3,153 matches
-
dificil de făcut pe baze genetice și comportamentale. Când, peste câteva luni, cazul Mailat s-a declanșat în Italia, concertul discriminator a urcat la cote și mai înalte. Nu numai că ministrul de externe român declara că țiganii ar trebui trimiși înapoi în Egipt, dar mulți dintre cei care s-au pronunțat asupra cazului în zilele și săptămânile imediat următoare morții Giovannei Reggiani o făceau fără să recunoască cea mai elementară prezumpție de nevinovăție inculpatului. Iarăși, identitatea etnică era scoasă în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Astfel, emigranții români se confruntă cu probleme în străinătate pe măsură ce ei caută să obțină una dintre puținele slujbe rămase disponibile, intrând în competiție pentru ele atât cu alți români, cât și cu muncitorii locali. Pierderea slujbelor înseamnă și că banii trimiși acasă se împuținează. Acești bani au devenit un element de putere pentru economia românească, iar consecințele somajului printre emigranți ar putea afecta negativ România. Dacă emigranții se vor întoarce acasă în masă, efectul lor asupra pieței muncii din România și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
la 14 septembrie 1889 întemeierea Gimnaziului Privat din Huși, ale cărui cursuri s-au deschis la 18 septembrie, cu un numar de 30 de elevi. Impresia dorită este produsă la București și de petiția semnată de 172 de hușeni și trimisă Ministerului la 2 octombrie 1889, primindu-se aprobarea oficială pentru funcționarea Gimnaziului. Inițiativa privată este determinanta în împlinirea visului hușenilor. Opinia publică și intervențiile autorităților locale, mai ales ale prefectului Costache Teleman, au ca urmare trecerea în bugetul statului acceptată
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cu același nume o men ționează istoricii și analiștii politici ai regimului comunist și la fel apare în Raportul final al Comi siei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Prin urmare, vom folosi numele Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu în editarea scrisorilor trimise timp de peste zece ani fiicei sale aflate în exil la Paris. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu s-a născut pe 28 februarie 1887, în satul Crușeț din comuna Mierea Birnicii, undeva în inima Olteniei, între Craiova și Slatina. A fost fiica mai mare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și minciună. Ca procedeu narativ, S. face apel la tehnica epistolară, pretextul fiind calsic: medicul psihiatru care l-a îngrijit pe Radu Șendrea încredințează unei edituri, spre publicare, scrisorile primite de la acesta. Totodată, unul din volumele trilogiei conține, alternativ, epistole trimise recent, după anul 2000, de Șendrea, din diferite colțuri ale lumii, aceluiași medic și fragmente narative care refac universul concentraționar din combinat. Scrisorile târzii aduc în prim-plan nume și evenimente reale, de ultim moment: Christian Schenk, Adrian Alui Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
muzicală. De fapt, dintre multele prostii pe care le tot făcea, aceste trei tocmai arătate au constituit capetele de acuzare ce l-au adus în fața Tribunalului. De ce tocmai aceste trei? 1. Când nunta cu domnișoara Monika a fost anunțată, invitațiile trimise și sala închiriată, iar mirele s-a răzgândit, Monika și mama ei s-au sinucis. Ceea ce a fost socotit ucidere din culpă de către învinuit, chiar dacă nu el a fost cel ce le-a aruncat cu mâna lui pe bietele femei
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Întors teferi sau măcar răniți acasă, după terminarea ostilităților care s-au produs odată cu căderea ultimului bastion otoman, cetatea Vidinului” deoarece, ca și În alte dăți, mulți dintre ei erau morți deja sau nu erau de găsit dovadă stând adresa trimisă polițaiului de către comisarul Holban, șeful Despărțirii a II-a: „Dintre reserviștii pretinși (...) prezentândul Batalionului numai pe Moga Gheorghe, cu respect vă comunicu că ceilanți, după informațiunile luate, parte sunt duși pe la Corpurile lor iar parte nu se știe unde sunt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe data de 5 iunie 1877 să trimită polițaiului adresa nr.580 ce conținea vestea bună a găsirii rezervistului pe care Îl și „Înaintase” la centru. Tot despre niște „rătăciți” se făcuse vorbire În adresa nr.210/30 mai 1877, trimisă chiar de comandantul batalionului hușean, căpitanul Lupașcu, polițaiului Alexandrescu: „Vă rog trimiteți de urgență la Cancelaria Batalionului pe melițienii notați pe contrapagină”. Iată care fuseseră aceștia: „Alecu Idriceanu, Petru Marin Gheorghiu, Neculai Marcache, Janolescu, V. Constantinescu, Dimitrie Chirsacof, Mihaiu Vasiliu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unei circulare ministeriale În Întreaga țară care avea un conținut interesant și, În același timp, sinistru adică faptul că anumite elemente se strecurau pe la granița de est Îmbrăcate În uniforme imperiale rusești dar de fapt nu aparțineau armatei moscălești. Adresa trimisă Poliției avea numărul 4378 și fusese datată În 3 iunie 1877: „Vă comunic aci asociat Ordinul Telegrafic al D-lui Ministru de Interne (...) relativ la controlarea intrărei În țară a persoanelor nedomiciliate care aparțin Armatei Rusesci și nu sunt Însoțiți de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tolera intrarea În țară a persoanelor nedomiciliate În țară”. Pesemne că acești indivizi se aciuau pe lângă trupele rusești și românești dacă e să luăm În calcul varianta exprimată de ministrul de Interne În circulara sa nr.10.624/iunie 1877, trimisă tuturor prefecturilor interesate: „(...) Pentru siguranța Armatelor ruse și române se simte necesitatea ca autoritățile Administrative și Polițienești să esercite o priveghere neadormită asupra indivizilor de naționalitate străină aflători În țară și mai cu samă acelor care nu au nici o ocupațiune
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit adresa nr.4620/11 iunie 1877, emisă de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de Interne, prin Telegrama no.13.304 ne comunică informațiunea ce are, că fimeile soldaților chemați sub arme se obligă de arendași și proprietari a Îndeplini
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prezinte tot adivărul”. Alăturat acestei adrese, prefectul adăugase și un model de tabel ce urma a fi făcut. După acest duș cu apă rece, și mai nervosul Gheorghe Alexandrescu semnase două adrese corespunzătoare celor două despărțiri. Iat-o pe cea trimisă comisarului primei unități administrative: „Este acu timpul mai aproape de o lună de cându vam dat ordinul no. cerânduvise a comunica rezultatul de urgență Însă Dvs. nici până astăzi nu lați comunicat. Punânduvă aceste În videre, vă invitu D-le Comisar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare sosite la sediul Prefecturii Fălciu la data de 9 septembrie trimisă fiind de Însuși premierul de atunci, Ion. C. Brătianu. În cuvinte simple, emoționante, acesta făcea apel la sentimentele patriotice și caritabile ale oamenilor acestui ținut, astfel: „(...) Vă rog a se face Îndată apelu, pe la Doamnele din acest Judeciu, ca să oferească
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sarcina căzuse pe umerii angajaților poliției hușene care, se pare că nu prea se grăbeau cu această operațiune de vreme ce primăria a intervenit iarăși cu adresa nr.446/5 februarie 1877 aducându-le aminte lui Ghițescu & comp. de celelalte două documente trimise lor. Rezoluția pusă de polițai fusese următoarea: „Se va repeta de urgență domnilor comisari ordinele anterioare ce au În această causă punândulise În videre că chiar astăzi să ne comunice (6 februarie 1877, n.n.) resultatul, punândulise În videre că În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
b. „S-a difuzat un material cu caracter restrictiv” „Nenorocirea” se Întâmplase În numărul 160/15 iulie 1964 al bilunarului „Rulmentul” și, obligat de situația excepțională ivită, Radu Costache a Întocmit la data de 27 iulie 1964 adresa nr.27, trimisă Bucureștiului la indicativul numai de belferii de partid și de stat știut „U” 86. Iată ce conținea documentul: „Întrucît În ziarul Rulmentul nr.(...) a fost difuzat un material cu caracter restrictiv, vă informez următoarele: În ziua de miercuri 15 iulie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Necula a Întocmit un amplu document, de data asta nesecret ca să-l citească și dușmanii și să crape de ciudă, na, Întins pe cinci pagini și jumătate A4 la care adăugase și un apendice statistic. Datorită importanței deosebite a textului trimis Bucureștiului, vom cita „in extenso” din el, spre bună aducere aminte a celor (proaste) ce-au fost. Pentru Început și Încadrându-se perfect În stilul epocii, cenzorul vasluian Își arătase meritele Într-un stil siropos menit să stoarcă ceva lacrimi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
compl.ns.) activității de propagare a științei, de formare a concepției materialist-dialectice despre lume și viață, de formare a omului nou”. e.f. Gazeta „Vremea nouă” - portdrapelul minciunilor de partid și de stat A treia parte a lungii sale confesiuni trimise la București În contul lefurilor intrate regulat, lună de lună și fără un minut de Întârziere, se referise la sprijinul acordat de săptămânalul partidului „...muncii politice da masă desfășurată În județ”. Introducerea a fost de toată frumusețea 40 nanometru - a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un moral bun argumentează mai eficient>> (...) <<...ăștia sînt mai bătrîni ca democrații și au bani mai mulți, În plus În fiecare seară Încheie ședințele la 11, nu ca democrații care discută toată noaptea>>”. e.m. Bugetul anului 1974 În același documentar trimis tuturor colectivelor de cenzori din țară, am găsit și repartizarea banilor pe domenii de activitate. Din desfășurarea sumelor reiese dărnicia guvernanților față de unele domenii care astăzi suferă enorm de pe urma finanțării deficitare. Iată câteva date, cu specificația că leul de atunci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se obișnuiește chiar și acum, Gheorghe Sofianu a fost nevoit să treacă prin multiple anchete (În care nu și-a recunoscut În niciun fel vinile fabricate de Securitate!), ce s-au desfășurat În arestul Miliției Județene Vaslui. Într-o adresă trimisă Secției a V-a, căpitanul Cojocaru, acuzatorul său neoficial, recomanda acestei structuri următoarele: „Rugăm executați și exploatați instalația de tip ACM pentru numitul Sofianu Gheorghe de profesie preot cu domiciliul În arestul Miliției (sic!, n.n.). În mod deosebit ne interesează
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
informația este computerizată) și să trimită răspunsurile clienților. Acest tip de conectare între spațiul virtual și cărămizi este logic pentru noi toți, cei care nu locuim în Ozzie sau Harriet, unde este tot timpul cineva acasă pentru a prelua comanda trimisă. În timp ce modelul de vânzare în sistem e-commerce funcționează pentru majoritatea celor care locuiesc în suburbii, viitorul comerțului electronic cu amănuntul nu se poate baza pe sistemul actual. Livrarea este un element important care trebuie rezolvat. Soluțiile ar putea varia de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
epoca aceea, din justiția militară, cu gradul de căpitan de rezervă. Președintele curții marțiale, colonelul Gelep, ne-a convocat, în biroul său, ca să ne încunoștiințeze că am fost mobilizați din cauza numărului mare de rebeli, care trebuie anchetați și acei vinovați, trimiși imediat în judecată. Mai erau mobilizați, în afară de mine, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Tudor Boeru, Armand Constantinescu și încă cîțiva avocați și magistrați, la fel, ofițeri de rezervă. Am fost repartizat ca judecător de instrucție al cabinetului 3. Nici nu mă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cei ce au trăit-o pe punțile corăbiilor, măcinați de boli, de marginalizare și de spectrul sărăciei, cu plăcerea riscului, tensiunea luptei, bucuria câștigului și resemnarea înfrângerii. Bogăția căutată în calele corăbiilor, pentru a fi cheltuită în cârciumi, investită personal, trimisă iubitelor sau îngropată pe vreo insulă nu le-a dăruit o Epocă de Aur, dimpotrivă. Cei mai mulți au murit de boli, de bătrânețe sau epuizare, alții, puțini, au sfârșit condamnați de autorități sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu erau puține ocaziile
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-a a conferinței a prezidat tov. Florica Mezincescu la ordinea de zi fiind discuții la rapoarte în continuare, raportul la statut, votarea statutului și alegerea Comitetului Central. La deschiderea ședinței se dă citire, în aplauzele sălii, unei telegrame de felicitare, trimisă Conferinței de delegația economică română ce se află la Moscova. Între delegatele înscrise la discuții asupra rapoartelor, vorbesc prietenele Ani Belea care dă îndrumări cu privire la munca de lămurire și Dida Mihalcea, din comisia interimară a Crucii Roșii. La încheiera discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cu Robert Goebbels, Bruxelles, 29 martie 2001. 338 Interviu cu Eward Balls, pe atunci consilier economic șef al cancelarului britanic Gordon Brown, Londra, 24 iulie 2002. 339 Interviu cu Ruairi Quinn, fost ministru laburist irlandez de finanțe, răspuns la e-mailul trimis, 4 iulie 2002. 340 Interviu cu Ewald Nowotny, pe atunci vice-președinte al Băncii Europene de Investiții și fost co-președinte al PSE EcoFin în timpul președinției SPÖ, Luxemburg, 26 iunie 2002. 341 Erol Kulahci, "Explaining the Absence of a Genuine European Social-Democrat
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
se pare că, în urma a ceea ce a trăit în 1945, dar și a ceea ce aflase, a rămas toată viața cu o puternică aversiune față de britanici. În general, în acea închisoare improvizată, aceștia comunicau cu el folosind o franceză stricată. Bilețelul trimis se pare că ajunsese la destinație. După un timp, este scos din acea închisoare, și transferat în altă clădire, probabil doar pentru ca cei care îl rețineau să poată spune oficial, fără să mintă: "În închisoarea X nu se găsește niciun
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]