2,374 matches
-
și Sarajevo, dar ea a adus puține avantaje economice. Atît Bosnia cît și Dalmația erau, așadar, înapoiate și sărace. Bucovina Bucovina era posesiunea austriacă cea mai amestecată din punct de vedere etnic. Conform recensămîntului din 1910, aici trăiau 305 000 ucraineni, 273 000 români, 168 000 germani și 102 000 evrei, alături de un număr destul de mare de polonezi și unguri. În 1775, în momentul în care regiunea a fost anexată de către imperiu, ea a fost unită cu Galiția, fiind dominată de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru a-i desemna pe cetățenii care aparțineau minorităților, chiar și atunci cînd familiile lor locuiau de secole în regiunea respectivă. Naționaliștii unguri, turci, germani, albanezi și italieni din Iugoslavia erau de cele mai multe ori priviți în această lumină; ungurii, germanii, ucrainenii și evreii erau supuși aceluiași tratament și în România. Perioada postbelică a fost și martora a ceea ce a însemnat poate cea mai nefericită soluție a acestei probleme: expulzarea sau pur și simplu exterminarea grupurilor naționale. Schimbul obligatoriu de populații, efectuat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a opus cu îndîrjire. Evenimentele vor fi complicate și mai mult de controversa asupra Basarabiei. Această provincie avea o populație de circa 3 milioane de oameni, din care românii reprezentau 60 %. Ei locuiau mai ales în partea centrală a țării, ucrainenii fiind concentrați în nord, iar bulgarii și tătarii în sud. Cu cea mai mare parte a teritoriului ei aflat sub stăpînire rusească începînd din 1812, Basarabia nu avusese o veritabilă mișcare națională. Datorită politicii dure de rusificare duse înainte de război
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unde își desfășura activitatea o mișcare autonomă similară. Exista o mare îngrijorare ca nu cumva acest regim să ocupe nordul Basarabiei, care deținea o majoritate ucraineană. Exact așa cum temerile în privința intențiilor italienilor influențaseră acțiunile croaților și slovenilor, incertitudinea în ceea ce privește atitudinea ucrainenilor i-a determinat pe liderii moldoveni să ia decizii mai radicale. Cînd Ucraina s-a declarat independentă, Basarabia a fost izolată de Rusia, iar poziția ei a devenit și mai periclitată. În ianuarie 1918 guvernul moldovean a proclamat și el
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
programul național fusese astfel realizat, după război România avea o populație din care 28 % reprezenta procentajul deținut de minorități. Recensămîntul din 1930 a dat următoarele rezultate: 71,9 % erau români, 7,9 % unguri, 4,1 % germani, 4% evrei, 3,2 % ucraineni, 2,3 % ruși și 2 % bulgari.9 În ciuda acestor cifre, guvernul român nu s-a confruntat niciodată cu probleme de intensitatea și gravitatea celor din Iugoslavia. Românii alcătuiau majoritatea clară a populației; minoritățile erau dispersate, fiecare în parte constituind o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a fost împărțit în șase republici: Bosnia-Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Slovenia. Au fost înființate în cadrul Serbiei două provincii autonome: Kosovo, cu o majoritate albaneză, și Vojvodina, cu o populație mixtă alcătuită din unguri, români, sîrbi, croați, slovaci și ucraineni. Erau recunoscute patru limbi importante: croata, macedoneana, sîrba și slovena; albaneza și maghiara aveau un statut de limbi acceptate în regiunile autonome. Cele trei organizații religioase majore, catolică, ortodoxă și musulmană, continuau să funcționeze, dar cu limitarea activităților lor, obișnuită
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
De cealaltă parte, se exprimau revendicări sociale și o nevoie de autonomie cu care autoritățile de la București urmau să se confrunte. Compoziția populației urbane a Basarabiei, după statisticile rusești din 1912, cu 37,2% evrei, 24,4% ruși, 15,8% ucraineni, 14,2% moldoveni, exprimă măsura rusificării Basarabiei. Întoarcerea la patria-mamă însemna o întoarcere la românitate. REALITATEA RĂZBOIULUI Națiunea română intră în război în august 1914 pentru transilvăneni și Basarabia, Vechiul Regat rămînînd în afara conflictului. Unitatea ce va rezulta în 1918-1919
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la hotel, în ambele orașe. M-a susținut și Inspectoratul de cultură Vaslui. Deci, treaba era ca și făcută. Numai că socoteala de-acasă... Turneul a demarat prost: Marcel Anghel, directorul Teatrului "V.I. Popa" i-a așteptat șase ore pe ucraineni, în vamă: nu le dădea drumul cu microbuzul în Bîrlad, fiindcă nu aveau nu știu ce documente. I-am așteptat la teatru pînă la ora 23, apoi m-am dus să mă culc, într-o cabină. A doua zi am aflat că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1817, 114217 familii cu aproximativ 580 000 membri în 1824, pentru a trece de un milion spre anul 1860. La această creștere imigrația a contribuit cu aproximativ jumătate, încât în 1897 recensământul înregistra doar 47,8 % populație moldovenească, 19,7 ucraineni și 8,1% ruși. În plus, românii erau menținuți într-o stare gravă de analfabetism, cel mai mare procent după țigani - 89.5% pentru bărbați și 98,3% pentru femei. De asemenea, marea majoritate a populației românești trăia la sate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
posturi pentru absolvenții de studii superioare, așadar pătura românească cea mai educată și activă și implicată politic a fost împrăștiată pe tot cuprinsul statului sovietic. Astfel, în 1944, din 1355 funcționari de partid și de stat, 1116 erau ruși și ucraineni, iar în Comitetul Central al PCM, doar 6 din 69 erau de naționalitate română. Chiar și atunci când moldovenii erau avansați în posturi de conducere sau de decizie, aveau prioritate mai ales cei din Transnistria, de mai multă vreme supuși ai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituții de stat, nici în școli”; „cultura rușilor, moldovenilor, bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor, evreilor și altor naționalități era sugrumată fără cruțare”. La sfârșitul deceniului al șaptelea, amplificarea neînțelegerilor dintre regimurile comuniste de la București și Moscova au pus din nou în discuție natura raporturilor dintre limba română și cea moldovenească. În 1967 N. Mohov
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu alte naționalități”, în timp ce, pe aceeași pagină a revistei, se publică datele unui recensământ din 2004, care ar fi înregistrat 76% moldoveni (de menționat că numărul lor a crescut cu 6% în ultimul deceniu și jumătate), și doar 8,4% ucraineni, 5,9% ruși, 4,4% găgăuzi, 2,2% români, 1,9% bulgari (încât proporția populației care folosește limba rusă ca mijloc de comunicare cotidiană, inclusiv ucraineni și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lor a crescut cu 6% în ultimul deceniu și jumătate), și doar 8,4% ucraineni, 5,9% ruși, 4,4% găgăuzi, 2,2% români, 1,9% bulgari (încât proporția populației care folosește limba rusă ca mijloc de comunicare cotidiană, inclusiv ucraineni și găgăuzi rusofoni, ar fi de aproximativ 10-15%). Lingviștii serioși au fost unanimi de altfel în a susține unitatea limbii române, dincolo de fireasca sa diversitate sub forma graiurilor. Cele 3 (după alte păreri 5) graiuri ale dialectului dacoromân (muntenesc, moldovenesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
această limbă. Iar dacă numărul de „moldoveni” a crescut până în 1918 de șase ori, cel al minoritarilor a crescut de aproape ... 30 de ori, așadar un ritm de creștere de cinci ori mai mare pentru minorități, inclusiv pentru ruși și ucraineni. Și alte efecte benefice a avut stăpânirea rusească asupra Basarabiei: „realizarea (? n.n.) mărfurilor basarabene în Rusia Centrală îi asigurau regiunii venituri nemaivăzute”; „moldovenii au împrumutat de la ruși idealurile politice și valorile lor și le-au tradus la viață (se referă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
neavenite (lipsite de valoare istorică!) - adică-s, ma-cu-la-tu-ră! De aceea, prin scrierea istoriei Satelor, numaidecât vom obține REÎNTREGIREA Republicii Moldova, deoarece, toți cetățenii de bună credință a țării noastre de pe ambele maluri ale Nistrului doresc reîntregirea - indiferent de naționalitate: moldoveni, ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, români, rromi (țigani) ș.a. (iată că am descoperit și adevăratul motiv al secesiunii raioanelor transnistrene: folosirea manualelor de „Istoria românilor”!!!). Istoria satelor este un imperativ al Timpului, adică ÎNVEȘNICIREA DEFINITIVĂ A MOLDOVENILOR ca vorbitori ai Limbii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
stând rugăciunile și incantațiile adresate divinității focului vetrei; celălalt centru, în sud estul Europei, centru mediteranean, al antichității greco-romane, care a răspândit cultul vetrei din sud până în nord unde apare obiceiul căsătoriei de tipul "căderea pe vatră" la români, bulgari, ucraineni. 76 Cultul european al vetrei s-a răspândit pe două căi: una nordică, specifică slavilor, alta meridională, din Asia Minor și din teritoriile mediteraneene pe care au cunoscut-o și tracii, vechii greci și romanii. În vechea Indie, exista termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
248 La români și la mai multe popoare europene pentru a delimita hotarele litigioase ale moșiilor, exista datina de a purta o brazdă de pământ care se impunea mai mult decât o lege scrisă. 249 Un alt obicei, atestat la ucrainenii din Galiția, este punerea în sicriu a unei brazde de pământ din proprietatea celui răposat. Și la români (mai ales în Transilvania, dar și în alte regiuni), se pune, în sicriul mortului, puțin "noroi sau nisip" sau chiar otavă din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul sărbătorilor de iarnă, rândunica prevestind rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe fondul general al datinii, C. decupează cu finețe analitică diferențele specifice, care nu sunt nici puține, nici neînsemnate. Studiul este o erudită demonstrație a vechimii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
erotice, pline de dramatism, de sfâșieri lăuntrice, exprimate într-un vers contorsionat, încărcat de imagini și tonuri biblice. M. a mai publicat ediții din opera lui G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
DEMOCRAT 42 1130 0.01 "CONSTANTIN TITEL PETRESCU" 43. PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT 43 1088 0.01 CREȘTIN 44. PARTIDUL LIBER DEMOCRAT MAGHIAR 44 1086 0.01 DIN ROMÂNIA 45. PARTIDUL LIBERAL MONARHIST DIN 45 1006 0.01 ROMÂNIA 46. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 46 978 0.01 47. PARTIDUL DEMOCRAT DE CENTRU 47 697 0.01 48. ALIANȚĂ ELECTORALĂ (ECOLOGIȘTII 48 685 0.01 + P.D.S.R.) 49. PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT 49 653 0.01 50. PARTIDUL SPORTIVILOR ȘI 50 617 0.01
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
38 11039 0.13 39. PARTIDUL MUNCITORESC ROMÂN 39 10640 0.12 40. PARTIDUL LIBERAL DEMOCRAT 40 10351 0.12 41. PARTIDUL SOCIALIST ROMÂN 41 10169 0.12 42. PARTIDUL RENAȘTERII JUDEȚELOR 42 9301 0.11 �� ABUZIV DESFIINȚATE 43. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 43 9262 0.11 44. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT 44 9009 0.11 "CONSTANTIN TITEL PETRESCU" 45. PARTIDUL "ADEVĂRUL ROMÂN" 45 8910 0.10 46. PARTIDUL FOȘTILOR NECOMUNIȘTI 46 8295 0.10 ȘI DEȚINUȚI POLITICI 47. PARTIDUL LIBERAL MONARHIST
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
0.23 27. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 4 0.23 DIN ROMÂNIA 28. COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI 4 0.23 DIN ROMÂNIA 29. PARTIDUL SOCIALIST MUNCITORESC 3 0.17 ROMÂN 30. PARTIDUL ROMÂN PENTRU NOUA 3 0.17 SOCIETATE 31. UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA 2 0.12 32. PARTIDUL UNIUNEA LIBERALĂ 2 0.12 "BRĂTIANU" 33. PARTIDUL PARTICULARILOR 2 0.12 PARTID SOCIAL DEMOCRAT TRADIȚIONAL ROMÂN 34. PARTIDUL NAȚIONAL AL 2 0.12 REÎNTREGIRII 35. PARTIDUL LIBERAL CREȘTIN 2 0.12 36
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
dul evreilor, �nainte de a se manifestă �n r�ndul populă? iei locale 27. Cre? terea populă? iei, ad? ugat? la intensificarea la maximum a persecu? iilor, umplea vie? ile evreilor cu un sim?? m�nt de neputin?? economic?. �n aceast? perioad? , localnicii � polonezi, ucraineni, ru? i sau baltici � manifestau toate simptomele unei de? tept? ri a na? ionalismului. Acest lucru, pe l�ng? via? a mizerabil? pe care o duceau, i? a adus la disperare ? i i? a transformat �ntr? o minoritate care nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]