3,788 matches
-
unui regizor format intelectualmente la școala și în spiritul necruțător al lui Caragiale, și marcat cinematografic de violența vizuală a lui Buñuel și Bergman. Cheful cu lăutari din cârciuma sordidă și slinoasă (autorul decorurilor Marcel Bogos) are ceva din surescitarea tulbure și delirantă a Viridianei, iar cântecul Mutei personaj imaginat de Visarion și creat cu răscolitoare dăruire de către Valeria Sitaru... Vina tragică se ispășește într-o pădure ostilă și pustie, în care aparatul palpită parcă la unison cu agonia nebunului în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
după o schiță de Alexandru Sahia Moartea înghițitorului de săbii în care, pornind de la universul autorului, încerc să vorbesc despre singurătatea artistului "presat" de glorie și moarte, despre raportul artist-putere opresivă și despre criza unei societăți ce traversează o etapă tulbure, angoasată... Vă mulțumesc și vă urez mult succes! Interviu realizat de Cornelia BARBU 1981 Ochiul din centrul inimii. E posibil un Caragiale universal? E posibil! Stimate Alexa Visarion, v-ați întors din America victorios ca primăvara de-afară, și orice
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
propagare, fără de care abaterea nu și-ar putea dezvolta efectele creatoare: aceasta e diferența dintre un Hrușciov și un Gorbaciov. Acțiunea la nivelul mediilor de propagare e responsabilitatea tuturor. Aceasta e o viziune reconfortantă și o chemare în vremuri deosebit de tulburi în care se schițează schimbări fundamentale. Omul de știință i se alătură politicianului în ceea ce acesta din urmă ar trebui să fie: omul Istoriei. Decalajul din-tre această exigență și micile preocupări sau ambiții care îi absorb pe majoritatea oamenilor politici
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
foc. Se crede că acel ce visează apă va avea vreo supărare. Dacă visează cineva că se scaldă într-o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează într-o apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi. înturnîndu-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă în plin. Cînd vin dănacii și fetele mari, la Paști, de la biserică, să se uite în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
harisme oratorice ieșite din comun, aproape paranormale asupra studenților și în general asupra generației anilor douăzeci-treizeci, inclusiv asupra lui Mihail Sebastian. G. Călinescu a făcut pentru eternitate portretul acestui lider delirant și cu veleități de metafizician coborât în cea mai tulbure politică de stradă a vremii, legionarismul. N-a lăsat în urma sa o operă, în afara unei culegeri de articole din presă, "Roza vânturilor" (1937), căci se risipea, rostindu-și narcisic discursurile și vrând să facă istorie cu orice preț. Simpatiile de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nedesmințitul său discurs prooccidental, inovativ și antiprovincial, demontând astfel tot repertoriul de insinuări și calomnii, repuse în circulație după 1990, și legate mai ales de "misiunea" sa în Italia, protecția "cabinetului 2" etc. Mâhnit de urzelile unor pescuitori în ape tulburi, profesori și politicieni ignobili și ariviști, Marin Mincu se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sală, prăvălit într-o poziție post-bahică, discipolul meu preferat, Claudiu, sforăia suportabil. Aflu că fusese ziua lui și, deci, o sărbătorise cu asupra de măsură. Dau să-l scol: grea operațiune! În fine, după vreo două minute, face ochi: cam tulburi. Privește debusolat în jur și scoate onomatopee indescifrabile. Îl rog să ne lase. Pleacă scîrbit, bombănind. M-au cuprins remușcările: chiar, o fi etic să trezești un artist care visează?!... Ghinion onomastic 1996. Particip, la Buzău, la Festivalul "Ion Băieșu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că nu era nici un sortiment de brînză! Mă rog... Oricum, localul era de ținută, lumea care venea seara tîrziu și după orele 23! părea de condiție, iar noi puteam comanda ce băuturi vrem, fără restricție (aici am descoperit minunata bere tulbure, Paulana)! Nu m-am simțit străin, poate unde și gazdele noastre, și Elena de la bar, o "rupeau" românește... Jambonul bavarez foarte scump, și la ei, și la noi făcea toți banii; păcat de absentul fromaj, dar, nu-i așa, cina
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
MÎnăstirii ( astazi școala cu, clasele I-VIII din Valea MÎnăstirii Îi poartă numele ). Mai funcționează, În 1957-1958: Cleciu İon trei luni și Miralia Vintilescu trei luni. În 1959-1960 Învățător Marin İon din Zegujani. În 1961-1962 Talpeș Ana. Au fost ani tulburi, În care noul regim socialit a făcut presiuni și a Înlociut persoanele incomode. Din 1957, Învățătoare a fost Leontina Boulescu pînă În 1987 și soțul său Traian Boulescu din 1962 pînă În 1993. Între 1974- 1981 a fost Roșulescu Silvia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plan pe Iancu, de astă dată ofițer care râde prăpăstios, în fața hangiului: "Gândeai c-am murit, neică?" Protagonistul avea reacții ciudate, devenise irascibil, suspicios, avar, nemilos (de pildă, scena cu fetița care vine să cumpere marfă pe datorie); are gânduri tulburi, vedenii, halucinații, confundă planul real cu visul și se degradează psihic. Punctul culminant este reprezentat de întâlnirea reală dintre frați, în timp ce afară "viscolul urla". Iancu venise să-i ceară cincisprezece mii de lei, ca să acopere suma delapidată din fondurile regimentului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și l-a aruncat într-o râpă, iar despre Irinuța n-a mai auzit nimeni nimic. Județ al sărmanilor este povestită de Constandin Moțoc, un cioban "mătăhălos" din Rarău, care poposi la Hanu Ancuței, hotărât să bea până "oi vedea tulbure", după care începu să istorisească o întâmplare despre prietenul său. Acesta trăia în satul Fierbinți, unde stăpânea Răducan Chioru, bogat, văduv, care chema din când în când câte o femeie din sat, la curte. Într-o zi, prietenul lui Constandin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e pentru el revoluție. Republica înseamnă cele trei măsuri: ...nu mai plătește niminea bir... fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate... se face și lege de murături (Actul I, Scena I). În cugetul său tulbure se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în prim-plan pe Efimița; din punctul ei de vedere se construiește perspectiva jocului între nivelul de realitate și cel de ficțiune
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
unui teolog necredincios, a unui teolog ateu"40. Pentru Sábato, Dumnezeu este neputincios, nu este atotputernic, așa cum ne învață creștinismul, nu poate stavili nici macar puterea de destrucție a omului: "Dumnezeu, neputincios, se uită cu o privire de copil la gigantul tulbure, tandru și brutal, detestabil și iubit, care, ca un monstru înspăimântător, se tăia de norii imenși care veneau dinspre vest. Soarele apunea și se schimbă la fiecare secundă culoarea norilor înspre apus. Se puteau vedea niște găuri imense de un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din viața mea care să nu aibă legătură într-un fel cu viața tumultuoasa a lui Fernando; spiritul sau continuă să-l domine pe al meu, chiar și după moartea lui"95, Fernando este, ca și creatorul sau, o ființă tulbure, sfâșiata, care poartă în interiorul sau fantasme care nu-l lasă liniștit și îl împiedică să vadă realitatea. Fernando își construiește în minte un întreg sistem de forțe malefice, capabile să distrugă lumea, forțe de existență cărora nimeni nu-și da
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
care își ia zborul este "potârniche" în mod imediat: în zvâcnetul cu care își ia avântul, în zborul spre versantul unei coline, în secvențele în care, rând pe rând, bate din aripi, planează, și iarăși bate din aripi, în vâltoarea tulbure a propriilor culori. Este "potârniche" în mod furibund și absolut, oricât de iute-ar fugi. Chiar și când dispare, tot potârniche rămâne pentru noi, prin imaginea pe care ne-o lasă, nepieritoare. Dacă ne dăm osteneala să observăm animalul în
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
19. Dacă există infiltrări în rîndul comuniștilor din Est, totul conduce la concluzia că trebuie să existe și în rîndul partidelor comuniste occidentale: partidul trebuie să facă dovada unei ferme vigilențe revoluționare, pentru a depista, demasca și a îndepărta elementele tulburi, polițiști, turnători, provocatori ... pe care burghezia caută să-i introducă în rîndurile sale20. PCF-ul se închide în contra-societatea sa. Tonul este cel al diatribei și al acuzațiilor aruncate în toate părțile; al exaltării URSS-ului, a lui Stalin și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
săi, pe care speră să-l poată influența ușor: Gerardo Iglesias. Dar acesta devine repede independent și practică o politică de deschidere care trebuie să readucă în partid pe numeroșii renovatori excluși de către Carrillo. PCE trăiește atunci o nouă perioadă tulbure, cu războiul secretarilor generali. În plus, minoritatea pro-sovietică ce este condusă de Gallego, erou al războiului civil, se retrage și creează în ianuarie 1984 Partidul Comunist al Popoarelor Spaniei (PCPE), care reunește o serie de grupuscule pro-sovietice. Încă de la crearea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cheie mitologizantă: "Cei care au plecat în față ni se par plecați în noapte, pe lumea cealaltă... Priveliștea apărută din evaporarea nopții e nouă ca de la facerea lumii. O moară... lângă ea câteva căpițe de fân și pe urmă apa tulbure, cu șuvoaie puternice, a Oltului blestemat. Mantale, ranițe și ici-colo cadavre și răniți... Și neîntârziat intrăm, fugind mereu, în apă. Valurile împing puternic, dar nicăieri apa nu trece de gât. Dincolo, în luncă, același spectacol. Mantale omenești... ranițe... câțiva răniți
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
psihologice riguroase, Jung aproximează că imaginea părinților se conturează în inconștient în primii patru ani ai vieții, sprijinindu-se pe considerentul că, acum, conștiința este slab reprezentată, căpătând un caracter de "discontinuitate insulară". Primii patru ani sunt și cei mai tulburi din existența lui Camil Petrescu. Abandonat de mama sa, el este crescut pentru o vreme de o doică, Maria Popescu. Ulterior, unul dintre unchi îl înfiază, dar, la scurt timp, renunță și copilul va fi îngrijit până la adolescență de aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
foaie pliată sau de o carte. O posibilă aluzie la statutul de "pisseuse de copies"sau măsură de prevenire a unei scurgeri de informație. Notă Cu aceasta intrăm însă în alt domeniu, cel al navigării lui Luca Pițu prin apele tulburi ale reprezentărilor de gen și ale corporalității. Pentru moment să reținem că în dorința explorării de la distanță a lumii lui Elpi (continent straniu pentru Supervizori), observatorii din umbră din epocă erau dependenți de surse (Sursoi la masculin, Sursoaică la feminin
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
anti-vrăjire) îl atrag pe nataționalul scripturalnic iar diferențele dintre diversele categorii de suprafețe de apă (plan d'eau în hexagoneză) se (in)filtrează în mentalul instanței sale personale. O fi apa oglindă dar... se poate să te oglindești în apă tulbure? Întrebarea (retorică, evident) o pune Paisie Aghioritul 96. Nu trebuie să fii călugăr pentru a ajunge la ea iar dacă Luca Pițu n-a ajuns s-o formuleze, realitatea i-a aruncat-o în față. Sub forma aluviunilor bahluviene (de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de gălătuși ejectați de spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ejectați de spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și literaturi" pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
spectatorul producției onirice. Unde diversiunea faptului divers transformat în divertisment ne face să "suportăm mai ușor holonul ăsta de rahat", pe care ajungem, paradoxal, să-l iubim, "cu toate imperfecțiunile și stereotipiile lui".ooo La vremuri tulburi, ape tulburi, personaje tulburi care cultivă ambiguitatea (din considerente estetice, cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și literaturi" pentru școlile proletarnice
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
atunci să piară lumea, căci comuna e mai presus de fericirea lumii și de Franța». Însă lor (și multora) această turbare nu li se pare o monstruozitate, ci, dimpotrivă, o frumusețe. Așadar, în sînul noii omeniri, ideea estetică a devenit tulbure (s.n. - E.I.). Temelia morală a societății (luată din pozitivism) nu numai că nu dă rezultate, dar nici nu se poate defini, se încurcă în dorințe și idealuri“2. De aici rezultă că, dacă a fost pervertită, frumusețea, din instrument al
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]