2,547 matches
-
fiica foarte frumoasă a bancherului Leopold Goldstein”. Ea este „o jidancă botezată”, dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iașului intelectual de după 1960, scria cum vorbea, și invers: cu faze sinuoase, adesea prelungi, aidoma ramurilor unor plante agățătoare - ici avîntate, ici prudente -, cu cîte un captatio abil plasat, manierate și nuanțate, - pentru mine, amator de lucruri simple, directe, totdeauna uluitoare. Atît în prelegeri, cît și în texte, dominant era oratorul, abundent, prodigios, undoiant, care semăna uneori cu iluzioniștii care înnoadă la nesfîrșit baticuri, schimbă culorile florilor ori înmulțesc obiectele. Mă atrăgea și mă contraria la el modul de a-și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dar credem că acesta poate fi considerat doar un scenariu S.F. și atât. Mâna lungă a revoluționarului partid veghea necruțătoare asupra a tot ce mișca și ce nu mișca pe cei peste 238 de mii de kilometri pătrați de Românie. Uluitoarea indicație venise de la DGPT București la data de 8 ianuarie 1971, sub semnătura tovului Ghircoiaș Victor, directorul Direcției de instructaj control: „Să nu se publice În presă și alte publicații nuduri, inclusiv sumar Îmbrăcate (subl. În orig.). În cazul În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din cauza folosirii unui indigo de proastă calitate), aceștia au fost maiorul Lițoiu Valerian și căpitanul Aurel Olaru care, iată, În numai câteva luni, fusese avansat de la gradul de locotenent major la cel de căpitan probabil datorită unor fapte de arme uluitoare În activitatea de urmărire a prigonitului Sofianu dar și a altora! Iată ce semnaseră aceștia Într-un inutil document strict-secret: „Dosarul de urmărire informativă <<Sorin>> (ultima poreclă securistică a părintelui Sofianu, n.n.) a fost deschis la data de 12.06
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aer de schematism alegoric, cît unul de formalism bizar (foarte diferit de polifonia umanistă a marilor filme precedente ale lui Anderson, Boogie Nights și Magnolia) : o combinație de distanțare riguroasă și flamboaianță excentrică, de inspirație teatrală, care face ca, în uluitoarele secvențe finale, Daniel, a cărui competitivitate a devenit patologică, autodistructivă, să arate ca unul dintre monștrii lui Eisenstein din Ivan cel Groaznic refilmat de Stanley Kubrick. Va curge sînge e, probabil, un film excesiv de formalizat și greu de iubit, dar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dereglarea sistematică a sim- țurilor. Dispozitivul senzorial de lectură care se pune în funcțiune tinde către o dublă sesizare a obiectelor, prin exacerbarea detaliului, căreia îi corespunde și o minima- lizare a gravității, („Dar - și aceasta este una din calitățile uluitoare ale lumii literare create de Caragiale - lucrurile pot fi privite și cu ocheanul întors (s.n.)”. ) și prin ceea ce în simbolism este numit „deformare subiectivă”. „Moftul” este detaliul oricând expandabil al lumii lui Caragiale ; termenul întreține o ambiguitate profitabilă, fie că
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
moment totul a funcționat normal. Trebuie să întrerup pentru a merge la cină. Voi continua impresiile de călătorie mâine. Luni 2 ianuarie 1995 - Esna Vasul staționează în portul orașului Esna, după ce a navigat în cursul nopții de-a lungul țărmurilor uluitoare, misterioase și fascinante. Sub reflectoarele aprinse special, și îndreptate spre ele, țărmurile Nilului ni s-au dezvăluit întocmai unei femei prea des întâlnite prin partea locului, obligată să-și dea vălul de-o parte. Apa verde și calmă, exact cum
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
întâlnite în bazaruri până la cele mai rafinate, comandate, probabil de nababi. Nu asta a fost însă ceea ce ne-a impresionat pe absolut toți. Cu totul altceva ne-a strâns inima: toate erau lucrate de copii între 7 și 12 ani. Uluitor! Degetele fragile alergând prin urzeală cu dexteritate, fețe cu zâmbete pline de speranță îndreptate înspre noi, o imagine pe care n-o voi uita niciodată, cum nu-l voi uita nici pe băiețelul de 8 ani de la fabrica de obiecte
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ne-a lăsat pe țărmul deșertului cu nisipul ca aurul de 18 karate, pentru a vizita mausoleul unui om de-al lor (Abu Simbel, dacă nu mă înșel). Tot drumul de la Kom Ombre la Aswan pe marele Nil a fost uluitor, deoarece am putut privi nisipul, dunele și culoarea, adevărata culoare a Saharei, pe-un țărm, în vreme ce pe celălalt țărm, mai populat, culoarea roșie a pietrei era punctată din loc în loc de carierele unde modul de lucru nu se deosebea prea mult
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
spre casă, în 1981, și revenisem peste 10 ani, cu prilejul Bienalei de la Sao Paulo, ocazie cu care vizitasem și noua capitală, Brasilia. Spre dimineață, când Boeingul 747 plutea deja deasupra Braziliei, puteam să admir de la înălțime această țară-continent, imensă, uluitoare, fascinantă. De la aprobarea numirii mele în calitate de Consul General și până la plecare, m-am pus serios pe treabă, căutând să aflu cât mai multe despre Brazilia și brazilieni, despre Rio și "cariocani", despre istoricul relațiilor româno-braziliene, despre Consulatul General și colaboratori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
învârteau în sunetul mai multor orchestre ce cântau fiecare altă melodie, iar cel care ținea, cum se spune, "hangul" nu era nimeni altul decât Senhor Prefeito. Brazilienii definesc hâtru o atare scenă prin "confusao geral" o confuzie generală! Era ceva uluitor, fantastic, frumos și emoționant totodată să vezi atâtea zeci de mii de oameni de toate vârstele și culorile, cântând, râzând, bucurându-se pentru orașul lor. Închipuiți-vă o comunitate de 300000 de oameni care a răspuns "prezent" la apelul șefului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dezvoltându-și talentul. Atitudinea necomercială și neinstituțională făcea din această „periferie“ a teatrului o oglindă a orașului Însuși, era la fel de eclectică și variată ca Manhattanul. Am avut norocul să plonjez În viața teatrală newyorkeză Într-un moment de efervescență experimentală uluitoare și să cunosc multe dintre figurile sale legendare. Joe Chaikin, care fusese actor la Living Theatre și apoi și-a creat propriul său grup, The Open Theatre, a fost unul dintre cei mai activi regizori care au contribuit la explozia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cel mai frecventat de tineret din Londra. Miracol de moarte și de naștere În 1986, după o lungă suferință, fiind paralizat șapte ani, Papago a Încetat din viață. El, care până aproape de optzeci de ani a fost de o vitalitate uluitoare, lucrând cu pasiune pentru ca albumele sale de fotografii remarcabile cu Viena, București și Muzeul Satului să vadă lumina tiparului, el care fugea după autobuz mai iute ca mine și arăta cu douăzeci de ani mai tânăr, deodată a clacat. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
surprinzătoare, inventivă, se devota total rolului și nu Îi era teamă să Încerce imposibilul. Melomanii Învederați veneau s-o asculte cum „ia acutele“ În scena nebuniei. Imensă le era surpriza să constate nu numai că le lua cu o dexteritate uluitoare, dar executa cu aceeași precizie mișcările cele mai neașteptate, culcată pe stânci cu capul În jos și lăsând pe piatră urme sângerânde din rochia de mireasă sau urcându-se sus pe vârful muntelui, unde, halucinând, Își Închipuia că este Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Treaptă“, și apoi, cu o senzație monumentală de panică plăcută, Îți contractai puternic mușchii, te prăbușeai În fantasma unei trepte, de parcă erai căptușit cu materialul infinit de elastic al propriei tale inexistențe. Procedeul de Întârziere a orei de culcare era uluitor de metodic. Este adevărat că acum toată treaba asta cu urcatul scării Îmi dezvăluie anumite virtuți transcendentale. De fapt trăgeam de timp prelungind cât mai mult fiecare secundă. Tărăgănarea continua Încă În clipa când mama mă preda lui Miss Clayton
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o ceață și cu senzația de confort produsă de pudrarea cu talc, Îmi imaginam că mă cațăr În tabloul de deasupra patului și mă afund În pădurea de ulmi fermecată - pe care am vizitat-o până la urmă. 4 Un șir uluitor de doici și guvernante englezoaice, unele frângându-și mâinile, altele zâmbindu-mi enigmatic, Îmi ies În Întâmpinare pe măsură ce reintru În trecut. A fost Miss Rachel pe care mi-o amintesc Îndeosebi În legătură cu biscuiții Huntley and Palmer (bomboanele frumoase cu migdale
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
după ce obiectele și ființele pe care le-am iubit cel mai mult la adăpostul copilăriei mele se prefăcuseră În scrum sau fuseseră Împușcate În inimă. Există un apendix la povestea Mademoisellei. Când am scris-o prima oară nu aflasem câteva uluitoare supraviețuiri. Astfel, În 1960, vărul meu din Londra, Peter de Peterson, mi-a spus că dădaca lor englezoaică, deja bătrână În ochii mei În 1904, la Abbazia, avea pe atunci peste nouăzeci de ani și era sănătoasă; n-am știut
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
doua jumătate a secolului - Istoria Naturală a fluturilor de zi și de noapte din Anglia, a lui Newman, Die Gross-Schemetterlinge Europas a lui Hofmann, Memoriile marelui duce Nikolai Mihailovici despre lepidopterele asiatice (cu figuri superbe pictate de Kavrigin, RÎbakov, Lang), uluitoarea lucrare a lui Scudder despre Fluturii din Noua Anglie. Privind În urmă, vara anului 1905 - deși În multe privințe e foarte vie În amintirea mea - nu este Însuflețită de nici o zbatere rapidă și de nici o fluturare colorată În jurul sau de-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
1907 mi-a adus noi bucurii miraculoase (deși nu la fel de lucide și de numeroase cum vor fi cele din 1909). În 1908, ajunsesem să cunosc perfect lepidopterele europene cunoscute de Hofmann. În 1910, visam În mână cu primele volume ale uluitoarei cărți ilustrate a lui Seitz, Die Gross-Schmetterlinge der Erde, achiziționasem deja câteva rarități descrise recent și citeam cu lăcomie periodicele entomologice, Îndeosebi cele englezești și rusești. Se produceau mari frământări În evoluția sistematicii. Începând cu mijlocul secolului, lepidopterologia europeană fusese
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Browning este imaginea mea preferată: De altă parte-o stană semeț se profilează; Poteca trece printre prăpastie și stânci Prin bolovanii unde licheni Întruchipează Aripi de fluturi, iar ferigi vin pe brânci Cu zimții spre blocul șlefuit („Lângă foc“) Este uluitor cum trec fluturii aproape neobservați pentru o persoană neobișnuită. „Nici unul“, mi-a răspuns calm acel vajnic excursionist elvețian cu un Camus În rucsac, când l-am Întrebat, special ca să-l conving pe neîncrezătorul meu Însoțitor, dacă văzuse vreun fluture, În timp ce
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ruginiu care se poticnea printre tufe. Am observat (acesta este unul din misterele majore ale copilăriei mele) o aripă moale, verde-pal, prinsă Într-o pânză de păianjen (pe atunci știam deja ce era: o parte dintr-un Large Emerald). O uluitoare larvă de Goat Moth, ostentativ segmentată, cu capul turtit, de culoarea cărnii și cu un luciu roșiatic, o vietate ciudată „goală ca un vierme“, ca să folosesc o comparație franceză, mi-a ieșit În cale În timp ce căuta cu disperare un loc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pe la ceafă, sau lovindu-și genunchii unul de celălalt, pe sub mătasea foșnitoare a furoului galben care sclipea prin dantela rochiței. În dreapta, Îl aveam pe fiul valetului polonez al tatei, un băiat absolut nemișcat, Îmbrăcat Într-un costum de marinar; semăna uluitor cu țareviciul și printr-o și mai uluitoare coincidență, suferea de aceeași tragică boală - hemofilia - drept care, de mai multe ori pe an, o trăsură a Curții Imperiale aducea la noi un celebru medic, și așteptând și tot așteptând În ninsoarea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
celălalt, pe sub mătasea foșnitoare a furoului galben care sclipea prin dantela rochiței. În dreapta, Îl aveam pe fiul valetului polonez al tatei, un băiat absolut nemișcat, Îmbrăcat Într-un costum de marinar; semăna uluitor cu țareviciul și printr-o și mai uluitoare coincidență, suferea de aceeași tragică boală - hemofilia - drept care, de mai multe ori pe an, o trăsură a Curții Imperiale aducea la noi un celebru medic, și așteptând și tot așteptând În ninsoarea care cădea pieziș și dacă Îți alegeai cel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ceafa lui groasă văzută prin despărțitura de sticlă se făcea stacojie. El prefera sincer să conducă Îndrăznețul Opel decapotabil pe care l-am folosit la țară În trei sau patru sezoane și atingea nouăzeci de kilometri la oră (o viteză uluitoare În 1912, dacă ne gândim cât de mult a crescut viteza În zilele noastre): Într-adevăr, Însăși esența libertății din timpul verii - când scăpam de școală și de oraș - rămâne asociată În mintea mea cu uruitul bizar al motorului degajat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
iasomie, În care greierii Își făceau de cap; dar astăzi nici o notă marginală străină nu poate Întuneca puritatea acelei dureri. 3 La sfârșitul anului, imediat ce Lenin a preluat puterea, bolșevicii au subordonat totul menținerii puterii și atunci și-a Început uluitoarea carieră regimul vărsărilor de sânge, al lagărelor de concentrare și al ostaticilor. Pe atunci, mulți credeau că se poate lupta Împotriva bandei lui Lenin și că se pot salva cuceririle Revoluției din Martie. Tata, fiind ales În Adunarea Constituantă care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]