8,054 matches
-
imputate a fost făcută cu rea credință într-o mulțime de cazuri - oamenii au fost internați în lagăr, trimiși apoi la frontiera cu România, încer-cându-se transferul lor dincolo. Întrucât autoritățile române i-au trimis de fiecare dată înapoi pe teritoriul ungar, grupul de 36 de persoane a fost direcționat în cele din urmă spre Ucraina subcarpatică. Aici, în localitatea Frasin (Kiskőrős), grănicerii unguri au transferat, noapte de noapte (la începutul lunii decembrie 1940) peste granița sovietică membri ai grupului. Din grupul
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
încetat după intervenția doamnei Slachta Margit, șefa Asociației "Frăția Socială" (Szociális Testvérek Társulata), conducătoarea de mai târziu a Taberei Femeilor Creștine, calitate în care i-a înfruntat și pe comuniști, și a avocatului Pál Gábor, deputat de Miercurea Ciuc în Parlamentul ungar de atunci. Cu toate acestea, atât la Miercurea Ciuc, la Gheorghieni (Gyergyó), cât și în toată zona frontalieră, internarea populației evreiești în anii următori sau mutarea în locuri desemnate ca domiciliu forțat, ba chiar expulzarea membrilor acesteia, au constituit practici regulate
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
s-a creat posibilitatea practicării pe scară largă a unor abuzuri de către comandanți. Este cât se poate de edificator în acest sens un fapt: șeful statului-major a interzis difuzarea în rândul trupelor a broșurii, scrise de primul-ministru, cu titlul Politica ungară a naționalităților, pe motivul conținutului ei politic. (Desigur, dacă vom analiza în sens strict prevederile din Cartea Cenușie, va trebui să admitem că avea dreptate.) Comportamentul de multe ori nerăbdător al armatei și necunoașterea specificului locului au împiedicat pe termen
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Șeful statului-major al Corpului de armată numărul IX, general-maiorul Horváth, a adresat (pe 3 septembrie 1942) o scrisoare primăriei, angajatorul lui Szacsvay, în care comunica: "... comportamentul dl. Szacsvay, plutonier în rezervă, nu atinge standardul pe care corpul ofițeresc al Armatei Ungare îl pretinde unui ofițer în rezervă. Vă înștiințez că acest comportament al numitului va fi judecat de către comandantul militar competent în problemă, din cauza următoarelor motive: a) pentru insulta gravă suferită nu a pretins satisfacția corespunzătoare unui cavaler (gentleman); b) a
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Nu avem cunoștință despre cele ce au urmat. Un lucru rămâne cert: Szacsvay a fost mobilizat în primăvara următoare, pe 26 martie 1943; a trebuit să se prezinte în orașul Cluj, la batalionul de infanterie numărul 26/I al armatei ungare. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de infanterie numărul 26/I al armatei ungare. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki Pál, Lucrări politice și discursuri
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
26/I al armatei ungare. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki Pál, Lucrări politice și discursuri alese, (coord. Ablonczy
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
pe teritoriul Transilvaniei eliberate, Editura Pallas, Budapesta, 1940, pp. 5-6 (exemplarul din care am citat a fost găsit în moștenirea lăsată de Farkas László, printre manuscrisele Bibliotecii Ráday din Eparhia Calvină din regiunea Dunării, sub semnul K788). 17 Arhivele Naționale Ungare (MOL), P 1356, documentele lui Teleki Bèla, pachet 1, 1 subiect. Scrisoarea vice-prefectului Schilling János către Teleki Bèla, Dej (Dès) 27 martie 1942. 18 Arhiva din Ungaria a ordinului Piarist, moștenire a lui Papp Antal, Manuscrisele altora 1, cuvântarea contelui
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Națională Szèchenyi (OSZKK) Fond 625/278 Cutia 1. Colecția Însemnări despre sursele militare ale relațiilor dintre naționalitățile din Transilvania de nord. 21 Directive cu privire la..., ed. cit., pp. 17-27. 22 Farkas László, De la Hóman la Ortutay. Ani istorici într-un minister ungar, 1934-1949, Biblioteca Națională de Pedagogie și Muzeistică, Budapesta, 2002, p. 30. 23 Cs. Szabó László, În umbra reptilei, Editura Gondolat Budapesta, 1991, pp. 93-94. 24 Ránki György (coord.), Cele șaizeci și opt de discuții ale lui Hitler 1939-1944. 25 Arhivele
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Biblioteca Națională de Pedagogie și Muzeistică, Budapesta, 2002, p. 30. 23 Cs. Szabó László, În umbra reptilei, Editura Gondolat Budapesta, 1991, pp. 93-94. 24 Ránki György (coord.), Cele șaizeci și opt de discuții ale lui Hitler 1939-1944. 25 Arhivele Naționale Ungare (MOL) R 374, documente privind orașul Cluj, documente secrete ale Oficiului primarului, cutia nr. 4, nr. secr. 218-1942., General maior Horváth Ferenc către primarul Keledy Tibor, Cluj, 3 sept. 1942. ------------------------------------------------------------------------- ABLONCZY BALÁZS Transilvania reintoarsă 58 57
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia română, ca și poemul simfonic Ungaria sau cele 19 rapsodii ungare pentru pian, În cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre orizontul spațial al inconștientului și solidaritatea sufletului românesc cu spațiul mioritic. Astăzi calificativul mioritic, folosit mai ales În discursurile de bășcălie, are cele mai nefericite conotații (a fi mioritic
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
retragere a trupelor sovietice din România, în ciuda părerilor de rău arătate de autoritățile comuniste române la plecarea „prietenilor dragi” din Răsărit, nu schimba, în opinia Moscovei echilibrul de forțe din zona Mării Negre, deoarece România nu ieșise din front în timpul revoluției ungare din 1956, ceea ce permitea sovieticilor să mențină un număr mare de trupe în Ungaria. Uniunea Sovietică se înșela însă în privința loialității României: în urma vizitei lui Hrușciov desfășurată între 18 și 25 iunie 1962 raporturile româno-sovietice s-au înrăutățit ca urmare
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
era un obiectiv al politicii sale) să aducă în Marea Neagră un partener pentru Turcia. Poziția deosebită pe care o avea aceasta din urmă era de ajuns Alianței pentru a avea un cuvânt greu de spus în geopolitica Bazinului Pontic. Revoluția ungară, Primăvara de la Praga și tensiunile din cadrul Pactului de la Varșovia dintre România și Uniunea Sovietică sunt evenimente care au adus în atenția Statelor Unite și implicit a Alianței Nord Atlantice spațiul Mării Negre. Acestea au încercat prin apropierea de România să aducă un
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
Jha, 1999, p. 282), a produs formațiuni politice consolidate, organizate pe baze ideologice. În cazul Ungariei, clivajul predominant în fostele state comuniste, comuniști/anticomuniști, fusese deja înlocuit de competiția între partide noncomuniste în momentul primelor alegeri. În plus, scena politică ungară a rămas în mare parte neschimbată din momentul primelor alegeri libere din anul 1990 și până la alegerile din 2006 . Gradul incertitudinii electorale în Ungaria Cu toate că în perioada 1988-1989 partidele politice din Ungaria au avut șansa de a-și construi structuri
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor sume de la donatorii care doresc să rămână anonimi. Am detaliat în paginile anterioare mecanismul finanțării publice utilizat în Ungaria. În cele ce urmează voi prezenta unele date în ceea ce privește dependența partidelor politice de fondurile publice. În afara subvențiilor acordate partidelor, statul ungar subvenționează și grupurile parlamentare, fiecare dintre acestea primind sume pentru angajarea de experți. Suma este de 20 de ori mai mare decât salariul de bază al unui parlamentar. În plus, pentru fiecare membru al grupului parlamentar partidul primește 25% din
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor aflate la guvernare, constituie un argument în favoa rea afirmației că partidele au dorit reducerea costului înfrângerii electorale. Legislația din Ungaria privind înființarea partidelor politice Prevederile legale privind înființarea partidelor sunt nerestrictive, fiind necesare numai semnăturile a 10 cetățeni ungari. În plus, partidele politice trebuie să aleagă un birou executiv și să adopte un statut (Enyedi, 2007, p. 1). Cu toate acestea, pentru înscrierea unui candidat într-o circumscripție uninominală este necesară susținerea a 750 de cetățeni, rezidenți ai respectivei
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor politice nu a suferit modificări, nu voi urmări numărul candidaturilor depuse. Legislația din Ungaria privind accesul partidelor la mass-media în timpul campaniei electorale În ceea ce privește accesul la mass-media publică, Legea nr. XXXIII/ 1989, art. 11 stipulează că, cel puțin o dată, Agenția Ungară de Presă, Radiodifuziunea Ungară și Televiziunea Ungară au obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
suferit modificări, nu voi urmări numărul candidaturilor depuse. Legislația din Ungaria privind accesul partidelor la mass-media în timpul campaniei electorale În ceea ce privește accesul la mass-media publică, Legea nr. XXXIII/ 1989, art. 11 stipulează că, cel puțin o dată, Agenția Ungară de Presă, Radiodifuziunea Ungară și Televiziunea Ungară au obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
voi urmări numărul candidaturilor depuse. Legislația din Ungaria privind accesul partidelor la mass-media în timpul campaniei electorale În ceea ce privește accesul la mass-media publică, Legea nr. XXXIII/ 1989, art. 11 stipulează că, cel puțin o dată, Agenția Ungară de Presă, Radiodifuziunea Ungară și Televiziunea Ungară au obligația de a transmite, până în ziua anterioară alegerilor, în condiții identice, programele electorale ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților ce concurează în
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
ale partidelor politice. Aceeași prevedere se aplică posturilor de televiziune și radiodifuziune locale (atât publice, cât și private) în privința programelor politice ale candidaților ce concurează în circumscripțiile uninominale. Pe o perioadă de 30 de zile înaintea alegerilor, Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară acordă, în condiții identice, partidelor ce au înregistrat liste naționale timpi de antenă în cadrul emisiunilor informative legate de alegeri și timpi de antenă în cadrul emisiunilor electorale proporțional cu numărul candidaților înscriși pe listele naționale. O ultimă prevedere stipulează că în
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
liste naționale timpi de antenă în cadrul emisiunilor informative legate de alegeri și timpi de antenă în cadrul emisiunilor electorale proporțional cu numărul candidaților înscriși pe listele naționale. O ultimă prevedere stipulează că în ultima zi a campaniei electorale Radiodifuziunea și Televiziunea Ungară vor publica, în condiții identice și fără a adăuga nici un fel de comentariu, sinteza procesului electoral pregătită de fiecare partid ce înregistrează o listă națională. De asemenea, trebuie remarcat că, spre deosebire de cazul României, publicitatea electorală este permisă, singura condiție fiind
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
obținută din Trichothecium roseum, are efect în combaterea ciupercilor Fusarium graminearum, Monilia laxa, în concentrație de 50 ppm. Fitoncidele sunt substanțe volatile cu acțiune antibiotică, produse de către unele plante superioare. Cercetările efectuate în diferite țări (România, fosta U.R.S.S., R.P. Ungară) au pus în evidență efectul bactericid, bacteriostatic, fungicid sau fungistatic al fitoncidelor asupra microorganismelor. Extractele obținute din bulbii de ceapă, din usturoi sau din rădăcini de hrean au dat rezultate bune în tratarea semințelor pentru combaterea unor agenți patogeni. Competiția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
secole subjugă pe românii din Transilvania, Banat și Basarabia, monarhia austroungară. Pe timpul documentării am avut surpriza descoperirii printre comandanții aflați la Hărlău, militari de excepție care și-au adus o contribuție hotărâtoare la învingerea Ungariei bolșevice, eliberarea Ardealului, respingerea armatelor ungare și ocuparea pentru câteva luni a Budapestei. Nu este o lucrare vastă, însă pentru locuitorii Hârlăului este revelația unei frânturi din istoriei acestui oraș, aflat la 630-a aniversare de la atestarea documentară (1 mai 1384). Colonel în retragere Miron Dumitru
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
oficială spre afirmare a voinței românilor ardeleni de a servi în România pentru eliberarea Transilvaniei. în august 1914 la începerea războiului, la o populație de 4 milioane de români aflați în Transilvania și Bucovina au fost încorporați în armata austo ungară 650.000 de români. Se observă procentul foarte mare de bărbați mobilizați. Practic au fost luați majoritatea bărbaților pe i-au trimis “carne de tun” pe front. O acțiune premeditată de a diminua populația românească majoritară. Din aceștia, 80.000
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]
-
rusesc. Ne vom limita în această lucrare doar la voluntarii provenind din prizonierii luați de ruși, transilvăneni și bănățeni care vor încadra Corpul I al Voluntarilor Ardeleni Ca urmare a declarării de către România a războiului în august 1916, monarhiei austro ungare, românii aflați sub arme în armata imperială, s-au considerat dezlegați de jurământul militar față de imperiu și au început să dezerteze sau să se lase luați prizonieri de armata rusească. Iar cei aflați deja în prizonierat au considerat că este
Corpul voluntarilor ardeleni la Hârlău 1917-1918 by Miron Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/686_a_1342]