4,489 matches
-
acest domeniu și își are începuturile în anul 1807 în Spania, când apare lucrarea "Ensaye" (încercare) a lui Simón de Roxas Rubio Y Clemente, tradusă ulterior în limba franceză (1814) și germană (1817) în care sunt descrise 119 soiuri de viță de vie și 46 de varietăți izolate din ținutul Andaluziei. Această operă capătă un caracter științific ce reiese din analiza tuturor caracterelor morfologice ale viței de vie, după care se întocmește un plan bine detaliat de descriere botanică precum și un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ulterior în limba franceză (1814) și germană (1817) în care sunt descrise 119 soiuri de viță de vie și 46 de varietăți izolate din ținutul Andaluziei. Această operă capătă un caracter științific ce reiese din analiza tuturor caracterelor morfologice ale viței de vie, după care se întocmește un plan bine detaliat de descriere botanică precum și un indice etimologic însoțit de o cheie pentru determinarea soiurilor. Astfel, criteriul morfologic pe care îl folosește autorul în clasificarea soiurilor, îl constituie pubescența frunzelor, împărțind
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor. Astfel, criteriul morfologic pe care îl folosește autorul în clasificarea soiurilor, îl constituie pubescența frunzelor, împărțind soiurile după acest criteriu în două clase: soiuri cu frunze glabre sau peroase și soiuri cu frunze scămoase. Numărul mare de soiuri de viță de vie și de varietăți întâlnite în diverse țări viticole, a impus rezolvarea unor probleme precum cea legată de sinonimii. În vederea rezolvării acestei situații, au început să se inițieze acțiuni de înființare a unor colecții ampelografice de nivel universal pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de nivel universal pe de o parte și editarea unei serii de ampelografii regionale și locale. Astfel, în anul 1817, Chaptal înființează prima colecție ampelografică națională pe lîngă pepiniera grădinii Luxembourg din Paris care cuprindea aproximativ 2500 de soiuri de viță de vie, achiziționate din toate departamentele Franței. O altă colecție importantă se înființează în sudul Franței în localitatea La Dorée de către contele A. Odart, care cuprindea circa 1000 de soiuri, iar ampelograful L.B. de Bernard, înființează în aceiași perioadă în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Europa, adunate și cultivate în colecția sa. În ceea ce privește clasificarea soiurilor, autorul susține că nici unul din sistemele vechi și de pe vremea sa nu sunt satisfăcătoare, dar nici el însuși nu a putut propune unul mai bun. A. Odart, clasifică soiurile de viță de vie în cinci secțiuni, corespunzătoare la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost Cristian A. Frege, care a publicat o sistemă proprie de clasificare, alegând drept criteriu morfologic forma boabelor și grupează soiurile în două clase, care la rândul lor se divid în subordine în funcție de culoarea boabelor, iar acestea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
propune o clasificare luând în considerare mărimea boabelor. Activitatea ampelografică din această perioadă cunoaște o dezvoltare continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855), a descris 150 de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
continuă în Austria, unde se înființează un număr mare de colecții universale și naționale, se editează ampelografii sau atlasuri de descriere a soiurilor de viță de vie. Un reputat ampelograf austriac, Franz Trummer (1855), a descris 150 de soiuri de viță de vie aflate în colecția școlii de viticultură din Marburg, identificând circa 1500 de sinonime. În clasificarea sa, el se bazează pe caracterele morfologice ale bobului, respectiv forma și mărimea. O contribuție însemnată la dezvoltarea studiilor ampelografice din această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de soiuri din Georgia și Azerbaidjan, atribuindu-le denumiri locale și latine, descriindu-le după caracterele morfologice și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență deosebită asupra activității ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a colaborărilor internaționale a specialiștilor, perfecționarea metodelor de studiu, descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. O primă manifestare internațională cu influență deosebită asupra activității ampelografice viitoare, a fost Congresul de la Viena din anul 1873, când s-a hotărât printre altele, stabilirea unei sinonimii a soiurilor cunoscute în diferite țări sub alt nume, luându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinarea lor. La acest Congres s-a ales o Comisie ampelografică internațională, care s-a întrunit an de an, până în 1882. La sesiunea din Budapesta din anul 1879 au fost puse bazele unui formular internațional unic pentru descrierea soiurilor de viță de vie. În perioada filoxerică a existat o preocupare susținută în activitatea ampelografică, remarcându-se ampelografi cunoscuți și recunoscuți în întreaga lume. Astfel, C. Oberlin (1986 - 1900), considerat unul din marii ampelografi ai timpului său, înființează o colecție ampelografică personală
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de vie, grupând soiurile după culoarea, gustul și forma boabelor; sectarea și perozitatea frunzelor, culoarea și perozitatea lăstarilor, utilizând mai multe coduri: pentru soiurile cu struguri roșii, codul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de vie, grupând soiurile după culoarea, gustul și forma boabelor; sectarea și perozitatea frunzelor, culoarea și perozitatea lăstarilor, utilizând mai multe coduri: pentru soiurile cu struguri roșii, codul “R” (roso) urmat de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelografii scrise de P. Viala și V. Vermorel în perioada 1901 - 1910 intitulată "L'Ampelographie universelle" în șapte volume, la care au lucrat peste 80 de specialiști din viticultura internațională și în care sunt prezentate peste 500 de soiuri de viță de vie, descrise după concepția impusă de V. Puillat, adică descrierea soiurilor să se facă în țara de origine de către ampelografii fiecărei țări, care cunosc cel mai bine aptitudinile la locul de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai bine aptitudinile la locul de cultură. În acest tratat, soiurile românești au fost prezentate de către Gh. Nicoleanu prin lucrarea sa intitulată "Introduction a L'Ampelographie Roumaine" (1900), fiind considerat primul ampelograf român. Sunt descrise pe larg 18 soiuri de viță de vie după schema ampelografică franceză, acestea fiind însoțite de planșe alb negru, în care diferitele organe vegetative erau prezentate în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie a adus-o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe larg 18 soiuri de viță de vie după schema ampelografică franceză, acestea fiind însoțite de planșe alb negru, în care diferitele organe vegetative erau prezentate în mărimea lor naturală. O contribuție deosebit de importantă la descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie a adus-o marele viticultor francez Louis Ravaz (1902) care a conceput sistemul de ampelometrie pentru completarea descrierilor morfologice în detaliu la frunzele mature ale soiurilor. În lucrările sale din perioada 1902 - 1923, preconizează renunțarea la caracterele de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor; măsuri de stăvilire a entuziasmului exagerat în favoarea hibrizilor producători direcți și orientarea cercetărilor în direcția ameliorării soiurilor nobile europene. Activitatea ampelografică, din perioada de după 1900, este reflectată în numeroasele cercetări efectuate pe plan național și regional, asupra soiurilor de viță de vie cultivate în diferite areale viticole. Rezultatele obținute au condus la elaborarea de studii, lucrări științifice dar și a mai multor ampelografii naționale. Merită menționat B. Krimbbas, care elaborează "L'Ampelographie hellénique" (1943 - 1946), în trei volume, premiată de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și lobia frunzelor. Ampelografia URSS, elaborată în șase volume în cadrul Institutului Unional de Cercetări Viticole și Oenologice din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din Magaraci, în perioada 1946-1956, are concentrată în ea toate cercetările privind studiul soiurilor, de la istoricul cercetărilor ampelografice, la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei grupe ecologo - geografice dinstincte după caracterele morfologice, vigoarea de creștere și producție, pe baza concepției proprii, conform
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la sistematica familiei Vitaceae, originea viței de vie din cultură, morfologie, anatomie, metode de descriere botanică și studiul agrobiologic al soiurilor de viță de vie. În ceea ce privește sistematica este remarcabilă contribuția lui A.M. Negrul (1936 - 1938) care abordează o clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei grupe ecologo - geografice dinstincte după caracterele morfologice, vigoarea de creștere și producție, pe baza concepției proprii, conform căreia soiurile s-au format în diferite condiții ecologo-geografice, pornind de la diferitele forme ale aceleiași vițe sălbatice, sub
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clasificare a vițelor cultivate, împărțindu-le în trei grupe ecologo - geografice dinstincte după caracterele morfologice, vigoarea de creștere și producție, pe baza concepției proprii, conform căreia soiurile s-au format în diferite condiții ecologo-geografice, pornind de la diferitele forme ale aceleiași vițe sălbatice, sub acțiunea îndelungată a selecției artificiale. În Cehoslovacia, J. Blaha publică în anul 1950 o Ampelografie de popularizare, însoțită de planșe color. În Ampelografia Ungariei, editată în două părți în perioada 1955 - 1960, de către P. Csepregi și J. Zilai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]