4,335 matches
-
5% cu state din America și 5% cu state din Oceania Australia în anul 2007), Egipt (17%, respectiv 4,8%), Iordania (17%, respectiv 4,6%), Liban (17%, respectiv 4,3%), Tunisia (16,5%, respectiv 3,1%); fie cele a căror valențe politice pe plan mondial s-au datorat fondului de resurse energetice pe care îl dețin: Arabia Saudită (16,7% cu state americane și 2,9% cu state australo-oceanice), Kuwait (17%, respectiv 3,1%), Libia (16,1%, respectiv 1,6%), E.A.U
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în totalitate în Africa arabofonă (Egipt, Libia, Algeria, Tunisia, Maroc, Sudan, Ciad, Mauritania, Djibouti, Eritrea). Sunt state al căror cadru relațional extern este dominat de raporturile politico-diplomatice cu statele africane și europene, aspect care schițează una din componentele ce definesc valențele lor de periferie de contact între cele două continente. O situație particulară înregistrează Egiptul, Marocul și Tunisia, care, în ciuda preponderenței relațiilor bilaterale cu state europene și africane, au stabilit relații într-o proporție însemnată și cu țări din Asia (21
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
economia integrării regionale a fiecărui stat (Tabelul nr. 26). 3.1.3. Coordonate complexe ale integrării - corelarea spațială a relațiilor politico diplomatice, comerciale și de integrare teritorial-organizațională A. Gradul de activism al statelor arabofone în spațiul politico-geografic global Locul, rolul, valențele și identitatea regională a statelor arabe și a spațiului arabofon în ansamblul său, derivă din însumarea complexă a raporturilor politico-diplomatice, economico-comerciale și de integrare în structurile organizaționale. Prin urmare, pentru stabilirea gradului de activism al fiecărui stat la scară globală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
În acest context, evenimentele care prin amploarea consecințelor induse, au anvergura necesară pentru a determina o anumită direcție de evoluție a fenomenelor geopolitice ulterioare, pe termen mediu și lung, pot fi încadrate în categoria megaevenimentelor. Acestea reprezintă procese/fenomene cu valențe de prag geopolitic, capabile să separe intervale de timp cu diferite caracteristici politico-istorice, jucând astfel un rolul de sistem de referință în periodizarea timpului geopolitic. În tipologia megaevenimentelor poate fi inclusă crearea statului Israel în 1948, moment decisiv pentru evoluția
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în arealul în care se produc, fără reverberații deosebite la scara timpului geopolitic, care să le confere valențe de prag. Conflictele din Sudan, preluarea puterii în Ciad de către colonelul Idriss Déby în 1993, schimbarea titularilor tronurilor din Arabia Saudită, Iordania și Maroc în ultimii ani, constituie microevenimente ce nu au adus modificări esențiale contextului geopolitic în care au avut
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
eșuate de lovituri de stat militare. schimbările de regim politic din Somalia aproape și-au pierdut semnificația în ultimele decenii pe fondul conflictului intern cronicizat, ce a paralizat complet viața politică a țării. Pot fi totuși distinse cinci evenimente cu valențe de prag în evoluția contextului social-politic somalez de după 1960, respectiv preluarea puterii de către Mohammed Siad Barre în urma loviturii de stat din 21.10.1969, înlăturarea sa violentă de la putere în 1991 (după doi ani de lupte interne), alegerea în exil
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
însă s-a dovedit a fi în beneficiul statului israelian, care, superior dotat la toate capitolele (militar, tehnologic, economic și financiar), a reușit în urma fiecărei confruntări armate să ocupe câte un areal din teritoriile inițial arabe, care dispuneau însă de valențe strategico teritoriale deosebite pentru asigurarea securității statului Israel. Astfel, după primul război araboisraelian din 1948-1949, Israelul reușește să ocupe o parte din teritoriile acordate de către Adunarea Generală a O.N.U. statului arab palestinian, iar în urma războiului de șase zile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
3%) reprezentând stări tensionale bilaterale nematerializate în confruntări militare directe (Tabelul nr. 41). Dincolo de conținutul lor sec, aceste cifre spun aproape totul despre starea de spirit și modul de înțelegere în lumea arabă al propriului destin geopolitic, dar și despre valențele locului spațial pe care și le asumă funcțional arealul arab. Faptul că peste 70% din volumul general al conflictelor au fost practic conflicte fratricide, desfășurate în sânul lumii arabe (conflictele interne și cele interarabe), în contextul în care de șase
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Sahara Occidentală, Somalia și Eritrea cu o durată de 32 de ani. Cele mai scurte perioade conflictuale au fost înregistrate de statele cele mai stabile, constând în scurte episoade conflictuale frontaliere cu o durată de până la 1 an. B. Locul și valențele spațiului arabofon pe harta potențialului conflictual la scară globală Atributele și “identitatea conflictuală” a spațiului arabofon sunt reliefate prin cartografierea volumului de conflicte atât pe mari ansambluri continentale (Tabelul nr. 48), cât și pe state, la nivelul celor trei continente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reprezintă un dublu areal de tranziție, pe palier conflictual, pe de o parte între Europa și Asia nearabă, iar pe de altă parte între Africa subsahariană și Asia nearabă. Volumul conflictual al Asiei arabe (98 conflicte/tensiuni) îi configurează acesteia valențele de punte intermediară între Europa (64 conflicte) și Asia nearabă (204 conflicte), în maniera aceluiași model spațial-cantitativ pe care Africa de nord îl face între Europa și Africa subsahariană. Este vorba despre exercitarea unui rol de punte mediană de legătură
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
garantul stabilității lor statale. 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice Spațiul politico-geografic este organizat sub forma unui sistem teritorial ierarhizat, în care fiecare stat reprezintă o componentă cu loc și valențe bine definit în structura sistemică. Acest aspect a fost bine evidențiat în literatura de specialitate anglo-saxonă prin intermediul teoriei statelor pivotale, cristalizată încă din primele decenii ale secolului al XX-lea și reluată în anii 1996 1998 de către Robert Chase, Emily
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
utilizarea indicelui de potențial geopolitic (I) ca parametru sintetic în vederea clasificării statelor, în formula sa de calcul urmând a fi înglobate valorile diferiților indicatori ce personalizează cele șase criterii enumerate. Ulterior, funcție de valorile indicelui de potențial geopolitic, se vor stabili valențele statelor în cadrul sistemului mondial sau regional: state-puteri, state-pivot sau state periferice. Astfel, pentru criteriul poziției geografice și geostrategice vom lua în calcul trei mărimi: lungimea țărmurilor, numărul de fațade maritime și numărul rutelor strategice din proximitatea spațială a statelor (strâmtori
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
regional: state-puteri, state-pivot sau state periferice. Astfel, pentru criteriul poziției geografice și geostrategice vom lua în calcul trei mărimi: lungimea țărmurilor, numărul de fațade maritime și numărul rutelor strategice din proximitatea spațială a statelor (strâmtori, canale, drumuri rutiere/feroviare cu valențe strategice). Pentru criteriul mărimii teritoriului vom lua în considerare suprafața statelor, iar pentru potențialul demografic numărul populației și rata de creștere a populației (exprimată prin valoarea în cifre absolute a bilanțului demografic). Potențialul economic va fi comensurat prin valoarea produsului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ceea ce îi mărește rate ingul importanței atât ca parte a viitoarei construcții regionale euro-mediteraneene, cât și în calitate de cap de pod al intereselor americane în estul Atlanticului. După cum am văzut în subcapitolele anterioare, domeniul arabofon, pe diferitele sale componente teritoriale, posedă valențele unei/unor periferii de tipul arealelor intermediare ori punților de legătură între ariile geopolitice din vecinătatea continentală (fig. 91). Juxtapunerea calitativ-spațială a trăsăturilor derivate din potențialul geopolitic al statelor arabofone, precum și al statelor de pe continentele învecinate (Europa, Asia, Africa), configurează
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în cauză au fost încadrate în această categorie. B. Potențialul geopolitic al spațiului arabofon și valențele sale la scară macroregională Dacă distribuția valorilorindiceluiI pe state a evidențiat, după cum am văzut anterior, modul de configurare a “tectonicii” geopolitice pe tabla de șah mondială, calculul valorii de potențial pentru mari regiuni geografice va reda locul valoric pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
observația că o vom extinde și asupra continentului african din Sud, întrucât, spre deosebire de autorul menționat, obiectivul demersului nostru este acela de a radiografia doar un anumit perimetru de pe “marea tablă de șah” specificată, respectiv de a stabili/identifica locul și valențele spațiului arabofon în postura sa de interfață de contact între cele trei ansambluri continentale. Acest lucru ne propunem a-l realiza prin evaluarea comparativă a repartiției valorilor indicelui de potențial geopolitic la nivelul marilor ansambluri regionale de pe cele trei continente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
proximitate. Așadar, în fața noastră se desfășoară un desen spațial ce evidențiază pe de o parte rolul și statutul celor două componente teritoriale ale lumii arabe (Asia arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dar la nivelul unor valori diferite pe fiecare etapă, conturându-se două intervale de evoluție bine individualizate în istoria recentă a statelor menționate. d. Spațiile cu evoluție fluctuantă a valorii indicelui de potențial geopolitic au cunoscut mai multe momente cu valențe de prag în perioada postbelică, care au determinat creșteri sau scăderi ale valorilor indicelui I, funcție de stabilizarea ori destabilizarea internă, creșterea sau descreșterea economică înregistrată. Algeria, spre exemplu, a cunoscut o asanare semnificativă a stabilității interne începând cu anii ’70
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spațiile limitrofe, respectiv în Europa, în Asia nearabă și în Africa subsahariană. Va fi avută în vedere doar categoria statelor-pivot întrucât în lumea arabofonă, în lipsa statelor-puteri, numai acestea determină caracterul primordial al diferitelor teritorii din punct de vedere geopolitic (cu valențe de spații centrale). Evaluarea spațială comparativă în raport cu ariile continentale învecinate, arată că numărul statelor arabe pivotale a fost întotdeauna mult mai scăzut decât în Europa și Asia și mai ridicat decât în Africa nearabofonă (unde singurul stat pivotal a fost
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
și asiatic au beneficiat și beneficiază, pe lângă încărcătura pivotală mult mai consistentă și de cuprinderea în interiorul lor a 2 dintre cele 3 state-puteri ale planetei - Federația Rusă și R.P. Chineză. b. Dinamica ponderii spațiilor periferice constituie un criteriu pentru evaluarea valențelor marginale ale diferitelor teritorii, în diferite etape cronologice. În mod firesc, ponderea statelor arabofone periferice din totalul periferiilor lumii, a evoluat într-un raport invers față de cea a statelor pivotale, înregistrând o curbă ascendentă, atât ca număr de state, cât
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
atît tensiunii care se instalează încetul cu încetul între Reich și Stalin (eșecul negocierilor din noiembrie asupra intrării URSS-ului în pactul tripartit, dezacordul privind România...) cît și tensiunii raporturilor de pe teren. Eșecul german în privința Londrei determină în țările ocupate valențe ale sentimentului patriotic, greu de asociat plutocraților britanici. Foametea din iarna 1940-1941 deschide ochii asupra responsabilităților jafului german, și nu numai asupra rapacității burgheziei autohtone. În Franța, ostilitatea față de Vichy se extinde de acum înainte în mod clar și asupra
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
variabile cu durate prelungite. În esență, denumite terminologic, aceste obiective vizează dezvoltarea calităților motrice ale copiilor (respectiv a vitezei, îndemânării, forței și rezistenței, care sunt componente esențiale în desfășurarea activităților zilnice, cât și în adaptarea și stăpânirea mediului înconjurătoră. Datorita valențelor formativ-aplicative deosebite, calitățile motrice sunt consistent reprezentate în Sistemul Național Școlar de Evaluare a elevilor la educație fizică, 17 probe de control (opționaleă evaluând nivelul atins în dezvoltarea vitezei, îndemânării, forței și rezistenței. Realizarea acestui obiectiv impune cadrului didactic acționarea
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
variabile cu durate prelungite. În esență, denumite terminologic, aceste obiective vizează dezvoltarea calităților motrice ale copiilor (respectiv a vitezei, îndemânării, forței și rezistenței, care sunt componente esențiale în desfășurarea activităților zilnice, cât și în adaptarea și stăpânirea mediului înconjurătoră. Datorita valențelor formativ-aplicative deosebite, calitățile motrice sunt consistent reprezentate în Sistemul Național Școlar de Evaluare a elevilor la educație fizică, 17 probe de control (opționaleă evaluând nivelul atins în dezvoltarea vitezei, îndemânării, forței și rezistenței. Realizarea acestui obiectiv impune cadrului didactic acționarea
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
Spectrometria în UV (ultravioletă Porțiunea ultravioletă a spectrului electromagnetic corespunzător pentru spectroscopia ligninei se extinde de la 200 până la 380 nm. Energia absorbită în această regiune produce schimbări în energia electronică a unei molecule de lignină, rezultată din tranzițiile electronilor de valență din moleculă. Aceste tranziții constau din excitarea unui electron dintr-un orbital molecular pi de legătură într-un orbital pi* de antilegătură (pi pi*Ă. Relația dintre energia absorbită ∆E într-o tranziție electronică și frecvența ν sau lungimea de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
ca dascăl, capabil sînvețe, screeze și sse autodepășească. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA DISCIPLINEI “ȘTIINȚE” In clasele I-IV, una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copilului este jocul. Jocul este o activitate de învățare cu mai multe valențe educative, ce îmbinactivitatea de învățare cu forma distractiv a jocului și stimuleazgândirea, imaginația, creativitatea. In viața fiecărui copil, jocul ocupă, evident, locul preferat. Pentru copil, aproape orice activitate este joc: „jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]