7,958 matches
-
d. T. Maiorescu) M. Brăneanu - șef redacție la "Romînia liberă" Ștefan Michăilescu - director la Minist. Cultelor Poliția a le da. XI Proces-verbal Astăzi, 10 iunie 1889, subscrișii membri ai consiliului de familie instituit pentru d-l Mihail Eminescu, conform jurnalului Trib. Ilfov secția II C. C. nr. 2783/89, examinând situația d-lui Eminescu, conform art. 440 Codul civil, suntem de părere că, boala de care sufere acum în a doua și cea mai grea recidivă reclamă neapărat interdicția lui și rânduirea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
10/22 iunie 1889 T. Maiorescu Dim. Laurian Șt. Michăilescu M. Brăneanu I. L. Caragiale XII Domnule președinte, Am onoare a depune cu aceasta procesul-verbal conținând rezultatul deliberărei noastre, asupra cazului pentru care am fost convocați și despre care tratează jurnalul Trib., dos[ar]nr. 2783/89. Primiți domnule președinte asigurarea distinsei mele stime. București, 10 iunie 1889 T. Maiorescu 607 {EminescuOpXVI 608} XIII 2894, 12 iunie 1889 Având în vedere consiliul de familie al interzisului M. Eminescu depus, relativ la starea mintală
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Poenaru (? ) - d-l Balsh - Răspunde că e un om bogat care are 48 moșii, 48 râuri, 48 garduri, 48 case, 48 sate și are avere de 48 milioane. Judecător Procuror Grefier G. Bursan Catargiu N. Ionescu {EminescuOpXVI 609} XVI MEMBRII TRIB. ILFOV Secția II Domnule președinte Împlinindu-se dispozițiunile adresei dvs. nr. 9344/89, am onoare a vă înainta interogatoriul luat d-lui Mihail Eminescu, împreună cu dos[arul] 645/89, Primiți vă rog asigurarea considerației. Judecător Bursan XVII Primit la 13
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-i cum trec gravi printre prăvăliile lor pline cu scrumbii aurii și bijuterii de culoarea frunzelor uscate, îi credeți, poate, aici, în seara asta? Sunteți oare și dumneavoastră ca toți ceilalți: îi luați pe oamenii aceștia de treabă drept un trib de sindici și de negustori ce-și numără ziua întreagă banii și sorții de viață veșnică și al căror unic lirism ar fi acela de a asista din când în când, cu capul acoperit de pălăria cu boruri largi, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
gând și ordin, le-a respins recursurile rămânând acuzați de înaltă trădare și sentința de condamnare la moarte prin împușcare, locul fiind Jilava. Cei însărcinați cu ducerea la îndeplinire a sentinței nr. 989 și 1379 a secțiilor II și I Trib. Militar București, au fost Căpitan Stroiescu Iulian și Ceauco Eduard, procuror pe lângă Tribunalul Militar București, însoțiți de grefierul-șef Craioveanu Ștefan, de la același tribunal. Redăm un segment din procesul verbal respectiv: „Astăzi, 21 Februarie 1951, ora 06.00, am sosit
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
21 Februarie 1951, ora 06.00, am sosit la penitenciarul Jilava, unde locotenentul major Vintilă am găsit Romeo, prezent din pe partea administrațiilor, precum și pe tov. Dir. Borundel Cornel. La ora 06:30, fiind fixată execuția, însoțit fiind de grefierul Trib. Militar București, Craioveanu Ștefan, și din partea penitenciarului Jilava, tov. căp. Moromete, am mers la celula unde se aflau condamnații Dumitru Matei, Druszcz Romuald și Ioan Cudalbu și i-am încunoștiințat că a sosit timpul să-și expieze faptele săvârșite și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
al Părintelui Matei este doar unul din răsmiile de asasinate comuniste din România călcată în picioare de ruși. Cine nu a auzit de grupul Spiru Blanaru, Domășneanu Petre, Vernichescu Aurel, Tănase Ion, Pușchiță Petre zis Mutașcu, Maritescu Romulus pe care Trib. Militar Timișoara i-a condamnat la moarte prin împușcare, în ziua de 25 Iunie 1949, orele 12, și alții din grup condamnați la muncă silnică pe viață, la 20 ani m. silnică, la toți confiscându-li-se averea și toți
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Nilda Îl fermecase cu povești despre pădurea virgină și cu un cuvînt neobișnuit: orașul Tambopata. Faptul că se afla hăt departe, În provincia Madre de Dios, Îl scotea din sărite și Îi tot cerea să-i spună mereu povești despre triburile calatas, ceea ce pînă la urmă a dat naștere la o mulțime de intrigi și gelozii secrete pe care Julius le-a descoperit abia pe la patru ani: Vilma, căci așa se numea metisa cea frumoasă din Puquio, acapara atenția lui Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ani: Vilma, căci așa se numea metisa cea frumoasă din Puquio, acapara atenția lui Julius În timp ce-i făcea baie, dar apoi, cînd Îl ducea În sufragerie, era captivat de Nilda cu poveștile ei Împănate cu pume și cu indigeni din tribul chuncho, vopsiți În toate culorile. Biata Nilda Încerca doar să-l țină pe Julius cu gura căscată, pentru ca Vilma să-l poată face să Înghită mai ușor lingurile de supă. Dar lucrurile nu erau atît de simple, pentru că Vilma era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și de primejdios. Nilda ignora complet epocile istorice; puțin Îi păsa de cronologia pădurii virgine peruviene; copilăria, tinerețea, vîrsta maturității le petrecuse la Tarapoto, amesteca totul și pe nesimțite pădurea virgină s-a prefăcut Într-un loc unde indigenii din tribul chuncho, care umblau În pielea goală În poveștile Nildei, hoinăreau de colo colo prin desișul verde unde la tot pasul erai pîndit de primejdii, de la tabăra lingviștilor la tabăra evangheliștilor, bunăoară și pe drum se Întîlneau cu stăpînii plantațiilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
aceea În spaniolă, ei Îl priveau cu neîncredere, parcă puțin speriați și rușinați, luînd atitudini aproape copilărești, iar despre greci și romani nu Înțelegeau o iotă. Nu mai era ca Înainte. Nilda Își rodea unghiile cînd el vorbea despre civilizația triburilor mochicas și chimú. Și acum Îl luau să mănînce cu cei mari, de fapt li-l răpeau pe Julius. Imelda ar fi putut face ceva, dat fiind că ea se ocupa mai mult de el și de lucrurile lui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Tingo Maria erau neîntrecute. Susan Îl rugă să vorbească mai rar, te rog, nu Înțelegea nimic, dar Bobby pricepuse că Juan Lucas avea o plantație În zona pădurii virgine. Un centru experimental, mai bine zis, cu lingviști care studiau dialectul triburilor chuncho și cu tot ce trebuie, pînă și niște răpciugoși din secta Martorii lui Jehova se pare că sosiseră În ultimul timp. — Și cine se ocupă de asta, darling? De ce nu rni-ai povestit nimic? — O să mergem s-o vedem Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vom vedea să putem discuta pe baza faptelor. Tews, lord consilier În realitate, dăduse instrucțiuni și ascultase efectiv o prezentare sumară a unui înalt funcționar care era expert în ce privește situația de pe lunile lui Jupiter și Saturn. Acestea erau locuite de triburi în variate stadii de cultură primitivă. Rapoartele recente, spicuite din interogatoriile primitivilor (barbarilor) și de la negustorii din Linn, care vizitaseră anumite porturi de intrare, indicau că vechiul joc al intrigii și crimei printre șefii de trib care urmăreau puterea, continuau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Acestea erau locuite de triburi în variate stadii de cultură primitivă. Rapoartele recente, spicuite din interogatoriile primitivilor (barbarilor) și de la negustorii din Linn, care vizitaseră anumite porturi de intrare, indicau că vechiul joc al intrigii și crimei printre șefii de trib care urmăreau puterea, continuau încă. Liniștit, în ciuda convingerii sale anterioare, că situația era exact cum fusese descrisă, Tews plecă în vacanță la munte cu o suită de trei sute de curteni și cinci sute de sclavi. După o lună, era încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
cu câteva luni în urmă. În grabă, chemă câțiva experți și se așeză posomorât, în timp ce fiecare din oameni spunea ce aflase. De fapt, existau o groază de date. Europa, marea lună a lui Jupiter, fusese locuită din timpuri legendare de triburi care se certau fioros. Atmosfera sa vastă se spune că a fost creată artificial, cu ajutorul zeilor atomului de către oamenii de știință din epoca de aur. Ca orice atmosferă artificială, ea conține o mare proporție de gaz, teneol, care primește lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Erau acolo sute de agenți: englezi, scoțieni, germani, francezi, indieni și toți învățau același lucru: să mânuiască bine armele. Burnița încetă în spre ziuă și o lumină ezitantă începuse să se răspândească spre răsărit. De undeva, de departe, se auzeau triburi de păsări, dar parcă veneau din lumea cealaltă. O lumină puternică roșie tâșni în sus, după care soarele se înalță biruitor pe cupola albastră a infinitului. Pământul arăta minunat, iar lucrurile deveneau pe rând roz, albe, roșii, mov. Ne-am
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
peste grupul care avea să-l accepte pentru că îndeplinise simpla condiție de a nu se integra în nici o altă parte - grupul rataților - care-l eliberase de ea. Nu prea mai avu cu ce să-l ajute după ce-și găsise tribul. Se concentră pe salvarea propriei persoane, își luă diploma în sociologie - prima dintr-o familie care privea facultatea ca pe o formă de vrăjitorie. Îl presă pe Mark s-o urmeze la UNK. Termină primul an cu chiu, cu vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
intra unelte sau medicamente. Colivia era mai importantă. Trupul poate supraviețui oricărei izolări. Dar mai era și mintea. Acum, localnicii aveau o colivie și mai aurită: conexiunea ieftină în bandă largă. Internetul lovise Nebraska cum ar fi lovit alcoolul un trib din Epoca de Piatră - darul divin pe care fiecare descendent al coloniștilor de pe tărâmul cocorilor îl așteptase, singura cale de a supraviețui unui asemenea gol. Și Karin abuza de web zilnic, în metropola Sioux: site-uri turistice, site-uri comerciale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și șerpuitoare de curenți calzi pe care, dintr-o singură privire aruncată părinților săi, pasărea cea tânără învață să-i prindă în aripi. Odată, demult, pe când cocorii se adunau pentru călătoria lor de toamnă, au trecut pe deasupra unei fete din tribul Aleut care stătea singură pe o pajiște. Păsările s-au repezit asupra ei, au bătut la unison din aripi și au ridicat-o pe fată într-un nor mare și rotitor, ascunzând-o și trâmbițând cu glasurile lor, ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
așezat, dintr-un motiv sau altul, chiar lângă chiuveta din baie. Apoi se așeză la masa de scris, răsfoind ghidul turistic rustic, cu ilustrații făcute manual, pe care îl găsi acolo. Denumirea de „Nebraska“ provine dintr-un cuvânt din dialectul tribului Oto și înseamnă apă plată. Și francezii au denumit râul care îi străbate teritoriul „Platte“. Exact cum își imaginase locul: un gol mare și plat în inima hărții, așa de neted că l-ar face și pe Euclid să roșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
doar o chestie pe care o remarc uneori la bărbați. Weber așteptă explicațiile lui Karin. Când acestea nu veniră, o întrebă: —Ai adus pozele? Ea dădu din cap. Căută în geantă, un săculeț decorat în culori vii, făcut de vreun trib local, și scoase un plic. Le-am ales pe cele care ar trebui să însemne mult pentru el. Weber luă fotografiile și începu să se uite peste ele. — Aici e tata, spuse Karin. Ce pot să spun? A rămas chior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o mare parte din viață la umbra unui copac inexistent, consider că sunt îndreptățită să vorbesc în numele șoarecelui de câmp. —Loren Eiseley, The Night Country, „The Brown Wasps“ Pe când animalele și oamenii vorbeau încă aceeași limbă, spune una dintre poveștile tribului Cree, Iepurele a vrut s-ajungă pe Lună. Iepurele le-a rugat pe cele mai puternice păsări să-l ducă până acolo, dar Vulturul era ocupat, iar Șoimul nu putea zbura atât de sus. Cocorul i-a promis că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de el. Iepurele l-a mângâiat pe Cocor în semn de mulțumire, cu lăbuțele din care tot mai curgea sânge. Așa s-a ales Cocorul cu picioarele sale lungi și cu capul sângeriu. Tot pe vremea aceea, o femeie din tribul Cherokee era curtată atât de Colibri, cât și de Cocor. Voia să se mărite cu Colibri, pentru că era foarte frumos. Dar Cocorul propuse o întrecere în jurul lumii. Femeia se învoi, știind cât de iute e Colibri. Cocorul însă putea zbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din sud, Între un englez din nord și unul din Devon, Între un italian din nord și unul din sud, decît Între un catawbian din răsărit și unul din apus. Denumirea Catawba este, desigur, de origine indiană: este numele unui trib care a dispărut acum aproape complet, dar care a cunoscut cîndva o dezvoltare considerabilă din punct de vedere al numărului și puterii. În principal, și-au avut așezările În Carolina de Sud, iar acum există o rezervație În ținutul York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
principal, și-au avut așezările În Carolina de Sud, iar acum există o rezervație În ținutul York al acestui stat, unde supraviețuitorii trăiesc laolaltă. Felul În care statul Catawba și-a dobîndit denumirea se explică numai printr-o interpretare, greșită: tribul pe care l-au Întîlnit primii exploratori nu era cel al indienilor Catawba, ci aparținea unui neam care a dispărut acum probabil cu totul. Și totuși, atît de mare este puterea obișnuinței și a asocierii, Încît orice alt nume ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]