26,132 matches
-
din alte vremuri ca și bunicii mei. Așa ceva găsești numai la palatele regale și princiare. Nu ai văzut monograma de pe el, o coroană? Bunica când pleca peste graniță avea pașaport de membru al corpului diplomatic, nu o controla nimeni la vamă. Nu ieșea pe aceeași poartă cu toți călătorii. Era numărul trei pe județ ca importanță, așa că nu aducea chinăzării ieftine din delegații. Cred că dacă i-ar simți lipsa din set, ar face infarct. Au altă concepție despre bunurile materiale
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
ca la începutul lumii și bazarele se deschid și cântă de bucurie este în toi sezonul turistic corint petras atena nompeia roma negropont corfu avalona care vor să primească pe toți dezertorii dragostei chiparoșii râd ca niște femei frumoase la vamă în strâmtoarea helespontului ne cerea câte un sărut și ne punea să cântâm venețienește așa cum o fac truvierii la ferestrele duduilor din balcoanele somptuoase ale caselor care plutesc pe oglinda apei noi vrem să vindem seri imperiale pe parfumuri de
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
cu toată puterea cuvântului își cheamă sortita, „Dă-mi mâna!”: „Vom merge-mpreună, n-ai teamă./ De vine vreo spaimă să n-o iei în seamă./ Prin orice furtună/ cu mine-mpreună/ durerii, de-acum, nu-i vei da nici o vamă.” Și-apoi, de câtă „Tandrețe” nu este în stare omenescul din noi la o vârstă când „anii-n plus/ pe noi au pus/ cernite valuri de tristețe. [...] ne-apropiem de bătrânețe,/ pentru că-n noi/ curg în șuvoi/ pârâuri limpezi de
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este sensul genialei și inspiratei fraze a lui Kirkegaard: “contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea”. Vămile văzduhului sunt numeroase. Aici pe pământ la vama care nu poate fi înșelată, proba constă în starea de fericire. Virtuosul neîmblânzit nu știe și nu poate rosti “dulce Iisuse”, toată sfera “dulcelui” îi este străină, inaccesibilă și uită că jugul Domnului este blând și povara lui ușoară. Poate
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
pentru mine Republica Moldova era o terra incognita, un ținut de legendă, istorie și suferință. Ghidul Gabriel Ioana ne-a trecut în revistă aspecte din istoria Moldovei și a Transnistriei, ceea ce mi-a stârnit și mai mult curiozitatea. Am ajuns la vama Albița - Huși. Mi-a reținut atenția o troiță, simbol al suferinței și al sacrificiului, cu rol de binecuvântare a celor două țări surori și a celor care le trec granița. Concentrarea mea creștea la culme. Am trecut Prutul și m-
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
malurile înverzite și cursul lin, într-o dorință de mângâiere a celor două țări surori, să mă contopesc cu trecutul, prezentul, cu bucuriile și necazurile al căror martor a fost și care s-au înecat adeseori în străfundurile lui. La vama din Republica Moldova ne-a întâmpinat o oază de frumusețe și de prospețime, o grădină de trandafiri multicolori. De-a lungul celor aproximativ 100 de kilometri dintre vamă și Chișinău peisajul colinar alternează cu cel de câmpie. Am admirat pământurile Moldovei
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
martor a fost și care s-au înecat adeseori în străfundurile lui. La vama din Republica Moldova ne-a întâmpinat o oază de frumusețe și de prospețime, o grădină de trandafiri multicolori. De-a lungul celor aproximativ 100 de kilometri dintre vamă și Chișinău peisajul colinar alternează cu cel de câmpie. Am admirat pământurile Moldovei bine cultivate, șirurile de copaci și pomi frunctiferi, mai ales nuci, care cresc de-a lungul drumurilor. După cum am aflat mai târziu, Republica Moldova este mare cultivatoare de
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CREZI Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului crezi că dacă te-aș iubi ai mai umbla bezmetic prin noapte să cauți vămi mistuite în câteva grame de odihnă crezi că dacă mi-aș lipi obrazul de pulsul tău nebunesc ai mai împlini un continent cu atâta nostalgie flăcările simple sunt coordonate de un nor personajul din visele tale trăiește răstignit prin ziduri
CREZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354688_a_356017]
-
rupă-n bucățele, s-o calce în picioare Să o arunce-n focul din drum... Mara să plângă... De ce făcuse asta?! Cu ce-i greșise oare?! De-atunci, fetița scundă, ce sta pe Strada Mare Își cheamă jucăria, iubirii dată vamă. Și nimeni, niciodată, nu-i da-va alinare, Ca păpușica vie. Și sufletul de mamă. 30.09.2009 Referință Bibliografică: ÎNGER ȘI SUFLET - versuri - MARA / Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie 2012. Drepturi
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
ce mi s-a dat, Întrebările lui îmi așteaptă răspuns, Niciodată vremea nu e de ajuns. Alergăm, alergăm ca niște făptași, De atâta zgomot sinistru de pași Nu-i auzi glasul cum singur te cheamă Sufletul tău, cel gata de vamă... Adunăm prin gunoaiele vieții de toate, Să ne fie hambarele îndestulate, Pentru când, pentru care vremelnicie? Pe furiș ne uităm peste gard cu mânie. În bogatul acela ce silnic mă știu, Nu-i nimic în afară de ceea ce scriu! Mă simt vinovat
SUFLETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347075_a_348404]
-
Acasa > Orizont > Selectii > ULTIMA SANTINELĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ultima sentinelă Sunt sentinela ultimului cânt, sub vămile de fum ale tăcerii, uitat de flori cu trupul obidit și frânt, mai las un ceas pe marginea-nserării. Cetatea mea de mult e cotropită și-n turnu-i orologiu grav tot bate, pe când un murg cu stele sub copită nechează
ULTIMA SANTINELĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357044_a_358373]
-
deșteaptă-i, dă-le suflet, ține-i treji Și fă-i din nou bărbați precum odinioară! Sunt, Doamne, încă multe neîmpăcate mame Gata să-și dea ofranda de sânge de fecior, Tu doar le-alină plânsul și trece-le prin vame De dor și de durere când fiii dragi le mor! Sunt, Doamne, încă mulți și nesătui dușmani Gata să surpe malul cu patrie cu tot, Tu doar le-adu aminte că râvna le e-n van Și Țara să ne-
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
flămândă, Am și uitat să-l măcinăm... Ne plânge Doina în izvoare Și-n clopotele din Râmeți! Eu știu că adevărul doare, Cine-i ascultă pe poeți, Cine mai cântă în Balade Trecutul unui neam român? Atâtea versuri cumsecade La vama somnului rămân! Pe drumul ce ducea la moară, Pe drumul vechi- nu-i altul nou! M-am întâlnit în fapt de seară Cu Badea George din Hordou... Referință Bibliografică: Pe drumul ce ducea la moară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
erau bucuroși că au pentru cine trăi și munci, simțeau că aparțin total unul altuia. Mai ales pe la sate, nu se auzea de divorțuri, era “omul meu” sau “femeia mea” legați în fața lui Dumnezeu. Ei trăiau în credința că, dincolo de vămile vazhuhului, trebuie să se arate în fața lui Dumnezei împreună, așa cum au fost legați de voință Lui. Bunicii noștri aveau înțelesuri mai adânci pentru acest sentiment, cel mai dezinteresat dintre toate sentimentele umane, care impune comportare demnă, dăruire și angajare, sentimentul
DACA DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357284_a_358613]
-
urmele prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului pământean urcă celebritățile atât de departe, cu prețul coborârii asupră-le a perdelei ce-i face rar văzuți și înstrăinați, îngreunând și făcând dureroasă întoarcerea la sine și în sine. Dezolarea începuse în aceste vremuri măcinate
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
Publicat în: Ediția nr. 1005 din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 1 Octombrie 2013 Aștept răspunsul vostru, cât încă nu-i târziu, dar va veni o vreme când n-o să vă mai scriu; știu că viața voastră de-atâtea vămi e plină, că pe pământul firii, el, Timpul e de vină... Eu sunt bătrân de-acuma, veți fi și voi odată și-o să gustați durerea de mamă și de tată. V-am fost întotdeauna și la nevoie, scut, îmi tremură
SCRISOAREA UNUI PĂRINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357460_a_358789]
-
să cuceresc dreptul de a fi erou cu inima petecită fac noduri tu agăți felinare imagini pustii nu bănuiești că o pajură și-a făcut cuib pe raftul cu emoții carafa cu apă vie e a ta a trecut prin vămi a legat cerul de ape și încă ceva un daltonist vine în fiecare duminică pe același dig are palmele înroșite culege ciulini un fel de medicament pentru teamă când duminicile se vor sfârși le va înșira ca pe o corvoadă
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
Adrian Paunescu, George Țărnea, Dan Verona, Mala Bărbulescu, Doina Sălăjan... A colaborat cu mulți artiști de certă valoare: Adrian Ordean, Eugen Mihăescu, Mircea Drăgan, Victor Socaciu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici, Ștefan Hrușcă, Zoia Alecu, Mugurel Vrăbete, Raul Cusak (Vama), Nicu Patoi, Sorin „Pupe” Tănase (Vița de Vie), Victor „Solo” Solomon, A.G.Weinberger, Cezar Zavate, Cristian Alivej (chitară clasică)... ș.a. Însoțit deseori în perioada mai recentă, de instrumentiștii Victor Hoaja și Nicolae „Nae” Matei, „clăpari foarte buni, ardeleni din Brașov
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
volum, „Sonete Pascale”, îi apare în 1999, la Editura Danubiu, urmat de „Povestea unui suflet”, la aceeași editură, în 2002; „Scara din Ulm”, la Editura Scrisul Românesc, în 2003; „Între număr și cuvânt”, în 2004; „Masca unui înger”, în 2006; „Vama din rod”, în 2007; „Umbra de vise”, în 2008; „Cântecul reginei”, în 2009, toate la Editura Danubiu; și ultima carte de sonete, până la antologia pe care a lansat-o de curând, „Crucea din muguri”, Editura Semne, București, 2012. Cea de
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Om drag întoarcem altă filă În alb și faguri de lumină, Pe treapta scărilor de ceară Urcăm voioși ca prima oară. Risipa s-o oprim în vamă De ger și vânt să-i fie teamă, S-aprindem flacăra iubirii La care se-ncălzesc toți mirii. De dor baladele mai plâng Când turma rătăcește calea, Prin codrii nopților doar jalea, Albită-n porți stă împăcarea. Troieni de gânduri
OM DRAG de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357825_a_359154]
-
-n porți stă împăcarea. Troieni de gânduri duc poveri Ce tineri am fost totuși ieri, Pe fruntea anului cunună Să punem toți o faptă bună. Om drag întoarcem altă filă Să scriem cartea cu lumină, Când îngerii ne trec prin vamă Să nu ne prindă fir de teamă. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Om drag / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1464, Anul V, 03 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OM DRAG de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357825_a_359154]
-
pregătit. Te-ajută părintele duhovnic, căci s-ar putea să uiți unele lucruri, dar în orice caz, nu te duce nepregătit sau din obișnuință. Repet și subliniez: Nu se poate să mergi la împărtășit fără dezlegare. Acestea sunt și rosturile vămilor, care există, dar nu în forma în care sunt prezentate: a 23-a e cu tutunul etc. Este ultima repriză, când omul este cu desăvârsire stors. Se vor avea în vedere păcatele și faptele bune pe care puteai să le
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
univers Cine va sta în locul cel sfânt al Lui Rodul gândirii nu dă fruct nimănui Aceste sentimente se-nchid în vers Ridicați porțile cele veșnice Să poată intra Împăratul Slavei Să putem trece peste soarta sclavei Unde timpul nu-i vamă de ornice De când suflete petreci în păcate Și fără de moarte voi fi osândit Sparge între spații orice lăcate Trece vremea conștiinței de sine Celui ce în viața asta n-a gândit Dacă se desparte răul de bine PSALMUL 24 Către
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
de moralitate, Le răspunde-n versuri fine după josnicia lor, Le plătește cu reversul cuvintelor îmbrăcate În strălucire deșartă, după cum aceștia vor. Dragostea când îi alină o zidește-n sfinte-altare, Unde trupul lor își arde în făclii dulcea simțire, Sufletul vamă își lasă iubirii mistuitoare Și deschide pleoapa lumii, cu parfum de fericire. Ăst destin îl au poeții, de atâtea veacuri scurse Și nu cer sorții repaos, fiindcă ei nicicând nu mor, Versul lor plin de înțelesuri, inspirat, de muze ninse
POEŢII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357867_a_359196]