2,444 matches
-
în versuri (1997) și Pildele în versuri (1998) dau măsura anvergurii vocației de poet religios al lui D. Astfel, în Psalmii în versuri, aspirația pe care poetul o plasa într-un timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale realității (1978) cercetează structura formală a tropului, pornind de la datele stilisticii structurale. Alături de partea teoretică, ce propune câteva concepte operaționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
a așteptat-o cu mâinile goale, ci cu o operă care, chiar dacă niciodată împlinită, este revanșa pe care el a luat-o morții. Din acest motiv, pentru el moartea nu este atât un moment al ieșirii din viață, cât o transcendență a vieții sale, o cale de a ieși din lumea fizică cu discreția cu care a intrat, descărcat de orice vinovăție, cât timp a luptat pentru a-și exprima viața în imnuri, și nu în blesteme. Tadeusz Pirozynski a dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
subiectivității sale. Totodată, credința în psihiatrie l-a imunizat în fața neliniștilor profesionale, i-a hrănit rigoarea pozitivă a creației, i-a conferit aura de adevărat magistru. Toate au fost consecință a faptului că a văzut în traiectoria Eului său către transcendență aptitudinea omului de a se defini prin el însuși și în relație cu alții, că a văzut sensul existenței în valori și că nu a urât niciodată, deoarece aceasta i-ar fi făcut lung drumul spre creație. Munca i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
înfrunte date constitutive ale modernității, să meargă împotriva curentului ei. Sigur că omul credincios își poate trăi astăzi fără opreliște convingerile religioase, poate chiar mai confortabil, mai liber, cîteodată, decît în trecut. Dar modelul nostru de univers este unul fără transcendență veritabilă; societățile tîrziu moderne nu se mai construiesc în funcție de un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
substituie, nu îl domină. Principiul libertății religioase a omului poate fi privit ca un impuls pentru a medita la o eliberare a divinului de limitările instituției, de ceea ce, în autoritatea instituției, tinde să înlocuiască autoritatea Adevărului însuși, să pună margini transcendenței sale care solicită umanul în toată verticala lui individuală și transindividuală. în prezența inconturnabilă astăzi a principiului libertății se poate sesiza mai bine faptul (mereu afirmat în discurs, dar deseori neglijat în fapt) că, dintotdeauna și prin însuși statutul lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
retragerea, enigma unui Dumnezeu care acceptă să fie nu doar respectat și invocat, ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la o condiție subalternă : a-l aprecia, căuta, gîndi, celebra mai ales în funcție de opera sa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
normă socială de inspirație religioasă a scăzut drastic sau a dispărut. Abordarea divinului prin exterioritate, prin numele lui afirmative, prin aspectele lui manifestate s-a diminuat. Ceea ce putem contempla astăzi în spectacolul societăților laice este mai degrabă prezența lui inaparentă, transcendența lui foarte îndepărtată și totodată ascunsă în substratul lumii și al inimilor. Dumnezeu acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber tot ceea ce e adevărat într-o tradiție? Cam așa ar părea că se petrec lucrurile astăzi. Pentru a-și alcătui o imagine a lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței, omul occidental fie el credincios, interesat de spiritual sau aflat doar în căutare de repere poate recurge la revelațiile religiei/religiilor, la doctrinele spirituale, la tradițiile moștenite sau cunoscute cultural, Romanato, Biserica și statul laic, în volumul colectiv Religie și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite realizări de sine de nivel individual. Ocolul prin transcendență e justificat de rezultatul obținut în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a conștiinței religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]