2,460 matches
-
atac complet de panică. Dar, cum reușesc aceste proceduri să declanșeze atacuri de panică oamenilor predispuși la acestea? Una dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri de panică au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri de panică au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții în situații periculoase, și guvernează reacția de luptă sau fugă; ▪ sistemul nervos parasimpatic este într-un fel opusul sistemului nervos simpatic, în sensul că el este activ în situațiile de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iar oamenii care dezvoltă o tulburare de panică pot fi hipersensibili la CO2. Când creierul acestora detectează chiar o cantitate mică în plus de dioxid de carbon, creierul înregistrează "Sufocare!!!" și declanșează imediat reacția de luptă-sau-fugă din sistemul nervos autonom (vegetativ). Teoria alarmei false de sufocare susține că oamenii care au tulburare de panică sunt hipersensibili la dioxid de carbon și când sunt expuși la acesta (exemplu: respiră într-o pungă de hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sistemul nervos autonom (vegetativ). Teoria alarmei false de sufocare susține că oamenii care au tulburare de panică sunt hipersensibili la dioxid de carbon și când sunt expuși la acesta (exemplu: respiră într-o pungă de hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție de luptă-sau-fugă. În sens opus, oamenii care nu sunt predispuși la tulburarea de panică nu sunt sensibili la dioxid de carbon și o cantitate mică în plus nu le declanșează o senzație de sufocare sau reacție de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
enzimatică scăzută, deficite membranare care determină scăderea influxului intrahepatic. Simptomatologia pacientului poate fi absentă, cu excepția percepției icterului, sau poate fi destul de zgomotoasă și aparent fără nici o legătură cu intensitatea icterului: iritabilitate, modificări inexplicabile ale dispoziției, oboseală, disconfort abdominal epigastric, disfuncții vegetative diverse. Aceste manifestări par a fi doar epifenomene, reacții ipohondriace la icter. Icterul este modest, cu fluctuații mari în câteva zile, accentuat de post prelungit, efort fizic, menstruație, medicamente, stress. Debutul este în perioada 15-30 de ani, fiind extrem de rar
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
directă ori mijlocită a lui Zola, se încearcă studiul social. Crâșma e scena tipică de desfășurare a faptelor, locul de pierzare, unde necăjiții se alcoolizează. Se continuă dealtfel nuvelistica epocii. Toți eroii lui Sadoveanu sunt și ei niște automați trăind vegetativ, fără reflecțiune. Singura notă mai deosebită este că la scriitorul moldovean reducțiunea devine sinonimă cu sălbăticirea, ceea ce nu exclude o mare energie vitală comprimată care a izbucnit sau va izbucni odată, după care destindere individul își reia placiditatea impenetrabilă. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta sub ele Doi măgari voinici alături. Elementul nemișcării, al paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cucerirea spațiului aerian a devenit posibilă prin apariția unui sistem radicular ce asigură o ancorare și o nutriție minerală și hidrică suficientă, ca și prin extinderea țesuturilor asimilatoare sub formă de frunze. Meristemele secundare se formează mai târziu, când dezvoltarea vegetativă este deja bine avansată. Ele provin fie din evoluția anumitor meristeme primare (mai cu seamă procambiul), fie din dediferențierea unor țesuturi definitive parenchimatice (așa ia naștere mai cu seamă felogenul). Cele două meristeme secundare sunt felogenul (care produce suber și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
uneori frunzele au doar două straturi (cele două epiderme), exceptând nervura mediană (Elodea canadensis); - celule cu mucilagii și mineralizare puternică la suprafața plantei; - aerenchim puternic dezvoltat În scoarța organelor axiale (canale aerifere) și mezofilul limbului foliar (camere aerifere); - Înmulțire predominant vegetativă, prin fragmentare și prin muguri hibernali (turioni). Adaptări ale plantelor vasculare (terestre) În funcție de alți factori, corelați cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol rece) au perioadă de vegetație scurtă, au frunze răsucite, cu suprafața de evaporare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol rece) au perioadă de vegetație scurtă, au frunze răsucite, cu suprafața de evaporare mică, au cuticulă și ceară groasă; au flori mari, viu colorate (datorită luminii intense) și Înmulțire predominant vegetativă. Plantele, de talie mică, târâtoare, perene, sunt mai cu seamă arbuști. Ca exemplu, menționăm specii de Vaccinium, Rhododendron, Andromeda, Empetrum, Dryas, Juniperus ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele sunt mici, cu Înveliș păros, epidermă groasă, cutinizată și țesut palisadic gros, cu celule Înalte; florile sunt mari, viu colorate; predomină Înmulțirea vegetativă. Lumina. În funcție de acest factor se deosebesc două categorii de plante: heliofite (cu trăsături de xerofitism) și sciafite (cu trăsături de higrofitism). După fotoperiodism se cunosc: plante de zi scurtă (fasole, mei), de zi lungă (grâu, ovăz) și neutre (majoritatea speciilor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
terminale nervoase. Fibrele nervoase sunt numeroase, formând plexul nervos subodontoblastic. Din stratul parietal terminațiile nervoase traversează stratul odontogen și pătrund în canaliculele dentinare. Aceste terminații sunt responsabile de originea sensibilității dentare. Alte categorii de terminații nervoase sunt responsabile de activitatea vegetativă a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de rolurile și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mușchiului neted și mediază contracția. Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
crește (relația este liniară). Este important de monitorizat acești parametri la pacienții cu rezistență mare a căilor aeriene (de exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi ce prezintă un inel cu 17 aminoacizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
serie de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amestecul necesar al sentimentului cu senzualitatea, necunoscute până acum decât separat". Acaparat de noua lui pasiune, agronomul uită însă de Mili, care, și ea, după scena de la hotel și dezvăluirile Rosinei, trece printr-o profundă prefacere interioară. După o existență vegetativă, fără prieteni și fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul în paginile de confesiune) o eroină cu personalitate puternică, modelată după chipul și asemănarea sa (și a lui Bizu, firește). Neverosimilă, desigur, schimbarea radicală a comportamentului acestei ființe vegetative și frigide ("natură moartă", cum îi spunea Lică) respectă însă logica estetică a melodramei, în care tranziția dintre diversele episoade ale narațiunii, cum și succesiunea faptelor nu-și găsesc o motivație cauzală. Important e că, o dată ce iese din starea letargică
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]