15,959 matches
-
în slujba țării, familiei și confraților, sunt de neegalat, de neînfrânt, de neumilit. Regulament? Fiecare strofă trebuie să fie alcătuită din patru versuri preferabil cu rimă și ritm, să aibă o metrică scurtă sau medie și să înceapă obligatoriu cu verbul ,,SUNT”, drept element lexical de legătură între strofe pentru continuitatea și unitatea poetică și validarea versurilor scrise de către participanți. Recomandări?Vigilență și toleranță! Participanți? Creatori profesioniști și amatori; persoane responsabile și care fac onoare Țării și Neamului Românesc; iubitori de
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
oraș al celor șapte coline având în jur, pe toată lungimea Tibrului un teren plat, șes. Cuvântul semitic este foarte răspândit și în nume ca: Ahiram „fratele meu e înălțat“, Abram „tatăl este măreț“ (ab. „tată“ + ram „măreț, înălțat“ de la verbul ramu „a fi înălțat, a fi măreț“). Mai credem că legat de Abram este lat. ramus „ramură, creangă, pom“ (care crește și se înalță), cuvânt panromanic moștenit de noi: ram. În Exerciții de limbă ebraică, B., 1927, p. 86 de
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
fără de timp”; „Inelul de inele, ecou după ecou ... ” ș.a. Aceste versuri repetate, devin o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
existențială.Tot ceea ce atinge poetul, ce vede, ce își amintește, devine poezie pusă sub semnul unei viziuni filozofice : ,,nebunia ce ți se aruncă/ în spate/ e de fapt neputința altora/ de-a înțelege că tu/ vezi''. Sobru și sever cu verbul său, Mihai Pleș este un reflexiv, mereu în căutarea metaforei care îl consacră ca un poet cu accentul grav al marilor arderi pe altarul cuvântului. Este un sentimental aflat într-un joc al iubirii : Când iubești/ nu pui niciodată condiții
LIRICA EXENŢIALĂ A LUI MIHAI PLEŞ, CRONICĂ DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347198_a_348527]
-
textul pomenit cineva a uitat limba română zâmbește cu mult venin în gura lătăreață acordurile îi sunt într-un perfect dezacord al a al a tralala iubitule iubito scârț miau poc trosc și gata poezia...uf la final bineînțeles bietul verb a iubi agonizează noroc de el de rezonanța lui salvează de multe ori textele în fine acum tac râde pântecul rotund al cuvântului între beta și alfa se strecoară un i timid uite și punctul alătur un alt i apoi
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
de gânduri fictive” - spune poeta, si comprimarea lumii sale colosale, imaginative, expodează pur și simplu. În celelate genuri literare pe care le practică, există aceeași bucurie creativă, taină alegerii grâului din neghina, a filonului aurifer din sterilul grosier al unui verb care, aici, naște mici nestemate-literare. Cu sclipiri și tresăriri emoționale, autoarea întinde culorile unui curcubeu ce leagă lumea reală, banală, de lumea intangibilă, spirituală. Volumul Vârfuri de cristal, este ca un munte uriaș de gheață, un arhipleag în derivă, călătorind
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
un tanar student român și-a arătat interes pentru cultura lor. Zi de zi, după o muncă istovitoare, le căutăm compania și le foloseam ‘secretul’: vorbeam fără să-mi pun deloc probleme de gramatică, punând toate substantivele la nominativ și verbele la infintiv. Turuiam, și spre mulțumirea lor, cu încetul îmi îmbunătățeam germană. Conștienți însă că mă învățau un dialect, îmi atrăgeau ades atenția că în ‘Hoch Deutsch’ se spune altfel, dar la nivelul la care eram atunci, nu-mi pasă
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
Toate Articolele Autorului DOUĂ INIMI Inima mea, desigur și a ta Ca la atâtea milioane Sau miliarde, În pieptul de miner Neîncetat îmi bate. A bate, a pulsa Cu multe bătăi pe minut, Te miră? Ce-i anormal În aceste verbe? E ceva de neconceput? Dimpotrivă, e ceva atât De obișnuit încât Nu știu ce-ai găsit În asta neobișnuit? Dar eu acolo, în abatajul, Din mină am o a doua inimă, Care alături de mine În ritm mai susținut Se cheamă
DOUĂ INIMI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357156_a_358485]
-
de aprigă. De înfocată, Puternică Și neastâmpărată? Vreo vrăjitoare? Ursitoare, Sau poate hurii Mi-au adus-o De la Mama Pădurii? Nu, nimic și nimeni Din lunga pledoarie Ce mi-ai înșirat, Două inimi nu mi-a dat. Da, acesta este verbul, Ascultă-l! A munci, e ceva. 1963 Referință Bibliografică: Două inimi / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOUĂ INIMI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357156_a_358485]
-
tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu în funcție. Îmi dădea cuvântul “cați-cațe”, adică femeninul de la cățele, formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă dau mare”, știam mai multe , puteam destule, așa că: - Ce-ai dori pentru când vei fi mare? - Nițică minte, ca să ajung preș la cap. Am simțit că mă caută ai mei. Nu voiam să mă fac
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
să le numeri. Un duh de iubire circula în sânge Vedem mânăstirea terminată în iubirea de eroi, Fiul Omului pe cruce nu plânge Doar sufletul Lui îl auzim în noi. Materia luminoasă Particule rupte din fraze intrate-n implozie, Doar verbul fierbe într-un abur invizibil. Undeva pe marginea buzei universului Strigă conștiința materiei ceva ilizibil. Așteaptă!Respiră mirosul tăcerii, Culoarea adjectivului el n-are cum s-o înțeleagă Dacă ora e împărțită între nuanța sevei și-a mierii. Undeva prin
MÂNĂSTIREA DIN BOBOTA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357280_a_358609]
-
mai mult cu ascensorul să vezi cum te simți mai bine: când ești sus, sau cănd ajungi cu picioarele pe pământ. Savurează din plin fericirea. Atunci când lucrez cu o parte din clienții mei pe tema fericirii, mă folosesc de patru verbe cunoscute de noi toți: a fi, a avea, a face, a aparține. Fericirea ta cotidiană poate fi împărțită aproape exclusiv în aceste categorii: - a fi: este suficient să deschizi ochii, să te bucuri că exiști, că ești sănătos. Am cunoscut
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
pe care le catalogăm ca fiind normale, același sentiment de fericire că există; - a avea: este fericirea de a poseda, fie o carte, fie un obiect drag, de a avea un iubit sau o iubită, etc. Mulți dau curs acestui verb după cantitate și nu după calitate, iar atunci când cantitatea sucombă calitatea, se întreabă de ce acest verb la ei nu funcționează; - a face: este fericirea de a face o faptă bună pe zi, de a munci, de a vorbi cu prietenii
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
fericirea de a poseda, fie o carte, fie un obiect drag, de a avea un iubit sau o iubită, etc. Mulți dau curs acestui verb după cantitate și nu după calitate, iar atunci când cantitatea sucombă calitatea, se întreabă de ce acest verb la ei nu funcționează; - a face: este fericirea de a face o faptă bună pe zi, de a munci, de a vorbi cu prietenii, de a construi, de a face pe cel de lângă tine fericit; - a aparține: este fericirea de
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
urmașii eroului epopeic al operii sadoveniene. Ce ar fi fost Ștefan cel Mare și Sfânt în percepția urmașilor urmașilor săi, a noastră adică, fără Sadoveanu? Doar un șir de date, un tabel cronologic văduvit de "expresia cea mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
le intuiește și care îl conduc spre starea de grație premergătoare intrării într-un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină a Poeziei. Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin poezie a momentului unic ce premerge ruptura de timpul sacru și căderea în timpul profan. Fiecare imagine poate să conducă la această urzeală a textului și la
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
știu azi decât frânturi, despre ciclul Carnot, Marea Teoremă a lui Fermat sau Războiul de Treizeci de Ani, la fel. Am uitat conținutul romanelor lui Sadoveanu și mare parte din poeziile lui Eminescu și-mi vine greu să conjug un verb regulat la plus-qu-en-parfait. Știu, în schimb, alte lucruri. Am înlocuit între timp informația prin experiență, prin preferințe care mă individualizează, deosebindu-mă de ceilalți. Situația de azi e exact contrariul celei de pe atunci: ceea ce știu acum mă distanțează de restul
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
Creatie > GOLF Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului țintă a unui pumn de cuvinte, joc golf. reconstruiesc gropile sensurilor. retrăiesc teama virgulelor, punctând frazele sau doar strigătele, cu banalități. răsucesc verbele până la mișcare nasc poeme prea lungi, metaforizând prostia umană râd până la lacrimi gura-mi se rujează singură clownul a renăscut... cu crosa în mâini tremur în căutarea aruncării perfecte în gol. aruncat-aruncător sublim cuplu, pe terenul plin de iarbă amară
GOLF de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357935_a_359264]
-
tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinței - cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... Citește mai mult La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinței - cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului.*** Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... XIV. GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 536 din 19 iunie 2012. Mă loveam în delirurile mele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
legi bazate pe propria experiență. Cartea capătă astfel, o tentă moralizatoare și pedagogică. Bine intenționată, cu fraze aproape stereotipe, autoarea îl îndeamnă pe cititor: eu am făcut așa...voi nu faceți ca mine. Acest cod de legi autoimpuse, începe cu verbul modal „a avea” legat de alte și alte verbe, la modul indicativ, timpul perfect compus, persoana întâia singular și-și desfășoară, precum dascălul de școală nouă, învățăturile morale: „Am învățat din greșeli, Am învățat din suferință, Am învățat să iubesc
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
tentă moralizatoare și pedagogică. Bine intenționată, cu fraze aproape stereotipe, autoarea îl îndeamnă pe cititor: eu am făcut așa...voi nu faceți ca mine. Acest cod de legi autoimpuse, începe cu verbul modal „a avea” legat de alte și alte verbe, la modul indicativ, timpul perfect compus, persoana întâia singular și-și desfășoară, precum dascălul de școală nouă, învățăturile morale: „Am învățat din greșeli, Am învățat din suferință, Am învățat să iubesc; Am învățat să dăruiesc, Am învățat să privesc cu
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
în câte cinci secțiuni: I-„LACRIMI DE DIAMANT”: 1-„Piramida ontică”; 2-„Crucea Sephirotică”; 3-„Pendulul percuției opalice”; 4-„Cupola cu haikaiuri”; 5-„Domnia Logosului”. II-„OCHIUL DE FOC”: 1-„Omul gnostic”; 2-„Roua Hierogliptică”; 3-„Întruparea Luminilor”; 4-„Misterele Verbului”; 5-„Fântâna Panomphee”. Se vede clar, cel puțin, prin intermediul primului volum, „LACRIMI DE DIAMANT” - că Poetul N.N. Negulescu ține „morțiș” la cifra cinci, în secționarea pe care și-o propune: partea a V-a, a primului volum, nu conține decât
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
Aflări: „Eu caut în mine/tăcându-mi roza tăcerii” (cf. Temelie a Puterii Începuturilor, p. 9). „Roza”, în creștinismul esoteric medievalo-alchimic, este Hristos-Lumina Lumii. Roza/Trandafirul/Tradafillos este hieratica Floare cu 1.000 de Petale...! Numai prin simțirea efectivă, a Verbului Demiurgic, se pot stabili, și pentru om („precum în cer, așa și pre pământ” - sau, în Tabula Smaraldina: „Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus, și ceea ce este sus este la fel cu ceea ce este jos”), „Marile
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NU DERANJAȚI! Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache mă întorc la verb. spațiul e strâmt. sunt puține cuvinte iar pereții răsună în mintea mea. mă întorc la vis. repetat, pleoapa-mi cade. mă face să uit anotimpul trecut. mi-e dor să văd cortina și lacătul pus la ușa răzbunării. pe palier
NU DERANJAŢI! de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358511_a_359840]