4,259 matches
-
pot diferi de semnificațiile elaborate în decursul evoluției istorice; exemplul cel mai concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al mișcării); verdele înseamnă "acces", "acționează", "traversează "(deși psihofiziologic el favorizează stări de calm, pasivitate), iar galbenul înseamnă "atenție", "pregătește-te" (corelându-se cu efectele psihofiziologice). Un alt exemplu; în cunoașterea unui drapel, culorile ce-l compun se transformă întrun complex mesaj, el caracterizăndu-se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
înroșit până în vârful urechilor"(rușine, pudoare); "vede stele verzi"(lovit); "ochii verzi, niciodată să nu-i crezi "(minciună). Simbolurile cromatice au pătruns și în arta poetică populară, în poezia cultă (Mihai Eminescu, George Bacovia, Ion Minulescu) și în cea universală: "Verde crud, verde crud... Mugur alb și roz și pur, Vis de-albastru și azur, Te mai văd, te mai aud!" (G. Bacovia Note de primăvară) "Cum e divin albastrul și dușmănește răul, Cum e gelosul galben adesea fad, banal, Ce
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pur, Vis de-albastru și azur, Te mai văd, te mai aud!" (G. Bacovia Note de primăvară) "Cum e divin albastrul și dușmănește răul, Cum e gelosul galben adesea fad, banal, Ce indiferent e roșul, arzând și ce feroce, Când verdele-i speranța și rozul dulce nuntă." (Maurice Utrillo Act pictural) In operele de artă, fiecare artist este creatorul unui limbaj plastic; deci modalitățile de exprimare și expresie, culorile și formele nu pot fi circumscrise într-un vocabular general valabil. Fiecare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
luând în considerare transformarea chimică, în decursul timpului, a straturilor pictate care ne împiedică să vedem lucrările vechi în culorile lor autentice. Epocile foarte vechi, rupestre ori murale, folosesc tente pure și restrânse numeric și desigur puțin strălucitoare: ocru-roșu, ocru verde, bistru, alb, negru etc. Arareori, se caută efecte de raporturi de tonuri: obiectele sunt colorate conform culorilor proprii (ton local) la care se adaugă elementul imprevizibil datorat pigmenților și, uneori, o notă de fantezie; nu se vizează în mod expres
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorilor respective, obținute direct pe planșă, prin frecare. Aceste aplicații pot fi realizate sugerând elevilor subiecte ca: a) Fond decorativ cu forme geometrice simple în nuanțe de roșu și galben; b) Desen decorativ: covor cu benzi orizontale în nuanțe de verde, din amestecul albastru + galben -tehnica (fuzionarea în masă) clasa I; c) Fond decorativ cu frunze de toamnă clasa a Ii-a; d) Peisaj de toamnă în nuanțe de roșu și galben -clasa a IlI-a; e) Fond decorativ cu forme
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cele mai frumoase specimene de păsări necunoscute, cu culorile cele mai vii, scoțând sunetele cele mai neobișnuite. O pajiște cu iarbă proaspătă, împrejmuită cu un gard viu de mărăcini bine împletiți între ei plasează acest spațiu sub semnul verdeții. Or, verdele simbolizează viața, seva, funcția clorofiliană, adică nunta soarelui - principiul genezic - și al planetei. 7 Natura și artificiul. Natura ocupă deci un loc privilegiat, desigur, dar obligată de om să însemne ceva. Ceea ce crește, dionisiac, e îmblânzit de o voință apoliniană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de uleiuri accentuate cu răbdare tușă după tușă, toate peisajele din Cei doi tovarăși sunt de o frumusețe mișcătoare. Sunt, pur și simplu, văzute prin ochii a doi tineri artiști. Cel mai frumos este peisajul montan, în nuanțe de un verde vertiginos, cu case albe în depărtare și o lumină razantă, pe care unul din cei doi tineri îl zărește în timpul unei operațiuni de război, cucerind inconștient o poziție dușmană dincolo de o creastă înaltă. Este o apariție îmbătătoare. De altfel, o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să conducă, să improvizeze, să acționeze. Se poate ridica la fel de repede și de des pe cât a căzut. Se spune despre el că este un „luptător”. Știe ce vrea și își atinge obiectivele. Asumarea de riscuri îi dă sentimentul că există. „Verdele”, opusul său, are drept calități răbdarea, calmul, luarea în considerație a celorlalți. El lucrează fără să-și asume mari riscuri. Își ia marja de timp de care are nevoie. El nu „cade” ca „roșul”, căci avansează metodic și cu prudență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prezintă „teoria trăsăturilor” a lui Wiliam Marston (1928), cunoscută sub numele D.I.S.C., ilustrată sugestiv în figura de mai jos: SHAPE \* MERGEFORMAT Revenind la cele atru stiluri de management corespunzătoare celor patru culori, roșul este mai degrabă directiv, galbenul este afectiv, verdele este mai curând participativ, iar albastrul este mai mult normativ. Capitolul II se referă la interacțiunea, comunicarea (verbală și nonverbală) cu „culorile” celorlalți (colegi, colaboratori). Următorul capitol conține sfaturi practice despre modul în care se conduce „o echipă în culori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a „eficacității optimale” reprezentată de o scară în patru trepte: 1. cunoașterea propriei culori dominante; 2. flexibilizarea intrapersonală: nu ne putem schimba mai ales de pe o zi pe alta, dar putem să ne „dezvoltăm” puțin, să punem puțin „roșu” în „verdele” nostru, puțin „galben” în „albastrul” nostru (fiecare dintre noi avem în profilul nostru managerial cele patru culori reprezentate de comportamentele aferente, diferă însă ponderea „celor 4 culori”). Autorul prezintă comportamente concrete, aspecte de care fiecare „culoare” (tipologie) are nevoie pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prima radie a înotătoarelor pectorale puternic dezvoltată. Corpul acoperit (printre rândurile de plăci) cu scutele (plăcuțe mici) stelate; cu 8-16 scuturi dorsale (prevăzute cu un țep scurt, central), 25-44 laterale și 6-13 ventrale. Spatele, la unele exemplare, negru-cenușiu, la altele verde murdar până la închis și abdomenul alb-murdar. Nisetrul este întâlnit în bazinul Mării Negre, deci și în apele noastre. Adulții trăiesc în mare, la 60-70 m adâncime, în tovărășia calcanului și vulpii de mare. Ca pește migrator anadrom, primăvara, în lunile aprilie-mai
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cruce late, lanceolate până la eliptice, care se îngustează în zona în care ar trebui să fie pețiolul sau au un pețiol foarte scurt. Au 4 cm lungime și 15 mm lățime. Partea de sus a frunzei este verde deschis până la verde oliv, iar partea inferioară este verde deschis până la roșcat deschis. Aceasta planta are o varietate Alternanthera reineckii "lilacina" care crește până la o lungime de 6 cm si o lățime de 20 mm. Partea superioară a frunzei este verde oliv deschis
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
este de la roșu deschis până la roșu închis. Anubias nana Specia face parte din familia Araceae genul Anubias, fiind studiata de Engler în 1899. Este o planta de mlaștină cu rizom. Frunzele pornesc din rizom și au formă lanceolata de un verde închis cu o suprafață lucioasă, ca și cum ar fi cerate. Crește foarte lent, având nevoie de foarte multă lumină, o apă limpede și o temperatura în jur de 25° C. Planta se inmultește prin rizom. În același timp, pe rizom pot
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
10 cm. Aponogeton crispus Este originară din Asia de Sud-Est, fiind o plantă submersă cu rizom, care este sferic și ajunge până la 3 cm în diametru. Frunzele au dimensiuni variabile între 15-60 cm lungime, puternic ondulate pe margini, având o colorație de la verde deschis până la maro ruginiu. Planta are în general o forma sferică. Face o singură floare de culoare albă. Temperatura optimă este de 20-30° C. Lumina poate merge de la foarte puternică până la penumbră, acest lucru având drept urmare variația coloritului frunzelor. Se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
fenestralis". Frunza seamană cu o racheta de tenis de câmp (nu ca formă). Planta este răspândită în Madagascar, unde o găsim în ape lent curgătoare, în zone mai umbroase. Forma frunzei este ovala, lunguiață, cu o culoare verde închis până la verde roșcat. Bacopa amplexicaulis Face parte din familia Scrophulariaceae. Este răspândită în sudul și centrul Americii de Nord, unde populează mlaștinile, zonele inundabile, aici crescând mai mult emers. Bacopa caroliniana Este cunoscută și sub numele de Obolaria caroliniana, Monniera amplexicaulis, Bacopa amplexicaulis. Aparține
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
natural fiind Birmania, Tailanda și Vietnam, unde trăiește în ape puțin adânci și limpezi, umbrite de maluri. Frunzele sunt lungi, cu un pețiol destul de scurt, mai late la bază și care se îngustează spre vârf, cu partea superioaraă de un verde maroniu, pe partea inferioară roșcate. Frunzele sunt delicate, având partea superioară lucioasă (ca dată cu ceară). Nervurile frunzei sunt evidente, mai deschise la culoare decât restul frunzei. Bolbitis heudelotti Face parte din familia Polypodiaceae, fiind o ferigă de râu. Este
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și i se dă foc. Se va observa o ardere cu flacără vie, dar șervețelul va rămâne intact. 2.CAPCANA CHIMICĂ Pe obiecte care pot fi atinse de o persoană se presară o substanță numită albastru de brom fenol sau verde de brom fenol, substanțe care în stare uscată sunt aproape incolore. Dacă ele ajung pe degetele persoanei, datorită umidității se colorează în albastru, culoare care nu dispare nici la spălare, ci din contră se intensifică. 3.INELE COLORATE Dizolvați în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
Totdeauna marea mi-a dat senzația verticalei. E un mediu abstract. Singurul peisaj abstract.” Volumul de poezie Cifrul pierdut (1996) îmbină, într-un registru muzical, întoarcerea într-un timp imemorial și „religia iubirii”: „În parfumul lichid de iasomie / Căzută în verdele palpitând - o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
cer”. Altă dată proiectează în viitor un mit în care „vrăjitoarele se vor transforma în râsuri tinere”. Posibilitatea regenerării umanității o asigură, în viziunea lui, natura. Demonii veacului vor fi răpuși de „făpturi noi”, născute „din iarba aceasta nefiresc de verde, / De sănătoasă, plină de must” și unde „Maci uriași, cu frunțile de adieri fierbinți coapte, / Vor lumina efigii florale din cea mai îndepărtată noapte”. Asemenea altor poeți ai momentului imediat postbelic, L. anticipează modalități și experiențe lirice care aveau să
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
prefăcut c-am adormit, și la fel am făcut și azi-dimineață, cînd mi-a zis Încetișor: „Becky, dormi?“. Acum s-a dus să facă un duș, așa că am deschis ochii. E un salon destul de drăguț, cu pereți zugrăviți Într-un verde plăcut, și are chiar și o canapeluță. Dar cui Îi pasă, din moment ce viața mea e varză? Ce importanță mai au toate astea pentru mine? Știu că două din trei căsnicii dau greș, sau ceva de genul ăsta. Dar eu, sincer
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de cele mai însemnate inițiative culturale și literare craiovene. Apariția, în 1929, a numărului jubiliar al revistei „Ramuri” este una dintre acestea, ca și înființarea, în 1936, a Societății Scriitorilor Olteni. După o culegere de literatură populară, Verde și iar verde (1909), F. publică piesa în versuri Copiii nopții (1911), scriere modestă ca realizare. O altă lucrare dramatică, Visuri spulberate, a rămas în manuscris, ca și culegerea Poezii. Din vatra vechilor răspântii. Volumul Credințe literare (1913), în care sunt strânse articole
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
primă parte, dedicată lui Traian Demetrescu, August Pessiacov, G. D. Pencioiu, Mariei Chițu și altora. SCRIERI: Copiii nopții, Craiova, 1911; Credințe literare, Craiova 1913; Oltenia, Craiova, 1940; Figuri discrete din viața culturală a Craiovei, Craiova, 1947. Culegeri: Verde și iar verde, Craiova, 1909. Repere bibliografice: Ion Vinea, Opere, IV, îngr. Elena Zaharia Filipaș, București, 2001, 56-57; Ornea, Sămănătorismul, 110-112, 227; Florea Firan, Marta Mitran, „Ramuri”. 1905-1947, Craiova, 1971, passim; Corespondență. Ramuri, passim; Florea Firan, Presa literară craioveană, Craiova, 1976, 68-134; Firan
FAGEŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
1967; Povara bunătății noastre, Chișinău, 1968; Osânda căutării, Chișinău, 1969; Bobocel cu ale lui, Chișinău, 1972; Clopotnița, Chișinău, 1972; Balada celor cinci motănași, Chișinău, 1973; Păsările tinereții noastre, Chișinău, 1974; Ultima lună de toamnă, Chișinău, 1975; De la verde pân’ la verde, Chișinău, 1982; Daruri, Chișinău, 1983; Clopotnița. Mozart la sfârșitul vieții. Plecarea lui Tolstoi. Horodiște, îngr. Elena Siupiur, Chișinău, 1984; Scrieri, I-II, Chișinău, 1986-1987; Biserica Albă, Chișinău, 1988; Clopotnița, îngr. Elena Siupiur, București, 1988; Scrieri, I-IV, îngr. V. Guțu
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
molatice, câmpii nesfârșite, mesteceni, cireși amari, prin care „ochi de bufnițe aprind lampioane”, crini, iasomie, „poame văratice unse cu miere”, fragi, cantalupi, dovleci, ciorchini de struguri - toate se rotesc într-o horă a bucuriei și a belșugului, prinse în „transparența verdelui proaspăt” și a auriului solar. Un număr de piese din finalul fiecărui volum, intitulate Miniaturi, definite de Cristian Livescu drept „reflecții circumstanțiale cu doze variabile de lirism”, sunt tot poeme, reduse prin distilări repetate ale expresiei la catrene, terține sau
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
braț puternic, chiot înalt,/ Măsoară-mi văzduhul pentru un salt”. Peste un deceniu, volumul Versuri (1967) ilustrează înclinația autoarei pentru pastel; poemele utilizează tehnici picturale, în care mânuirea perspectivei se îmbină cu folosirea inspirată a culorii, de la tușele groase ale verdelui ierburilor la albastrul delicat al zării: „Un râu imens de iarbă se revărsa pe câmpuri,/ Cirezile de arbori se profilau pe zări,/ Mișcând fără-ncetare pădurea lor de coarne,/ Tălăzuind cu valuri de nouri și de mări.// Un verde gros
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]