4,373 matches
-
naturale. - Dar de care, mai precis? se întrebă Cooper cu voce tare. - Uite-te la structura țesuturilor. Pariez că e vorba de excremente. - Cum adică? sări Sellitto. Excremente... rahat? - Excremente, ca mătasea. Li se spune așa pentru că sunt rezultatul digestiei viermilor de mătase. Și sunt vopsite gri mat. Mel, ce avem pe celelalte lamele? Acesta le trecu pe toate pe sub lentila microscopului și constată că erau toate identice. - Atacatorul era îmbrăcat în gri? - Nu, raportă Sellitto. - Și nici victima, adăugă Sachs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
am să scriu pentru aia mică o poveste cu doi delfini care se iubeau.” Privește În continuare pe fereastră la blocurile sinistre și la ceea ce el a numit grădini. Maidanul chelit de iarbă din spate de la ghenă. Afară, pulimea, ăia, viermii, poleiți În aur se zvârcolesc În epoca cu același nume. TU În ea. Trăind degeaba. În rest, doar un șir lung de ierni, un teribil inventar. Adică, Inventarul iernilor. Partea a doua IARNA CEA MAI ÎNDEPĂRTATĂ CU PUTINȚĂ. O imagine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Când se face vremea, te azvârli În tramvaiul 13. Tu, În tramvaiul 13. În drum spre Palatul Pionierilor. Te dai jos la Grozăvești. Mergi pe calea ferată. Îți place pe linia trenului. Vezi un câine mort. Cu un băț ațâți viermii care l-au năpădit sub blana uscată. Ești În timpul liber. E deja spre prânz, după prânz, puțin după prânz. Este primăvară și miroase a crud. Ai avut un coleg pe care Îl chema Crudu. Crudu a plecat În Palestina. Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În China! Câte greutăți nu a reușit să Învingă marele popor chinez În lupta cu trupele trădătorului Cian Kai-șek! Cum naiba se face că apropó de China tu nu știai decât ceva despre praful de pușcă, despre hârtie și despre viermii de mătase. Despre tăiței habar nu ai avut. Ce buni ar fi acuma niște tăiței! Chiar și niște macaroane cu sos. Da’ să-i scoată frunza de dafin. Că ție nu-ți place s-o vezi, În macaroane, stând așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tunel care va lega lumea În care trăiești de lumea pe care o visezi. Și mai mult ca sigur, În cel mai roșu și mai gras măr al pomului sub care vei scrie toate aceste lucruri, se va Îngrășa un vierme, săpând neștiut, În trupul lui sănătos, un Întunecat tunel, precum În tine, sistematic, va Începe să ronțăie, fir cu fir, atom cu atom, sapa norocului, tunelul șanselor tale ca un neiertător vierme al zodiei sub care te-ai născut. Va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
scrie toate aceste lucruri, se va Îngrășa un vierme, săpând neștiut, În trupul lui sănătos, un Întunecat tunel, precum În tine, sistematic, va Începe să ronțăie, fir cu fir, atom cu atom, sapa norocului, tunelul șanselor tale ca un neiertător vierme al zodiei sub care te-ai născut. Va Începe Într-un fel viața ta de bărbat, de vreme ce ești Însemnat cu fierul roșu. De curând medicii au fost nevoiți să se ocupe de lucruri care, aparent, au puțină legătură cu medicina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu piciorul. Praful, Înalt ca și prima zăpadă. Arșița coborând după dealul viilor. Fecioara aruncându-se În fântână. Laptele fierbând singur pe vatră. Casa pustie. Bivolii pe la porți. Un măr se desprinde de ram, zdrobindu-se În râpa adâncă, cu viermele În el. Lângă șură parastasul e pe sfârșite. Popa e roșu În obraji. În pomul mortului nu mai sunt mere și nici colăcei. Se aprind stelele, aceleași semne ale unui cataclism revolut. Sunt toate. Nici una lipsă. Nimeni murind. Totul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ridicat piciorul și l-am lovit. S-a îndreptat șchiopătând spre stăpâna care și fugea spre el. — Scuză-mă, Nora, l-am lovit din greșeală. M-am întins pe covor, într-una din camerele de la etaj. Mă simțeam ca un vierme istovit, care atârnă vara bălăbănindu-se de un vrej uscat, până când, amețit, cade fără zgomot pe pământ. După cină, părinții Elsei au plecat și eu am pornit-o imediat după ei. Elsa mă rugase să-i însoțesc până la primele lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Fețele lipite, iar dedesubt plăcerea aceea vâscoasă care te azvârle departe și duce totul cu ea. Și nu mai simți frica în spatele tău, unde cineva ar putea să vină, să te lovească și să te facă de rușine. Ești un vierme de carne, aflat la adăpost în trupul pe care îl iubești. Suntem iarăși noi în amurgul răsuflărilor. Noi care nu vom rămâne, care vom muri așa cum totul moare. Apoi se face întuneric cu adevărat și apa este cu adevărat enorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
se cațără pe burlan sau, zâmbi În sinea lui, ca un om care se Îneacă și se agață de un pai. Însă oboseala era mult mai puternică decât dorința, așa că renunță și adormi. Afară ploaia se Întețea. 3 Cutia cu viermi La știrile amiezii auzi că un tânăr arab fusese lovit și ucis de un glonț din plastic, scăpat probabil din arma unui soldat, În tabăra de refugiați de la Jebeliyeh, În timp ce tinerii arabi aruncau cu pietre În soldați, iar cadavrul fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Încredere. Se Întâmpla ca străinii din autobuz să descopere o oarecare asemănare Între copil și Fima, În forma bărbiei, a frunții sau poate În felul de-a merge. Primăvara trecută, Dimi ceruse voie să crească două broaște țestoase și câțiva viermi de mătase Într-un mic spațiu de depozitare pe care Fima și Ted Îl goliseră pe terasa de serviciu a apartamentului dezordonat din Kiriat Yovel. Și cu toate că Fima trecea În ochii celorlalți și chiar În ai săi drept un leneș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
celorlalți și chiar În ai săi drept un leneș, un uituc și un zăpăcit irecuperabil, nu se Întâmplă nici măcar o dată În cursul verii să uite să curețe, să hrănească și să căptușească bine cu frunze ceea ce numea „cutia noastră cu viermi“. Dar acum, iarna, viermii de mătase muriseră, iar broaștele țestoase fuseseră eliberate acolo unde Ierusalimul se termină brusc și Începe sălbăticia pietroasă. 4 Speranțe de-a deschide un capitol nou Intrarea În clinica particulară din cartierul Kiriat Șmuel se făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ai săi drept un leneș, un uituc și un zăpăcit irecuperabil, nu se Întâmplă nici măcar o dată În cursul verii să uite să curețe, să hrănească și să căptușească bine cu frunze ceea ce numea „cutia noastră cu viermi“. Dar acum, iarna, viermii de mătase muriseră, iar broaștele țestoase fuseseră eliberate acolo unde Ierusalimul se termină brusc și Începe sălbăticia pietroasă. 4 Speranțe de-a deschide un capitol nou Intrarea În clinica particulară din cartierul Kiriat Șmuel se făcea prin curtea din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
intervenția lui avea să provoace doar stânjeneală și ridicol. În loc să se Întoarcă În pat, continuă să stea așa, În bluza cu mâneci lungi, pe balconul de la bucătărie, printre rămășițele cuștilor, borcanelor și cutiilor În care Dimi și cu el ținuseră viermii. Acum acestea emanau un miros greu, acru, de rumeguș umed, amestecat cu resturi alimentare putrezite, morcovi, felii de castravete și foi de varză și salată verde. La Începutul iernii Dimi hotărâse să elibereze broaștele țestoase, gândacii și melcii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
crăpate. Varul se cojește și cade. În câteva locuri au apărut pe pereți flori de mucegai. Fie iarnă, fie vară persistă aici un miros umed, de sudoare, un iz de burlac bătrân. Balconul miroase Îngrozitor nu numai din cauza cutiei cu viermi abandonate. Iar tu pur și simplu te-ai obișnuit și nu-ți mai pasă. Fără Îndoială, obișnuința este sursa tuturor relelor. Exact la acest gen de rutină se referea Pascal când scria despre moartea sufletului. Într-un colț al biroului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ca ale unei pisici. Casierul cel gras remarcă plin de tristețe: — Mintea arată ca o bucată de brânză. E o chestie alb-gălbuie, cu multe Încrețituri. Iar pierderile de memorie, după cum au descoperit oamenii de știință, sunt provocate de murdărie. Niște viermi micuți intră În capul tău și mănâncă brânza. Până putrezește toată. Uneori se poate simți chiar puțin mirosul. Soldatul Îl corectă cu delicatețe: —Nu sunt viermi. Sunt microbi. De mărimea unui fir de nisip. Chiar și cu lupa de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pierderile de memorie, după cum au descoperit oamenii de știință, sunt provocate de murdărie. Niște viermi micuți intră În capul tău și mănâncă brânza. Până putrezește toată. Uneori se poate simți chiar puțin mirosul. Soldatul Îl corectă cu delicatețe: —Nu sunt viermi. Sunt microbi. De mărimea unui fir de nisip. Chiar și cu lupa de-abia pot fi văzuți și se nasc poate câteva sute În fiecare oră. Fima Își continuă drumul, gândindu-se la ce auzise, pentru o clipă i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Exista oare vreo șansă să dispară de-acum Înainte? S-ar putea crede, Își zise Fima cu ironie, că În propriul tău apartament din Kiriat Yovel aerul e parfumat cu mirt și tămâie, tu cu bucătăria ta troțkistă, cutia cu viermi de pe balcon și toaleta neglijată. Se ridică și deschise fereastra. După o clipă se răzgândi și o Închise la loc. Și nu pentru că era frig, ci pentru că Îi părea rău să se despartă de mirosul nenorocirii, pe care nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
formă, căci atitudinea lui îmi dădu să înțeleg că mi-o cedează de bunăvoie. - Poate că Hilda nu-ți place? făcu el amestecând pe paletă, cu pensula muiată în ulei, o culoare cafenie, în care adăugase din tuburi pântecoase trei viermi încolăciți, negru, roz și galben. Nu, pe Hilda n-am dorit-o. Spectacolul din seara trecută nu-mi trezise dorința s-o am, ci dimpotrivă, mă simțeam stingherit în preajma lor, tolerat de Egon. Începusem acum să înțeleg, că el îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nervos, după ce contemplase actul până după săvârșire. ...Mulțumescu-ți Ție Doamne, că mi-ai dat vederea. Prin ea putui să mă bucur de florile pajiștilor tale. Să mă înclin în cale la buruiana crescută prin voia ta, să iubesc soarele și viermele, norul de mangal și cel de vată, târfa și fecioara. Harul Tău m-a copleșit când mi-ai dat iubirea pentru una singură, și tot Tu îmi vei sufla de pe umeri pulberea de purpură și chiciura de aur, ninse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
profilează prea limpede și cred că merită să fie povestită, spuse mai departe omul cu joben: ...Ajunși târziu, în fața unei case cenușii, suirăm scările de piatră cu muchiile roase de tălpile altei generații, roasă și ea, la timpul ei, de viermii și de guzganii cimitirelor. Ioșca bătu cu bastonul la ușă. - Ești beat! îi spusei, indispus de maniera grosolană prin care își anunța vizita la două după miezul nopții. - Nu, zise Ioșca, nu sunt beat, dar când doarme o femeie surdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
își împrăștia sămânța dusă de vânt pe colina verde și înflorită... Blănile trupului său, tăiat în felii de ferăstrăul circular, vor scârțâi împovărate, sub o pereche de oameni, acolo jos, unde viața se macină absurd între piticii care mișună ca viermii. Mă văd mai sus, purtat de schiuri, pe livada albă de la poalele piscului semeț. Văd urma paralelă și roțile bastoanelor, adâncite în zăpadă ca niște farfurii cu frișcă, alb pe alb, pe netede întinderi. În pădurea brazilor din dreapta, soarele pitit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
face treaba singur. Toată săptămâna stă întins în pat ca mortul. E singurul cadavru cu care vorbesc câteodată: „Băiete, - dacă n-ar fi mă-ta, să te dezbrace și să te scalde cu de-a sila, te-ar mânca și viermii. De murit, nu mori, de trăit, nu trăiești. Dormi! Asta faci! Lovite-ar somnul fără deșteptare!” ... Că zic, de unde și până unde să semene cu tine. Alt tată avuseși tu, Dumnezeu să-l ierte, și altă stofă are un croitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
generozitate. Atâta timp cât prietenia lor fusese una complementară, Între un scriitor și un artist plastic, ea fusese armonioasă și plăcută, dar, de când Du Maurier devenise el Însuși scriitor, relația suferise o modificare subtilă, cel puțin În ce Îl privea pe el. Viermele invidiei și al geloziei i-o mânca de sub ochi. Se trezi prins În ceea ce romano-catolicii numesc examen de conștiință, despre care un cardinal pe care Îl cunoștea Îi explicase că face parte din pregătirea pentru spovedanie, acuzându-se de egoism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bâzâind. De îndată ce țin în lumină bucata cât un ou de rață, masa îndesată asemenea unui bulgăre de pământ se arată a fi locuită pretutindeni de insecte minuscule. Care au fost acoperite de rășină. ăsta de aici să fie oare un vierme? Acolo, un miriapod oprit din mers? Doar după ce te uiți o vreme, chihlimbarul dă în vileag secrete ce se credeau în siguranță. Ori de câte ori celălalt mijloc auxiliar al meu, ceapa imaginară, nu vrea să deschidă gura sau câtă vreme ea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]