4,862 matches
-
actual, conceput, în mintea unora, împotriva națiunilor, declarate entități anacronice, se fundează pe aceeași aberație ideologică a răsturnării raportului dintre majoritate și minoritate, în care cea din urmă să dicteze și să-și supună majoritățile. În cazul în speță, companiile transnaționale, minoritare, desigur, au puterea și, deci, legitimitatea de a dicta majorităților naționale politica lor, care nu trebuie să mai fie națională, adică spre beneficiul majorității cetățenilor, ci pentru prosperarea nemărginită a minorităților financiare și economice transnaționale. Dacă acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cazul în speță, companiile transnaționale, minoritare, desigur, au puterea și, deci, legitimitatea de a dicta majorităților naționale politica lor, care nu trebuie să mai fie națională, adică spre beneficiul majorității cetățenilor, ci pentru prosperarea nemărginită a minorităților financiare și economice transnaționale. Dacă acest tip de globalism se concepe în postmodernitate, trebuie spus, cu tot cinismul, că societatea românească a fost, cel puțin din secolul fanariot până astăzi, un bastion de postmodernitate în Europa, fiindcă întotdeauna diverse minorități economice (care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
elimină naționalul, ci îl întăresc. Gânditori de felul lui Habermas s-au iluzionat că reprimând specificul național, în spațiul Schengen va apărea un specific european, care să nu fie nici germanitate, nici francitate, nici polonitate etc., ci un homo europeus transnațional. De fapt, un homo europeus există de câteva mii de ani, iată ce ignoră un Jürgen Habermas, iar acest homo europeus are ca trăsături distinctive, între altele, de a fi creștin și de a se individualiza prin germanitate, românitate, grecitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a motoarelor electrice și a celor cu combustie internă, aparține capitalismului monopolist. Literatura a intrat în faza ei modernă, de la simbolism până la modernismul interbelic, prelungit ca neomodernism, după al doilea război mondial. A treia fază a capitalismului (1940-2005), "capitalismul târziu", transnațional și de consum, a dus la eșecul modernismului ca proiect și la înlocuirea lui cu postmodernismul. Altfel spus, postmodernism cultural înseamnă cultură de consum, în satul global, spre deosebire de cultura de masă pe care și-o asuma comunismul. Se pare că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
principiu bizantin al simfoniei într-o lume pândită de mari și interminabile conflicte, adesea sângeroase și distrugătoare, între civilizații, religii, popoare și indivizi, între țările sărace și cele bogate, între Orient și Occident, pentru respectarea diferențelor, a drepturilor naționale și transnaționale, care privesc deopotrivă grupuri și individualități. Transmodernismul privește întreaga sferă a ființei și ființării: cultura, teologia, filosofia, arta, politica, știința și tehnica etc. Definindu-se prin raportare la alte concepte culturale ca modernismul sau postmodernismul, noul concept trebuie ferit de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în care a reprodus un material proliferant de subcultură "poetică", la care se dedau nu numai tineri dezorientați din ultimele generații, dar și nume sonore 341. Dacă postmodernismul respinge agresiv valorile naționale, spiritul transdisciplinar nu mai consideră națiunile ca anacronice: "Transnaționalul nu implică în nici un fel devalorizarea ori dispariția națiunilor. Dimpotrivă, transnaționalismul nu poate decât să întărească ceea ce este mai creativ și esențial în fiecare națiune. Cuvântul <<națiune>> are aceeași rădăcină, nasci, ca și cuvântul <<Natură>>: forma natio-onis însemna și ea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
transnaționalismul nu poate decât să întărească ceea ce este mai creativ și esențial în fiecare națiune. Cuvântul <<națiune>> are aceeași rădăcină, nasci, ca și cuvântul <<Natură>>: forma natio-onis însemna și ea, la origine, naștere. Națiunile vor putea da naștere transnaționalismului, iar transnaționalul va putea elimina egoismul național generator al atâtor conflicte ucigătoare"342. Este evident că transnaționalul devine opusul internaționalismului. Dar problematica naționalului am mai discutat-o într-un capitol anterior. Transdisciplinaritatea e menită să împiedice dezastrele naționale din secolul al XX
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cuvântul <<națiune>> are aceeași rădăcină, nasci, ca și cuvântul <<Natură>>: forma natio-onis însemna și ea, la origine, naștere. Națiunile vor putea da naștere transnaționalismului, iar transnaționalul va putea elimina egoismul național generator al atâtor conflicte ucigătoare"342. Este evident că transnaționalul devine opusul internaționalismului. Dar problematica naționalului am mai discutat-o într-un capitol anterior. Transdisciplinaritatea e menită să împiedice dezastrele naționale din secolul al XX-lea prin rigoare, deschidere, toleranță. O piatră de încercare pentru ethosul transdisciplinar este religiosul. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va accepta faptul c] cei foarte s]răci dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția de bâz] în ceea ce privește ideea existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa premisei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație europeană, care să ateste competențele dobândite; dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte: - în țările în care se aplică modelul European Foundation for Quality Management (EFQM), instituțiile respective trebuie să inițieze și să realizeze certificarea în acest sens; - evaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și mai diversă, pentru a căror îndeplinire s-au stabilit următoarele priorități de acțiune („Declarația de la Copenhaga”, noiembrie 2002): - întărirea dimensiunii europene în pregătirea vocațională, printr-o mai strânsă colaborare menită să faciliteze și să promoveze mobilitatea, parteneriatele și inițiativele transnaționale, - asigurarea transparenței diplomelor și a calificărilor, prin introducerea sistemului de credite transferabile, a modelului de CV european, prin eliberarea de suplimente de diplome într-o limbă de circulație europeană, care să ateste competențele dobândite; dezvoltarea unui sistem de recunoaștere a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
furnizate. Actualmente, există un Inspectorat General a cărui menire este să evalueze asigurarea calității în educația adulților și să furnizeze fonduri speciale care să susțină instituțiile pentru a face față cu succes schimbărilor la care trebuie să se adapteze. Cooperarea transnațională, pentru a fi eficientă în acest domeniu, trebuie să se concentreze asupra următoarelor aspecte: - în țările în care se aplică modelul European Foundation for Quality Management (EFQM), instituțiile respective trebuie să inițieze și să realizeze certificarea în acest sens; - evaluarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vânzătoare sau penticostală. Ceea ce contează În situația respectivă este identitatea de gen - după caz, masculină sau feminină. În consecință, voi aborda În expunerea mea trei dintre aceste componente de bază ale personalității noastre sociale, respectiv: 1) identitatea națională; 2) identitățile transnaționale; 3) identitatea de gen. Voi Încerca să le definesc și să văd ce Înseamnă toate aceste lucruri pentru noi, cu mențiunea că ele nu epuizează Întreaga gamă de elemente fundamentale ale identității noastre. 1. Identitatea națională În ultimele două sute de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nici În codul genetic, ci se datorează faptului că am căzut de acord, ca și comunitate, asupra acestui lucru. Națiunea, spunea Ernest Renan, este un plebiscit de fiecare zi. Nimic nu o ține laolaltă În afara acestui vot cotidian. 2. Identitățile transnaționale Putem vorbi atât de relaxat despre identitatea națională, la ora actuală, și pentru că ea a fost puternic concurată, În ultimele decenii, de alte forme de solidaritate socială. Pe de o parte, la nivel infranațional, se afirmă identități regionale ambițioase, la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alimenteze nevoile comunității. Pe de altă parte, identitatea națională este erodată și mai serios la nivel supranațional, Îndeosebi datorită procesului de globalizare. Cultura de masă mondializată (bazată pe Hollywood, MTV, blue-jeans și Coca-Cola), instituțiile financiare de genul Băncii Mondiale, companiile transnaționale sau Internetul reprezintă forțe de nestăvilit, În fața cărora suveranitatea și interesele naționale apărate de guverne par să nu mai aibă nici o șansă de rezistență. Iar ideologia mondializării afirmă că toate aceste schimbări se leagă Într-un proces benefic, cu consecințe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
condiția să știi englezește, pare să materializeze o asemenea opțiune. Până să ajungem Însă cetățeni ai planetei (dacă vom ajunge vreodată), identitatea europeană este cea care ne propune, celor situați În cercul acesta de lume, un exercițiu intermediar de solidaritate transnațională. Absolvenții promoției 2004 fac parte dintr-o generație pentru care leul, vajnica noastră monedă națională, numărată În sute de mii și milioane, nu va mai fi, peste un deceniu, decât o amintire din copilărie. Fără să mai fie nevoie să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale papei Clement al VIII-lea de a-l recunoaște drept principe al Transilvaniei în schimbul trecerii la catolicism. În luptele duse cu otomanii, el s-a definit tot timpul ca apărător al creștinătății, fiind văzut ca un mare războinic religios transnațional de către populațiile din Balcani oprimate de turci. Campaniile lui purtate ca membru al Sfintei Ligi creștine, alături de Vatican, Spania, Imperiul Habsburgic, statele germane, ducatele Toscanei, Mantovei și Ferrarei, Transilvania și Moldova au fost numite de istoricii europeni Ultima cruciadă - acesta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În discuție conceptul valoare 2 Ms. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție În planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se În opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, Într-un interviu, să nu fie băgat În chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
este viu și mort, ce se păstrează În memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului.... De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce Însă În discuție o observație făcută În prefață de Raul Cilaceava: versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. Românismul creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.). Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.). Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui Arcadie este de factură modernă, ca atare trebuie să fie transnațională și astfel mai ușor de tradus și de interpretat de cititori aparținînd altor limbi, altor universuri culturale. Numai că aceasta ar Însemna judecarea naționalului ca un orizont Închis, În opoziție absolută cu universalul, fapt posibil numai În cazul unui naționalism
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
geostrategică sau economică). În timp ce globalizarea a creat mari dezbateri în cercurile de baza din economie, politică, multe implicații și aplicații ale fenomenului rămân o necunoscută. Educația este în centrul discuțiilor. Am luat în considerare prea puțin felul în care dinamica transnațională accelerată ne afectează educația.”<footnote Marcelo M. Suarez-Orozco, Desire Baolian Qin-Hilliard, Globalization: Culture and Education in the New Millenniun, Editura University of California, Berkeley, 2004, p. 2 footnote> Deși datorită marelui număr de factori de destabilizare, spațiile naționale sunt departe
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
internaționale ale unor state, existând riscul producerii unor crize umanitare cu impact transfrontalier; ciberatacurile (cresc în frecvență, sunt mai bine organizate și produc daune tot mai mari persoanelor, administrațiilor, întreprinderilor, economiilor, rețelelor de transport și de aprovizionare, infrastructurilor critice); criminalitatea transnațională organizată. Aceasta reprezintă o formă de infracționalitate foarte gravă, care a dobândit capacitatea de a influența politica statelor și activitatea instituțiilor democratice; riscuri sanitare; schimbarea climatică; dependența energetică a României de resursele externe; vulnerabilitatea infrastructurile critice; conflictele înghețate. La aceste
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și a timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]