2,508 matches
-
față de zgomotul II, care este clar, lovit. Ariile de ascultație sunt porțiuni din suprafața toracică unde aceste sunete sunt cel mai bine percepute (amplitudine maximă). Zomotul I se aude mai bine în spațiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară pentru valva mitrală și respectiv la baza apendicelui xifoid pentru tricuspidă. Zgomotul II se aude mai bine parasternal în spațiul II intercostal, la stânga pentru artera pulmonară și la dreapta pentru aortă. Fonocardiografic se disting încă două zgomote (III și IV). Intervalul dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III (protodiastolic) este produs de deschiderea valvelor atrioventriculare și curgerea turbulentă a sângelui în faza inițială de umplere ventriculară rapidă, iar zgomotul IV este dat de contracția atrială și de turbulența ce însoțește modificările bruște de presiune (ca în cazul zgomotului III). Ascultația zgomotelor cardiace este deosebit de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale (sistolă și diastolă izovolumică), legate printr-o fază de umplere (diastolică) și o fază de ejecție, care unește punctul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sistemul nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
capilare, ale permeabilității peretelui capilar, ale presiunii coloidosmotice interstițiale, precum și de scăderea acesteia intracapilar. Vasele limfatice acționează ca pompe segmentare (presiunea dezvoltată este de până la 25-50 mm Hg), pe baza contracției mușchiului neted parietal (miogenă, determinată de distensie) și a valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
valvelor prezente (la distanțe de câțiva mm în vasele mari și chiar mai aproape în cele mici). Contracția segmentară a vaselor limfatice se produce la intervale neregulate de timp (de câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt conducte musculo-membranoase ce pornesc de la bazinet și se îndreaptă retroperitoneal către vezica urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută la deplasarea urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
au și mulajele de care dispunem: Celula animală, Structura frunzei, Stomacul de vacă, Planaria, Secțiune prin piele, Ochiul, Structura osului, etc. În vitrinele din laborator se găsesc preparate în formol (viermi, moluște, pești, amfibieni, reptile) precum și materiale naturalizate (colecții de valve, cochilii, semințe, fructe). Avem colecții de picioare de păsări, ciocuri, schelet de porumbel. În lecțiile de botanică folosesc ierbarele sistematice și morfologice pe care le completez în fiecare an cu elevii mei. Pentru predarea insectelor folosesc insectarele. Materiale grafice sunt
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
grabă, așa ude cum erau; nu peste multă vreme, balena își făcu apariția cu vreo două lungimi de corabie mai încolo. Mișcările ei arătau limpede că era sleită de puteri. Mai toate animalele de uscat au în venele lor anumite valve ori supape, prin care, cînd sînt rănite, sîngele e împiedicat, măcar temporar, să se scurgă în unele direcții. Balena nu posedă așa ceva, una din caracteristicile ei fiind că întreg sistemu-l vascular are o structură nevalvulară, astfel încît o împusătură cît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
suspiciune de embolie pulmonară 6. urgențe abdomino-pelvine netraumatice (de ex. pancreatită acută, peritonită, ocluzie intestinală, ischemie mezenterică, anevrism aortic etc.) 7. meningo-encefalită acută 8. stări comatoase Examenul CT va înlocui examenul RMN la asigurații cu contraindicații (prezență de stimulatoare cardiace, valve, corpi străini metalici, sarcină în primele 3 luni) Explorări prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) 1. traumatisme vertebro-medulare 2. accidente vasculare cerebrale ischemice și afecțiuni ale aortei, în primele 24-72 de ore, cu justificare din punct de vedere medical, nevizualizate CT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
Date clinice și paraclinice 3. Antecedente alergice ........ DA/NU care să justifice explorarea 4. Astm bronșic ................ DA/NU RMN: 5. Crize epileptice ............ DA/NU ................................ 6. Suspiciune de sarcină ....... DA/NU ................................ 7. Claustrofobie ................................ 8. Clipuri chirurgicale, materiale ................................ metalice de sutură ................................ 9. Valve cardiace, ventriculare ................................ 10. Proteze auditive ................................ 11. Dispozitive intrauterine 9. Examen CT/RMN anterior: DA/NU 12. Proteze articulare, materiale de osteosinteză Dacă DA Data ..... Unde ....... 13. Materiale stomatologice Trimis de (spital, clinică) 14. Alte proteze ................................ 15. Meserii legate de prelucrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196788_a_198117]
-
suspiciune de embolie pulmonară 6. urgențe abdomino-pelvine netraumatice (de ex. pancreatită acută, peritonită, ocluzie intestinală, ischemie mezenterică, anevrism aortic etc.) 7. meningo-encefalită acută 8. stări comatoase Examenul CT va înlocui examenul RMN la asigurații cu contraindicații (prezență de stimulatoare cardiace, valve, corpi străini metalici, sarcină în primele 3 luni) Explorări prin rezonanță magnetică nucleară (RMN) 1. traumatisme vertebro-medulare 2. accidente vasculare cerebrale ischemice și afecțiuni ale aortei, în primele 24-72 de ore, cu justificare din punct de vedere medical, nevizualizate CT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
Date clinice și paraclinice 3. Antecedente alergice ........ DA/NU care să justifice explorarea 4. Astm bronșic ................ DA/NU RMN: 5. Crize epileptice ............ DA/NU ................................ 6. Suspiciune de sarcină ....... DA/NU ................................ 7. Claustrofobie ................................ 8. Clipuri chirurgicale, materiale ................................ metalice de sutură ................................ 9. Valve cardiace, ventriculare ................................ 10. Proteze auditive ................................ 11. Dispozitive intrauterine 9. Examen CT/RMN anterior: DA/NU 12. Proteze articulare, materiale de osteosinteză Dacă DA Data ..... Unde ....... 13. Materiale stomatologice Trimis de (spital, clinică) 14. Alte proteze ................................ 15. Meserii legate de prelucrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196787_a_198116]
-
Bolile valvei aortice 22.1. Stenoza aortică 22.1.1. Date generale: repere epidemiologice, etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
adulți este cel mai frecvent consecința stenozei valvulare aortice, mai rar fiind incriminate bolile subvalvulare sau supravalvulare. Etiologie. Există trei cauze principale de stenoză aortică valvulară: anomalii congenitale valvulare (unicuspidie sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită de modificări calcare importante ale valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
sau bicuspidie) cu calcificări valvulare; modificări calcare importante pe o valvă tricuspidă; boala valvulară reumatismală. Alte cauze mai rare sunt reprezentate de boli metabolice (boala Fabry), lupus eritematos sistemic, boala Paget, alcaptonurie. Stenoza aortică însoțită de modificări calcare importante ale valvei se întâlnește frecvent la bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în studiu au prezentat o valvă anormală anatomic: 49% valvă bicuspidă și 4% valvă unicuspidă, însă frecvența a variat foarte mult cu vârsta: dintre cei 7% pacienți care au fost supuși intervenției chirurgicale la o vârstă sub 50 de ani, aproximativ două treimi au avut bicuspidie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în studiu au prezentat o valvă anormală anatomic: 49% valvă bicuspidă și 4% valvă unicuspidă, însă frecvența a variat foarte mult cu vârsta: dintre cei 7% pacienți care au fost supuși intervenției chirurgicale la o vârstă sub 50 de ani, aproximativ două treimi au avut bicuspidie și o treime unicuspidie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]