3,569 matches
-
Dolphin Square. Dar la garaj au fost Întîmpinate de Patridge, care le aruncă o privire de avertizare. — Ați dat de naiba, fetelor. Apăru Binkie. În mînă avea un teanc de chitanțe. — Langrish și Carmichael, unde dracu’ ați umblat? Ați fost văzute Întorcîndu-va acum o oră. Eram pe punctul de a suna la Control să vă dau pierdute. Kay Îi explică despre bombele incendiare și bărbatul rănit. — Rău, rău, zise Binkie. Voi trebuie să vă Întoarceți aici Între drumuri. SÎnteți de prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
muncă Înseamnă să devii o persoană dispărută. Una dintre persoanele dispărute la domiciliu. Oficiile poștale din Marea Britanie ar trebui să fie pline de afișe cu femei dispărute care s-au pierdut În copiii lor și nu au mai fost niciodată văzute. Așa că atunci când cei doi copii ai mei sar pe trupul din care au ieșit țipând „ca mine“, o voce dinăuntrul meu repetă „ca mine, ca mine, ca mine“. 07.42: Iadul se dezlănțuie când Încerc să ies din casă. Emily
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mă plimbă prin fața prietenilor ei ca și cum ar prezenta un cal, bătându-mă pe crupă și subliniindu-mi calitățile. — Mămica mea e așa de frumoasă și Înaltă, nu-i așa? Speram să-mi strecor contribuția la festinul internațional fără să fiu văzută, dar drept În mijlocul holului școlii se află masa cu ofrandele tradiționale. Una dintre mame pare să fi adus o capră Întreagă În sos curry. Mama lui Kirstie a făcut drob de miel din intestine adevărate. Dumnezeule. Ascund repede dulceața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
care prin ele însele erau sterile și ineficiente, iar prețul lor nu putea fi măsurat și nici nu se dorea acest lucru de către oamenii adînciți în viciu, în cel mai bun caz erau admirate de cîțiva în mod inutil și văzute ca niște lucrări ale unor ființe extraordinare, imposibil de urmat de către muritorii obișnuiți. Unde era acea virtute tainică din care reieșea faptul că vorbele apostolilor erau mai mult decît niște simple cuvinte și, de aceea, se îndepărtaseră atît de mult
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un scaun la piscina asta. Aici se poartă salteluțele albe. —Mă gândeam să închiriez o cabină, i-am zis. —Să nu faci asta, mă sfătui Jazz. Sunt atât de izolate. Nu poți fi văzută acolo, or tu vrei să fii văzută. Am executat ordinul lui Jazz și m-am întins lângă ea pe o saltea albă. Eticheta Codul de bună purtare de la du Cap i-ar putea inspira un întreg nou volum lui Emily Post. — Mor de foame, am zis. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mă duci cu preșul! a continuat el după ce a râs cu lacrimi, hohotitor. Nu știu cum naiba faci de vezi me reu ceva interesant sau atrăgător la fețele pe care le desenezi. Eu unul mă holbez la ele degeaba. Mai greu cu văzutul, mai lesnicios cu pipăitul! Hai, nu lăsa ochii-n jos ca o fată mare! Tot mai bine cu forme vii decât cu desene! într-adevăr, Bobo o văzuse cu alți ochi. Și era fascinat. Cu timpul, revăzând-o de câteva
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din copilăria Clarei - locuința care zămislise amintirea despre mama ei tocând vinete și plângând într-o bucătărie de vară. Era o sală destul de mică, dar cochetă și înțesată de tablouri care înfățișau oameni. Oameni în mișcare, în diverse atitudini, oameni văzuți mereu foarte de aproape, stilizați, dar cu o expre sie de încrâncenare pe chipuri. în rest, încăperea era goală. Nici un vizitator nu rătăcea prin ea. Nici Bobo nu se zărea, nică ieri. Oare o mințise tânărul mustăcios când îi spusese
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
distruge sau limitează deja anumite posibilități de a vedea, de a Înțelege, de a experimenta. Acesta este fructul amar al pomului cunoașterii din Uppsala. El pune, de asemenea, imperios niște probleme grave cu privire la realitatea granițelor pe care le impunem lucrurilor văzute. Într-o pădure, „frontiera“ vizuală reală a fiecărui copac este de obicei imposibil de deosebit, cel puțin În timpul verii. Ne simțim, sau credem că ne simțim, mai apropiați de „esența“ copacului (sau a speciei lui) când se Întâmplă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
arbori, și sunt convins că farmecul mitului este atât de profund și universal tocmai pentru că el se „derulează“ În mod constant În interiorul conștiinței fiecărui individ. Această noțiune de om verde - sau femeie verde, așa cum a imaginat-o W. H. Hudson -, văzută ca emblemă a strânsei legături dintre actualitatea conștiinței prezente (nu În ultimul rând prin obișnuința ei de a se retrage Într-un codru mental) și ceea ce știința a cenzurat În atitudinea omului față de natură - adică latura „sălbatică“, sentimentul interior opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
chiar o mare tâmpenie; iar pentru un vestic cel puțin, este aproape același lucru cu a trăi fără explicații sau speculații cu privire la cauzalitate. Am aflat atunci că, de fapt, există un conflict mult mai mic decât Îmi Închipuisem Între natura văzută ca un ansamblu de nume și fapte și natura concepută ca sentiment interior; că cele două moduri de percepere sau cunoaștere puteau foarte bine să fie unite și să se petreacă aproape simultan, Îmbogățindu-se reciproc. A stabili o relație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
spaimă. Altfel nu știu cum am putea explica popularitatea de care se bucură acele manifestări recente și dezgustătoare ale unei mentalități pur medievale ca filmul Jaws (Fălci) și toată prăsila lui nefericită. Amenințarea pentru noi În mileniul viitor rezidă nu În natura văzută ca un rechin ticălos, ci În Înstrăinarea noastră emoțională și intelectuală tot mai mare față de ea - și nu cred că remediul stă doar În succesul sau eșecul mișcării de conservare. El stă la fel de mult În a recunoaște că revoluția științifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
agonisit și depozitează în ele miezul hărăzit fiecărei plăsmuiri: miez de humă sau de cremene, de metal sau de vânt, de lemn sau de foc, de os sau de apă. Miezul fiecărui lucru e sălășluit de spirit, ca de nimic văzut, dar simțit, spirit care nu se înmulțește și nici nu scade înlăuntrul său... Însă, vom ști că se află mai mult spirit într-o stâncă mare decât în pietricica umilă în talie. Se opri o secundă, pe urmă reluă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pat. Își aprinde țigara cu bricheta, apoi privește spre fata care, așa cum stă, într-un dulce abandon al epuizării, pare replica vie a celebrei Maja desnuda a lui Goya. Întreaga ei făptură îi aduce aminte lui Marius de o căprioară văzută când fusese prima dată la vila ei din Sinaia. Aceleași încheieturi fine și glezne delicate, aceeași expresie gingașă precum a micului animal. Stinge țigara în scrumieră și se îndreptă cu pași leneși către mica încăpere a băii să facă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
despre blestemul dragostei " Cine iubește și lasă" și mai ales Ciuleandra le socotesc adevărate capodopere. Mașina încetinește din cauza unui tronson de șosea bombardat care fusese reparat prost. Ținta călătoriei lor se apropie. Pe stânga drumului, obturând neregulat zarea, se fac văzute primele case răzlețe ale unui sat din apropierea capitalei. Brusc, sunt copleșiți de zgomotul puternic al unor avioane. În acea clipă, cu un bubuit îngrozitor, în stânga lor izbucnește o flacără portocalie, încadrată într-o pânză neagră de praf. Schijele fluieră ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
eu te știam băiat deștept. O fi scriind ăia acolo, că nu le e greu să o facă, dar au spus de pe care front? Că tu l-ai făcut și pe cel de la ruși, ori ăștia nu prea sunt bine văzuți acum. Îl știi pe Gheorghe a lu' Frumușanu? Ăl din deal de ține tutungeria primită de tac-su ca invalid din '917? Ăla! Ei, după ce a ajuns acasă demobilizat l-au chemat rușii la primărie, că să spună el de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
departe, memoriei pe care o păstra timpului său. Acum, la aproape patru luni de la plecare (vara la care mai gîndea era de mult terminată), Ana, aflată În cerdacul casei sale, privea În aerul Înviorător al dimineții zăpada cîmpiei În fîșia văzută departe Între casele din canatul drumului și liziera păduricii de iarnă. „S-ar putea ca el să vină aici, să facem Crăciunul Împreună”, gîndi. Crezu și nu crezu gîndului, o scrisoare trimisă pentru asta Își tot aștepta - acum inutil, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Olteanu, Miluță Flueraș, Cristian Topan, Eduard Mattes. Cartea Arta Sunetelor, format 110/160 mm, are 444 pagini din care 66 sunt fotografii color. Prețul unui exemplar este de 58,9 lei. Această antologie a apărut sub egida Mitologiilor Subiective . FAȚA VĂZUTĂ ȘI NEVĂZUTĂ A MUZICII. O trilogie enciclopedică dedicată lumii sunetelor semnată de scriitorul, poetul și criticul muzical Costin Grigoraș. Un demers editorial configurat din trei tomuri în format academic B 5 (170 / 250 mm), “STARDOM-UL” contorizat la 914 pagini
Recenzii by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83475_a_84800]
-
făcînd ca prezența pe scenă a celor doi ziariști să fie aproape superfluă. Fernando Vallejo a început cu un ex-abrupto care îl caracterizează foarte bine: "Să povestesc chiar tot ... atunci asta ar fi o întîlnire pornografică. Dar pornografia e bună, văzută, auzită și mai ales practicată. Cîtă vreme nu presupune violență și nu conduce la reproducere. Cum o fi, cu cine o fi, pe unde o fi. Eu o recomand călduros. Compatrioților mei, foștilor mei compatrioți din Antioquia, le-o recomand
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
naționalele”. Chiar și după ce le-a câștigat, obținându-și locul de titular, era văzut de toți cu neîncredere și (simțea acest lucru - chiar dacă nu i spunea ) doar ca un element de viitor, fără șanse la o medalie la întrecerile continentale, văzute necesare numai pentru câștigarea experienței competiționale. În toată această perioadă s-a pregătit cu maximă con- știinciozitate, strângând din dinți, departe de casă și de antrenorul de la club; mai venea pentru scurt timp la Timișoara, pentru a-și rezolva problemele
Agenda2005-49-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284463_a_285792]
-
privințe, dacă magazinele vor avea sau nu mîncare, dacă fabricile vor avea materie primă sau dacă ceva anume va funcționa așa cum trebuia să funcționeze. Rezolvarea problemelor lua mai mult timp și energie decît în paradigma administrației moderne a lui Weber, văzută ca un automat eficient. Sistemul comunist era un exemplu pervertit al dictonului lui Weber (1972: 126) potrivit căruia "puterea rezidă în administrarea lucrurilor de zi cu zi". Puterea partidului-stat comunist este evidentă în stresul creat prin proasta administrare a lucrurilor
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și ca o amenințare. Dacă schimbările tehnologice puteau fi calitativ manageriate prin achiziția noilor produse și oferirea accesului clienților la inovație, valorile socio-culturale ale mediului în care funcționează complexul de fitness pot pune adevărate probleme cadrelor de conducere. Independența, tinerețea văzută ca un produs în sine, libertatea de exprimare, preferințele religioase, patriotismul, atitudinea față de responsabilități, principiile morale după care se 29 ghidează sunt doar câteva din alte numeroase variabile care alcătuiesc mediul cultural și social în care operează complexul și la
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
axate pe acest tip de obiectiv se bazează pe existența unui minim necesar de resurse care să dea siguranță că afacerea va putea suporta expansiunea, simultan cu îmbunătățirea poziției în raport cu competițiaă, stabilitate (implică strategiile de consolidare și sunt în general văzute ca primordiale înaintea unei perioade de creștereă, profit (obținerea de profit este o parte esențială a oricărui tip de afacereă, eficiență (trebuie manifestată o atenție deosebită asupra modului în care sunt folosite resursele în îndeplinirea obiectivelor firmeiă, cota de piață
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
companiei sunt derivate ale convingerilor Body Gym că profitul este responsabilitatea tuturor și că echilibrul obiectivelor pe termen lung și pe termen scurt reprezintă cheia profitabilității. O viziune asupra mediului în care complexul își desfășoară activitatea reprezintă schimbările de pe piață văzute ca pe o oportunitate de dezvoltare, profitul și abilitățile de care dispune Body Gym fiind utilizate pentru a dezvolta și realiza produse, servicii și soluții inovatoare care să satisfacă necesitățile imediate ale clienților. Obiectivul dezvoltării continue rezultă din asumarea unor
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
istoricul evaluărilor propriu-zise realizate de a lungul timpului. La Body Gym gândirea evaluativă este folosită în mod constant, se pun întrebări personalului, se determină și se analizează sistematic datele obținute. Conceptul integrat la Body Gym pune accent pe satisfacția personalului văzută raportat la realizări individuale, înțelegere, acceptare și integrare în personalitatea proprie a misiunii, politicilor și procedurilor firmei, pe istoricul fiecărui angajat talente, experiență, hobby-uri, specializări, comportament la locul de muncă și/sau manifestarea expresă a unor preferințe aici apar
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
nimic și, pentru ca ea să fie înduplecată a da ceva, trebuiesc a i se da cuvinte cu mult mai puternice decât cazul de mofluzie de la Cairo. Căci lucrul în sine e foarte clar. Evreii sânt un pericol imediat, pipăit și văzut; ei formează acea nenumărată populație cu desăvârșire improductivă care trăiește din precupețirea muncii și sănătății românului, încît, dacă în mod absolut s-ar ridica stavilele de până acum, soarta poporului nostru ar fi analoagă cu aceea a rasei spaniole din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]