4,164 matches
-
crestează un cățel de usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu-i piară vederile cînd se va face în vîrstă. Cînd ouă vreo găină, să nu se uite cineva la ea cum ouă, căci i se micșurează vederea. Fetele virgine, din periodul ce le-a venit întîia dată, se ung pe la ochi, ca să nu le piară vederea niciodată. Femeia care vrea să vadă pînă la adînci bătrînețe să poarte mărgele, inele și cercei. Femeile bătrîne care nu pot vedea bine poartă mărgele la gît, ca să le vie vederea. Veveriță Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nevasta greșește croiala sau cusătura unei cămeși de-a bărbatului sau copilului însemnează că ei vor trăi mult. Să nu înțărci copilul în post ori în zi de sec, că tot în sec are s-o ducă-n viață. Dacă cel uns cu untdelemn sfințit deschide Evanghelia la un loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut izbitură - vînătaie î îmbărbura (a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
certifica gloria și onorariile bătrînului. M-a simpatizat și am profitat, cu tupeul vîrstei mă duceam des la el. Mi-arăta un album cu fotografii, mi le comenta și mai beam și cîte un pahar de vin bun, să se ungă glasul inubliabil al Maestrului. Ce om minunat! Avea o suferință: băiatul, Gicu. Actor și el, la Național, prin grija tatălui. L-am cunoscut și pe junior: nimic din măreția părintelui! Complexat, umilit de colegi (care-i spuneau, nedelicat, că talentul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
O neliniște se așeza între el și public. Era tragic să vezi cum un mare actor și meseriaș, cum un om frumos și inteligent, se zbate, luptîndu-se cu memoria, pe scena căreia i-a fost prinț")? Cum să nu te ungă la inimă cuvintele adresate de Camil Petrescu lui Sică Alexandrescu, tartorul teatrului românesc între anii '45-'70: "Ai fost întotdeauna un regizor mediocru, de bulevard, un afacerist incapabil să conducă și să impună ținută unui teatru Național!"? Cum să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
continentală a se lua drept trăsătură de evanghelie plastica descriptivă a lui El Greco. Însă acesta denaturează tipul uman spaniol, dîndu-i aspecte de demență bizantină. Lumea lui e hagiografică, torturată și orientală, fețele oamenilor par iluminate de mii de lumînări și unse cu sudorile cerii." Spre deosebire, "...Velásquez observă atent și caracterizează. Iată pe Felipe IV tînăr, în picioare, cu o scrisoare în mînă, cap prelung, figură aristocratică, inocentă; sau pe același în armură, cu nas cocoșat, buze groase, cea de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dorință sexuală, poate asta urma să vină odată cu vîrsta. Și nici n-avea o curiozitate în privința femeilor. Mai degrabă vedea totul ca pe-un mod de-a avansa pe treapta superioară. Dacă ajungea la profesoară, era ca și cum ar fi fost uns în gașcă, membru deplin. Șeful, cel ce stătea pe cea mai de sus treaptă, avea vreo două fetișoare, care nu se supărau să-l împartă. Șeful lui cred că avea mai multe. Și tot așa. De asta nu-l lăsau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
mai ușurele, pîine prăjită cu unt sau cu pate condimentat din porc sau cu brînză sau cu gem sau lapte cu cacao cu biscuiți care se scăldau și se topeau în, sau o parte dintr-un baton de brînză topită unsă pe un baton de pîine tăiat în două sau în jumătate, ouă fierte mai tari sau mai moi, asta nu din pricină c-ar fi ținut siluetă ca fetele, ci pentru că așa fusese învățat de mama, dar în seara aia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
în care se situa patul de lumina stradală. Îi venea să-i dea un șut în coaste, încît pîrîitul să spargă liniștea aia sau să-l trezească în șuturi pînă i s-ar învineți carnea. Al treilea pahar i-a uns înduioșător interiorul cu un fel de siguranță că Radu e singura ființă care i-a mai rămas pe lume în singurătatea apăsătoare a apartamentului. Soția e în străinătate, fiica e curvă, un băiat e la pîrnaie, altul i-a murit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul mesei se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
când s-au prins, oferiți-le un îngrășământ lichid de tip 20-20-20. Tundere • Uneltele folosite pentru tunderea arborilor și arbuștilor, cum ar fi foarfecele de grădinar și foarfecele de tăiat crengi, trebuie bine întreținute. Lamele trebuie ascuțite, iar încheieturile lor unse cu ulei. • Pentru a evita propagarea bolilor, lamele uneltelor trebuie curățate cu atenție după fiecare operațiune de tăiere. • Dacă nu există alte indicații, tunderea arborilor fructiferi și ornamentali trebuie să se facă la un unghi de 45˚. U Udatul Frecvența
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pentru semințe, ciurul și mănușile. Uneltele (întreținereă • Pentru a înlătura seva lipită pe uneltele de grădinărit, pulverizați pe acestea WD-40, lăsați-l să acționeze câteva minute, iar apoi ștergeți-l. • Periați uneltele după fiecare folosire pentru a înlătura tot pământul. • Ungeți regulat părțile metalice ale uneltelor cu ulei ars sau grăsime. • Dacă sunteți leneș, procurați-vă o ladă mare cu nisip în care vărsați puțin ulei. Înfigând aici uneltele după fiecare folosire veți fi scutit de corvoada curățării, pentru că se vor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
procrea decât dacă a depus în prealabil ceva spermă la bancă sau dacă are destui bani pentru o operație de refacere a canalelor deferente. Tot în calea unei sarcini nedorite mai stă și prezervativul - masculin sau feminin - care poate fi uns cu o cremă spermicidă, capabilă să distrugă spermatozoizii (v. Cu prezervativul pe tine). Substanțe spermicide se află și în bureții anti concepționali și pe diafragmele care se aplică în calea sperma tozoizilor, la intrarea în uter. În principiu, cea mai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
făcut din cel mai bun cauciuc, dar se poate rupe dacă nu are aerul scos din „moț“, dacă-l bagi pe unde nu trebuie, de exemplu pe lângă lenjerie, într-un vagin contractat sau în gură, și, de asemenea, dacă-l ungi cu tot felul de alifii cu excepția celor pe bază de... apă. Prezervativ de femeie Peste tot în lume, femeile par a fi dependente de cheful bărbaților de a folosi prezervativul. Pentru a nu da naștere unui copil, ele ajung să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a spus asta? — Prietenul meu. A zis că nu putem să folosim așa ceva, că e din cauciuc și scârțâie. Nu e deloc adevărat... M-am îndreptat spre sacoșa cu prezervative, să desfac unul și să-i arăt că e bine uns cu lubrefianți și substanțe spermicide. Dar fata a dispărut repede, îngrozită de apropierea acelui obiect. Pe unde se face sex Pentru un băiat, abordarea unei fete are anumite „hopuri“ pe care el simte că trebuie să le treacă neapărat: să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-i tri me tea acasă în că ru ță“; croito rii își uti li zea ză foar fe ce le pentru a-i scopi pe ne fe ri ciți; iar bă ca nii îi des poa ie pe intruși, îi ung cu ca tran din cap până în pi cioa re, le pun o pereche de coar ne și răs tig niți pe un drug, cu un că luș în gură, îi plimbă bi ciuin du-i pe uli țele mahala le
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cap până în pi cioa re, le pun o pereche de coar ne și răs tig niți pe un drug, cu un că luș în gură, îi plimbă bi ciuin du-i pe uli țele mahala le lor; sau aman ții, unși cu mie re și le gați la „stâlpul in fa miei“, sunt lăsați pra dă muște lor și vies pe lor o zi întreagă. Ce este important în tot acest ritual dez o no rant care se aplică fără distincție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu mai apăruse în urbe, victima se instruise cu nimeni altul(a) decât Sadim în etapa sa de superenergumen. Ce are totuși șansa de a percepe misterul acelui discipol tăcut. Victima este, ca și grefierul, sinonimul artistului, ce va fi uns de Tatăl, cu menire providențială, hiperionică. El, omul de prisos, naufragiatul, incompatil cu ipocrizia universală, va avea parte, prin actul pur al visului artistic, de perenitate și putere supremă. Expresie a iubirii și alterității, mesianismul orfic al victimei indus grefierului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
numește a communication gap, o fractură în comunicarea dintre ființele ce traversează, abulic, aceste spații ale golului și inutilității. Sau care, dimpotrivă, încearcă în zadar să le umple apelând, frecvent, la anestezice existențiale dintre cele mai variate: "Unii au creierul uns cu ziare. Maldăre de ziare unsuroase. Alții cu televizor. Înghit, inhalează uleiurile ionizate ale ecranului, Alții își topesc creierele în alcool. Sau într-o melasă care ține loc de existență. În dulciuri, în femei, în bărbați, clei după clei". În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mare / Și-atât de despicat / Când iese lin din rochii / Pe-o margine de pat // Și de rușine-obrajii / Și fesele-ți se fac / Mai roșii decât floarea / Cea roșie de mac..."; Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Albeața ei împotmolește crinii/ În mâl. Privirea-i prinsă-ntr-un cleștar./ Ci-n preajmă-i clipocesc candele mici,/ Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și mireasă, și altar, din Submarinul erotic). S-ar putea spune, fără greș, că adorația este un primum movens
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]