe acolo cu părți lirice de dans clasic și modern, spectacolul a adus pe scenă istoria Anatoliei cu cele mai semnificative momente ale ei, pornind din mitologie până în zilele noastre. M-a impresionat
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
respectiv un imens medalion suspendat, unde apăreau figuri umane sau diferite elemente sculptate din antichitate sau mai noi, în concordanță sau chiar în „oglindă” cu dansurile în desfășurarea lor și, nu în ultimul rând, muzica, interpretată de profesioniști, la instrumente tradiționale sau clasice, scrisă anume pentru spectacol, care prin varietatea ei (o compilație de lascivitate orientală cu ritmuri diverse și fericit accentuate) conferă, per ansamblu, o reușită combinație de mister, nostalgie și expresivitate. Seara de 17 mai rămâne în amintire cu
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
început, se profilează două grupări: 1. Vasile Spătărelu - Viorel Munteanu, comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
în solitudine, chiar fără învelirea conținutului într-un profil imanent, în timp ce dimensiunea etică se exprimă în plen, odată cu osmoza dintre fond și formă. Adevăratul transmițător de moralitate și spiritualitate în muzică nu se erijează într-un „medium” înrăit al valorilor tradiționale, dar nici într-un „profesionist” al înnoirilor radicale. A avea simțul moralei ori a investi opera cu o încărcătură duhovnicească înseamnă a poseda în iureșul istoriei un inflexibil instinct al permanenței. Nu ne putem imagina absența moralei, precum și a duhului
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
propune. În final l-am aplaudat odată mai mult pe academicianul Solomon Marcus, admirabilă personalitate, care ne-a condus dincolo de mai multe porți, pentru noi secrete, conferențiind despre Transcendența, ca paradigmă universală. Sau cum a precizat el însuși,- “De la tradiționala implicare în religie, filozofie și matematică, transcendența a devenit o prezență inevitabilă în orice domeniu al cunoașterii și creației, a devenit o adevărată paradigmă universală”. Așteptăm cu mare interes programele viitoare pe ni le va propune Fundația Spandugino, programe surprinzătoare
Recitalul pianistei Elisabeth Sombart by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84259_a_85584]
-
600.000 de euro! Pentru ce?), festivalul a fost promovat foarte târziu și cu argumente dubioase, din moment ce ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism, Maria Grapini, avea, la mijlocul lui iulie (deci cu o lună înainte de perioada tradițională de desfășurare!), serioase rețineri: “Acest organizator (cine? - N. R.) a venit la noi și a solicitat să fie susținut pentru că în cadrul evenimentului poate face promovare atât brand-ului de țară, cât și destinațiilor turistice. Proiectul însă trebuie să corespundă unor rigori
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Spirit slav în glasuri românești Mădălin Alexandru STĂNESCU Corul Academic Radio condus de Dan Mihai Goia surprinde și în această stagiune prin repertoriul abordat în tradiționalul concert a cappella. Obișnuiți fiind să-l ascultăm interpretând lucrări din creația corală românească a secolului XX sau din literatura muzicală vest-europeană ori americană, am fost invitați, de această dată, să călătorim în lumea sufletului slav. Cu ocazia Zilei Internaționale
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
încheiat cu două fragmente din celebra partitură Vecerniile de Serghei Rahmaninov, capodoperă ce ilustrează desăvârșit spiritul ortodoxismului slav, și în special al celui rus. Cea de a doua parte a concertului a debutat cu un moment dedicat cântecelor și colindelor tradiționale slave (cehe, poloneze, slovace și ucrainene), maestrul Dan Mihai Goia marcând astfel apropierea sărbătorii Nașterii Domnului de care ne mai despărțea puțin timp. Mergând pe aceleași coordonate ca și în prima parte, Corul Academic Radio ne-a propus să audiem
Spirit slav în glasuri românești by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/84261_a_85586]
-
nu vedem nici un impediment pentru un viceversa de mare forță. Așadar fiecărui personaj al piesei, Dan Dediu îi atașează o alcătuire vecină cu leitmotivul, încărcată cu elemente caracteristice care, de fapt, îl determină pe spectator să se abată de la șablonul tradițional și să regândească poziția și atitudinea personajului de pe scenă. Cațavencu pare un tânăr cumva extras din tiparele unei democrații apusene actuale, decis să se cațere prin orice mijloace pe scena politică, și care, în același timp pare atras sincer de
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
iubesc arta dansului: baletul LA SYLPHIDE de Herman Severin Løvenskiold. Evenimentul a avut o conotație dublă de interes: este pentru prima dată în România când facem cunoștință cu un balet de arhivă care a stat la baza unor viitoare partituri tradiționale, clasice coregrafice, dar mai ales cu un stil special de dans: stilul August Bournonville, care ajunge, în sfârșit, pe scenă. Seara premierei a fost încărcată de frumusețe prin prezența în rolul principal a minunatei noastre balerine Alina Cojocaru. În același
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
de personalități ale vieții cultural-artistice și muzicale românești, alături de un public numeros, s-au strâns la Opera Comica pentru Copii pentru a-i aplauda pe laureații celei de-a XIV-a ediții a Premiilor Forumului Muzical Român, un eveniment organizat, tradițional, chiar de Ziua Unirii. De-a lungul timpului, cu ocazia acestei manifestări inițiate de directorul fondator Smaranda Oțeanu Bunea, au fost laureate peste două sute de personalități ale culturii, artei muzicale și coregrafice românești. Ediția din acest an a fost una
Gala Premiilor Forumului Muzical Român 2013 by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84310_a_85635]
-
și muzică latino-americană, cu argentinianca Analia Selis (soția cunoscutului violoncelist Răzvan Suma), și etno, Radu și Andreea FornEa optând, din „familia K1”, pentru cele trei grații de la Hora. Tinerii au fost regalați cu daruri pe măsură, ei venind în piață, tradițional, ceva mai târziu. A fost, astfel, Narcotic Sound, adică Marius Mirică și Christian D. (Dumitrescu), cu al lor „dance-house-latino” din care n-au lipsit hit-urile „Mamasita”, „Lambada loca” sau „Dança bonito”, dar n-au lipsit nici atât de îndrăgiții DJ
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
neagresiune, (același pact Ribbentrop-Molotov, n.m.). Germanii tunau și fulgerau până mai ieri contra bolșevicilor, iar sovieticii, mai furios, contra național-socialiștilor - și azi sunt prieteni." Și autorul Jurnalului reflectează amar: "în lumea asta numai Dumnezeu ne poate salva și norocul nostru tradițional". Dar, din nefericire, n-a fost să fie așa. în aprecierea evenimentelor din toamna lui 1939, diaristul se dovedește un bun analist și totodată vizionar. El consideră că Anglia a greșit îndemnând Polonia la rezistență contra Germaniei, stârnind practic războiul
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
acest album remarcabil, în care Paul Ciprian Surugiu-Fuego ocolește calea bătătorită a discurilor apărute cu ocazia Sărbătorilor de iarnă. Astfel, el ne propune în bună parte ceea ce am numi “colinde culte”, actuale, compuse chiar de protagonist și de colaboratorii săi tradiționali: Alexandru Malschi (în egală măsură și orchestrații, înregistrări, mixaj, aranjamente vocale), Florin Puică Dat (și producător), Vali Doagă. Ne-au reținut atenția titluri cum ar fi “Din lumina unui Crăciun”, “Existențe de colindă”, “Să fim români!”, “S-aprindem candela-n
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
folkistă bine-cunoscută, care contribuie cu două cântece - printre care și apreciatul său hit ”Colindul gutuii din geam” la cele 10 piese ale albumului). Au mai colaborat: Doina Solomon-voce, Daniel Bordeiu-voce, claviaturi. Orchestrații dense, mai apropiate de folk-pop decât de folkul tradițional, muzicieni de valoare la care se observă imediat experiența, texte care pendulează constant între umor și lirism, o sinceritate și o bucurie de a cânta evidente: iată ingredientele unui album de bună calitate. Rezident Ex: „alpha” Formația este de fapt
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]