4,948 matches
-
simplă (Revue de synthèse, 1931). Mari serii de monografii, precum Histoire générale, Allgemeine Staatengeschichte, Evolution de l'Huma nité, Peuples et Civilisations, Propyleen Weltgeschichte, Historia mundi, urmate de altele, relevă preocuparea istoricilor de a răspunde, prin travaliu de echipă, unei trebuințe tot mai acute. Unificarea lumii sub raportul informației, al tehnicii, al elementelor de civilizație etc. impunea și o viziune mai amplă asupra devenirii sale în timp. K. Lamprecht încercase a pune la lucru cele mai bune condeie pentru a realiza
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
destructurare, căci trecea de la forme arhaice, tradiționale, la așezăminte moderne, iar tranziția presupunea căutări, incertitudini, tensiuni. Critica, într-o asemenea fază, devenise o exigență de prim ordin, un mijloc de a sili corpul social să ia act de adevăratele lui trebuințe, de cadrul real în care acestea puteau primi un răspuns, de primejdiile ce pândeau orice nouă construcție etc. "Din momentul în care se recunoaște că suntem în tranziție, din acel moment se recunoaște legitimitatea criticii și se osândește lenevirea, care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
a noului regim, criză susceptibilă a întârzia procesul și a spori dificultățile acomodării. Convorbiri literare, 32-33, octombrie, 1990, p. 3 MEMORIA CAPTA Spuneam într-un articol, pe la începutul acestui an dramatic, că a pune la lucru memoria colectivă e o trebuință inexorabilă pentru oricine, mai ales în momente de criză. Loc comun, desigur, prea comun pentru a mai insista asupră-i, și totuși sunt destule motive de popas în spațiul acestei teme. Fiindcă ne aflăm, iată, la finele întâiului crug calendaristic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
uitarea un răspuns adecvat? Ce valoare poate avea un lucru dacă nu rămâne în memorie? A învăța din suferință (Pathimata, mathimata, spuneau cei vechi) e o regulă de conduită ce trebuie să îndemne la rememorarea continuă. Arheologia memoriei este o trebuință de echilibru la orice nivel, pentru individ ca și pentru o națiune. Căci nu există identitate, nici creștere spirituală fără memorie. Cu atât mai mult, fără ea, nu poate fi resurecție. Evocând o legendă hasidică, în care un personaj se
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
relațiile dintre aspirațiile de autoafirmare și impulsurile cognitive stimulative în învățare se axează pe modalitățile dinamizare a învățării școlare, fie în contextul competiției, fie în contextul cooperării, și într-un caz și în celălalt, autoarele centrează dinamismul învățării școlare pe trebuința de succes în rezolvarea situațiilor - problemă. Cadrele didactice interesate de valențele stimulative ale motivației elevului vor regăsi în concluziile studiului propus de autoarele cărții importante corelații între trebuințele de autorealizare a personalității elevilor și virtuțile activatoare ale situațiilor de învățare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
într-un caz și în celălalt, autoarele centrează dinamismul învățării școlare pe trebuința de succes în rezolvarea situațiilor - problemă. Cadrele didactice interesate de valențele stimulative ale motivației elevului vor regăsi în concluziile studiului propus de autoarele cărții importante corelații între trebuințele de autorealizare a personalității elevilor și virtuțile activatoare ale situațiilor de învățare. Ipoteza pe care o confirmă studiul propus vizează relația intimă evidenta dintre factorii dinamogeni ai motivației învățării școlare și nivelul de realizare 2 a scopurilor învățării, respectiv nivelul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și am pornit de la ipoteza că factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al procesului de învățământ. Dispunem de numeroase dovezi cu privire la influența generală de energizare a motivației asupra procesului de învățare. Feather (1961) a constatat că subiecții caracterizați de o trebuință acută de realizare sunt mai perseverenți. Sassenrath (1966) și Kight au arătat că astfel de elevi învață mai eficient. S-a constat de asemenea că stăruința în îndeplinirea sarcinii didactice este legată de forța impulsului cognitiv (Kohn, 1965) și de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
I.1 Motivația învățării - ca ansamblu ce răspunde stimulilor interni Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că ”la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, fapte, atitudini”. Produs al întâlnirii biologicului cu socialul, motivația operează ca un sistem dinamic și clasic, asigurând programul social - adaptativ al subiectului. Genetic, acest program există în forme primare și la niveluri preumane. Prin învățare și educație unele din
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
mixt al motivației câmpului activității didactice se explică prin efectul interacțiunilor și combinațiilor acestor dimensiuni pe orizontală sau pe verticală. În filogenie și ontogeneză se elaborează anumite stări de necesitate sau sensibilizări ale organismului pentru diferite obiecte. Așa se dezvoltă trebuințele. Alături de trebuințe se dezvoltă și impulsurile, intențiile, valențele și tendințele. Ansamblul acestor stări de necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing , îl instigă și îl determină pe individ pentru a și le satisface, formează sfera motivației acestuia. Este
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
motivației câmpului activității didactice se explică prin efectul interacțiunilor și combinațiilor acestor dimensiuni pe orizontală sau pe verticală. În filogenie și ontogeneză se elaborează anumite stări de necesitate sau sensibilizări ale organismului pentru diferite obiecte. Așa se dezvoltă trebuințele. Alături de trebuințe se dezvoltă și impulsurile, intențiile, valențele și tendințele. Ansamblul acestor stări de necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing , îl instigă și îl determină pe individ pentru a și le satisface, formează sfera motivației acestuia. Este vorba de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
diferite ale acestora. Una dintre funcțiile motivației este aceea de activare internă difuză și de semnalizare a unui dezechilibru fiziologic sau psihologic. În această fază starea de necesitate dăinuie dar nu declanșează încă acțiunea. De obicei, această funcție este specifică trebuințelor, care au o dinamică deosebită: debutează cu o alertă internă, continuă cu o agitație crescândă, ajungând chiar la stări de mare încordare internă, pentru a se finaliza prin satisfacerea lor. Motivația are de asemenea funcția de mobil sau de factor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
este perturbat, atunci ființa vie reacționează în vederea restabilirii lui. În afara acestora există și impulsuri ereditare, cum sunt: curiozitatea, tendința de manipulare a obiectelor, de a modifica, de a transforma mediul înconjurător. Dezechilibrele se traduc pe planul psihic prin apariția unor trebuințe (nevoia de hrană, de apă, de căldură). Trebuința este tocmai o trăire a unei stări de dezechilibru, provocată, de obicei, de o lipsă. Dar nu tot ceea ce reținem ca o necesitate are o cauză nativă. Sunt multe trebuințe formate în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
lui. În afara acestora există și impulsuri ereditare, cum sunt: curiozitatea, tendința de manipulare a obiectelor, de a modifica, de a transforma mediul înconjurător. Dezechilibrele se traduc pe planul psihic prin apariția unor trebuințe (nevoia de hrană, de apă, de căldură). Trebuința este tocmai o trăire a unei stări de dezechilibru, provocată, de obicei, de o lipsă. Dar nu tot ceea ce reținem ca o necesitate are o cauză nativă. Sunt multe trebuințe formate în cursul existenței, ca produse ale experienței, ale civilizației
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
apariția unor trebuințe (nevoia de hrană, de apă, de căldură). Trebuința este tocmai o trăire a unei stări de dezechilibru, provocată, de obicei, de o lipsă. Dar nu tot ceea ce reținem ca o necesitate are o cauză nativă. Sunt multe trebuințe formate în cursul existenței, ca produse ale experienței, ale civilizației care, satisfăcând unele nevoi, creează și altele noi. Trebuințele conștiente de obiectul lor sunt numite dorințe, iar impulsurile ce izvorăsc din ele sunt tendințele. Trebuințele, dorințele, tendințele sunt puternic influențate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
dezechilibru, provocată, de obicei, de o lipsă. Dar nu tot ceea ce reținem ca o necesitate are o cauză nativă. Sunt multe trebuințe formate în cursul existenței, ca produse ale experienței, ale civilizației care, satisfăcând unele nevoi, creează și altele noi. Trebuințele conștiente de obiectul lor sunt numite dorințe, iar impulsurile ce izvorăsc din ele sunt tendințele. Trebuințele, dorințele, tendințele sunt puternic influențate de mediu, de experiența socială. Când o dorință vizează un model, a cărui realizare constituie un progres, vorbim de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
o cauză nativă. Sunt multe trebuințe formate în cursul existenței, ca produse ale experienței, ale civilizației care, satisfăcând unele nevoi, creează și altele noi. Trebuințele conștiente de obiectul lor sunt numite dorințe, iar impulsurile ce izvorăsc din ele sunt tendințele. Trebuințele, dorințele, tendințele sunt puternic influențate de mediu, de experiența socială. Când o dorință vizează un model, a cărui realizare constituie un progres, vorbim de o aspirație. Nivelul de aspirație se referă la ”așteptările, scopurile ori pretențiile unei persoane, privind realizarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
școală, arată că valorile economice și sociale au devenit evidente pentru unii dintre părinți și copii din toate straturile societății. Pe de altă parte, profesorul va întâlni mai mult ca sigur o minoritate de copii care par să nu manifeste trebuințe inerente pentru motivația activității școlare. Tocmai în scopul înțelegerii acestui fenomen se impune cunoașterea diferitelor categorii de motivație a randamentului școlar, a diferitelor căi pe care variabile înrudite (intenția, implicarea eului, atitudinea) influențează învățarea. Nu trebuie uitat rolul recompensei și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
semnificația pe care o capătă activitatea de învățare pentru întregul lor univers de viață. Ceea ce se consideră în general a fi motivație a realizărilor în mediul școlar, are cel puțin trei impulsuri componente: impulsul cognitiv, afirmarea puternică a eului și trebuințe de afiliere. Impulsul cognitiv este în întregime orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective (însușirea unui anumit segment al cunoașterii) este intrinsecă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
se consideră în general a fi motivație a realizărilor în mediul școlar, are cel puțin trei impulsuri componente: impulsul cognitiv, afirmarea puternică a eului și trebuințe de afiliere. Impulsul cognitiv este în întregime orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective (însușirea unui anumit segment al cunoașterii) este intrinsecă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Prin urmare și recompensa (însușirea în mod real a cunoștințelor) se include complet
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și trebuințe de afiliere. Impulsul cognitiv este în întregime orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective (însușirea unui anumit segment al cunoașterii) este intrinsecă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Prin urmare și recompensa (însușirea în mod real a cunoștințelor) se include complet în sarcină și este capabilă să satisfacă integral trebuința fundamentală. A doua componentă a motivației realizărilor, însă, nu este nicidecum orientată în direcția sarcinii
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
însușirea unui anumit segment al cunoașterii) este intrinsecă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Prin urmare și recompensa (însușirea în mod real a cunoștințelor) se include complet în sarcină și este capabilă să satisfacă integral trebuința fundamentală. A doua componentă a motivației realizărilor, însă, nu este nicidecum orientată în direcția sarcinii. Trebuința de bază este aceea a afirmării puternice a eului, iar randamentul școlar ridicat poate satisface această trebuință, deoarece realizările de acest fel conduc la
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de a cunoaște. Prin urmare și recompensa (însușirea în mod real a cunoștințelor) se include complet în sarcină și este capabilă să satisfacă integral trebuința fundamentală. A doua componentă a motivației realizărilor, însă, nu este nicidecum orientată în direcția sarcinii. Trebuința de bază este aceea a afirmării puternice a eului, iar randamentul școlar ridicat poate satisface această trebuință, deoarece realizările de acest fel conduc la situația socială primară, sau dobândită prin muncă, ceea ce generează în conștiința elevului sentimente de acceptabilitate și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sarcină și este capabilă să satisfacă integral trebuința fundamentală. A doua componentă a motivației realizărilor, însă, nu este nicidecum orientată în direcția sarcinii. Trebuința de bază este aceea a afirmării puternice a eului, iar randamentul școlar ridicat poate satisface această trebuință, deoarece realizările de acest fel conduc la situația socială primară, sau dobândită prin muncă, ceea ce generează în conștiința elevului sentimente de acceptabilitate și de respect de sine. Așadar, componenta motivațională pe care o numim afirmarea puternică a eului este orientată
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
profesorilor satisfăcuți face afirmarea eului în calitatea sa de componentă a motivației activității școlare, constituind o confirmare a realizărilor elevului sau acționând ca sursă de obținere a situației școlare primare. A treia componentă a motivației activității școlare se întemeiază pe trebuința de afiliere și nu este orientată nici în direcția sarcinii didactice, nici spre afirmarea puternică a eului. Această componentă nu este orientată spre randamentul la învățătură ca sursă de situație socială primară, ci mai degrabă spre asemenea realizări în măsura
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pe parcursul perioadei active a individului, în ceea ce privește realizările sale școlare și profesionale. În pofida tendinței multor educatori de a denigra motivația bazată pe autoafirmare, cercetările arată că acestea reprezintă un factor important în procesul de învățământ. Fără îndoială, trebuința de autoafirmare, de câștigare a prestigiului constituie semnul distinctiv al maturizării personalității, iar motivația pe termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]