34,796 matches
-
Ion Simuț Trei sunt monștrii literaturii interbelice în viziunea dogmatică a epocii proletcultiste: avangardismul, modernismul și ortodoxismul. Emil Boldan îi tratează ca atare, cu o nedisimulată repulsie, în Prezentare succintă a istoriei literaturii române, apărută în "Limbă și literatură", volumul V, 1961, publicație a Societății de Științe Istorice și
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Emil Boldan și a proletcultismului. O altă monstruozitate ideologică, apărută tot ca o "reacțiune împotriva orientării realiste a literaturii", este "literatura mistico-religioasă, obscurantistă și naționalist-șovină, răspândită mai ales prin publicația cu caracter fascist "Gândirea" (p. 118). Interesantă (adică ciudată) este viziunea critică a lui Emil Boldan văzând repetarea unei simetrii la interval de câteva decenii: așa cum simbolismul, poporanismul și semănătorismul au bruiat și contrabalansat realismul critic afirmat de marii noștri clasici - avangardismul, modernismul și gândirismul se opun realismului susținut de Sadoveanu
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
o nouă epocă, aceea cu adevărat importantă, pentru care s-a frământat și s-a opintit toată istoria noastră: comunismul. Să rezumăm liniile de forță ale istoriei literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până la 23 August 1944, în viziunea proletcultistă. Istoria literară a lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din tot romantismul românesc, "curent literar activ, militant, social, legat mai ales de revoluția pașoptistă" (p. 98), rămâne valabil pașoptismul, punând în valoare, din punct de
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
lirică? Mici analize, portrete de sentiment ca niște fișe de dicționar: "Mila este o iubire în oboseală, o iubire în care obiectul ne este exterior. De aceea în milă ne dăm seama atât de bine de condiția altuia, avem o viziune atât de clară a locului în lume a altei persoane. În milă, noi nu anticipăm nimic, nu dăruim nimic generos, nu transfigurăm deloc; dimpotrivă, luciditatea milei răpește orice strălucire la care ar avea drept iluzia oricărei ființe." A ocroti această
Inima iluziei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8252_a_9577]
-
funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă imaculată. Ca să nu mai vorbim de haremul privat al fiecărui puștan căruia i s-a revelat abrupt funcția prohabului
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
încerc să scriu de aici încolo. Așadar, aici părăsesc definitiv stilul epistolar". (p. 41) Nici raportul dintre narator și autor, atât de discutat în studiile de naratologie foarte la modă la începutul anilor '80 nu este trecut cu vederea. În viziunea lui Nicolae Popa, situația arată cam așa: În scris, și încă în Word, se vede mai bine cum stau lucrurile. Mihai Loghin, cel despre care scriu, are o identitate mult mai clară decât Mihai Loghin care sunt și care, fizic
Textualism basarabean by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8286_a_9611]
-
în loc de cele 89 ale originalului. Cu asemenea prilejuri, învățam nu doar să retez stihuri zadarnice și Ťbateri de câmpť discursive, ci și cum să Ťțin distanțať în poeme mai întinse, precum ŤNeguțătorul de săbiiť (1967). ŤClepsidrať se încheie cu o viziune a țărmului marin și existențial, care-mi va bântui creația mea mai mult decât toate celelalte: Poate visam, poate trăiam, pustie plaja aștepta apusul. Și soarele în pantă răsturna enorme semicercuri de clepsidră, una de ape, alta de pământ. Și
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
camufla vocea propagandei. Istoria (prezentarea) succintă a lui Emil Boldan, rămasă în paginile revistei, este, fără îndoială, rezultatul unei comenzi politice. Prezentare succintă a istoriei literaturii române de Emil Boldan ne dă o imagine clară a tabloului de valori în viziunea politică a deceniului șase. Tot ce am putea culege din presa literară a timpului, din manualele școlare, din producția editorială a anilor '50, din valorizările date de premiile de stat, avem aici într-o singură sursă documentară, extrem de prețioasă tocmai
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
i se aduc imputări de incompatibilitate ideologică. În continuare, sunt prezentați succint sau doar enumerați alți prozatori interbelici: Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Gib I. Mihăescu, Gh. Brăescu etc. etc., iar în finalul paragrafului G. Călinescu. Poezia interbelică are, în viziunea lui Emil Boldan, un singur protagonist: Tudor Arghezi, valorizat superlativ la același nivel cu Mihail Sadoveanu și, într-un mod neașteptat, fără nici un reproș, ca și în cazul prozatorului. Nicăieri nu e vorba de misticism, dimpotrivă, Arghezi e un "antimetafizic
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
artă este surprins prin aventura spiritului peregrin aflat în căutarea propriei identități (existența intimă fiind una searbădă și neînțeleasă) care se petrece într-un decor estetizat, în care transparența și opacitatea, inefabilul și greutatea formează o unitate inedită, într-o viziune fantastică plină de poezie și senzualitate. Cadre enigmatice, decoruri fascinante, însuflețite de culoare, arome și muzică, sunt învăluite în armonie care, paradoxal, ar putea ilustra "în profunzime, tragedia imensă a neînțelegerii și incompatibilității" (p. 22). Ceea ce refuză cotidianul (cele patru
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
de orice fel. Nu fără ambiția de-a intra în istoria mare, cu obolul mic al tuturor. Ambiție care încearcă, de foarte tînără, și Societatea Scriitorilor Români, condusă, prin 1911-1912, de Gârleanu. Mijloacele nu sînt, de bună seamă, la înălțimea viziunii (ca ieri, ca astăzi, ca totdeauna), așa că începutul, nu lipsit de frumusețe, e-un almanah tîrziu al anului 1912, apărut la Editura Revistei "Flacăra". Dintr-o precuvîntare neiscălită, care-l pune pe președinte alături nu doar de semnatari, ci și
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
este cu gândul undeva departe. După o pauză interminabilă, a scuturat ușor din cap, ca și cum dorea să alunge cine știe ce gânduri neplăcute, s-a uitat lung la mine și mi-a povestit că a avut într-o noapte o foarte ciudată viziune. Se făcea că urca un munte, dar nu un munte adevărat, era parcă unul făcut, unul construit anume, căci, la fiecare pas se auzea din pământ, de sub tălpile sale, câte un geamăt, câte un oftat, așa ca o eliberare de sub
Visele mari sunt pentru Dumnezeu by Mihai Mălaimare () [Corola-journal/Journalistic/8294_a_9619]
-
este departe de ceea ce se înțelege printr-un "loc de joacă" sau "spațiu de agrement" sau "parc de distracții" sau alte asemenea soporifice educativ-securizante de consistentă butaforiilor gen Disneyland. Paranoid Park este un spațiu al insecurității totale, desprins parcă din viziunile expresionismului catatonic, un loc al skaterilor, care adună felurite triburi, o fauna aparte a dezmoșteniților, a adolescenților fără căpătîi, a băieților de cartier, a exclușilor trăind într-un orizont indeterminat de dizolvare lentă, de dezorganizare rebela, de premeditare sinucigașa comprimate
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
disparate. Și o imagine de neuitat, chemați în timpul cursurilor, tinerii, unii cu skateboard-ul în mînă, se aliniază într-un singur șir pe coridorul aflat în penumbra, înaintînd implacabil asemeni soldaților din filmul lui Eisenstein, Crucișătorul Potemkin (1925). Este o viziune ironică a cruciadei copiilor, așa cum la fel de firesc adolescenții pe care-i vezi pe coridoare în celălalt film, Elephant, devin deodată ucigași fără niciun avertisment, fără sens. Și deodată începi să ai o altă priză a sentimentului de nesiguranță, pentru că lumea
Cu elefantul în parcul paranoic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8295_a_9620]
-
Ca o iertare".), și Sfat ("Păsări bune al înălțimilor/ Odihniți-vă pe aripile norilor/ și nu coborâți pe pământ:/ Pericol de uli."), și câteva poezii de maturitate, care maturitate nu a adus nimic nou, nici un impuls artistic, nici un adaos în viziune. Fustele, Mărul oprit, Portret de femeie și Luna, cu un câștig păgubos în indecența pe care autorul și-o propune, cu stângăcie însă. (Petre Mandea) * O filă, cel mult două, cu textele, toate interesante, semnate de Carol Daniel care ne-
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
posibilă a terținei finale. Gândul meu inițial fusese aproape meschin: oare navigatorul cosmic nu va privi oare, din racheta lui, cu somnolență, spațiul monoton? Nu știam ce puneam pe hârtie. Prin simpla eliminare a sintagmei Ťdin rachetăť, poemul deschide sufletului viziunea nemăsuratelor câmpii de după viață: Oare nu tot astfel vei privi traversându-le monotonele câmpii ale cerului? Scris prin iulie-octombrie 1960, poemul "sfărâmat" din care am salvat trei poezii (pentru mine) definitorii, se încheie, în versiunea inițială, cu un sumbru imn
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
zeu pierdut și regăsit. Să nu mai vorbim despre ceea ce a reprezentat și ce reprezintă poetul pentru populația românească din afara granițelor - unde numele Eminescu a ajuns să fie simbol identitar și strigăt de îmbărbătare și de luptă." (pp. 72-73). În viziunea lui Eugen Negrici, nici un scriitor și nici o operă literară nu pot scăpa, în timp, devitalizării artistice. Într-un subcapitol (Credința în perenitate și stabilitate. Mistica definitivului) pasionant ca argumentație și oferind adevărate delicii prin scriitură, criticul înfățișează traseul îmbătrânirii tuturor
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
sacre. E un fel de revoltă luciferică la consolidata desăvârșire a marii muzici renascentisto-baroco-clasice, delimitată liber și ferm de escaladele demonice. Georges Minois (autor care crede, culmea, că „Dracul este un mit căruia i-a trecut timpul”) are totuși o viziune suprarealistă a diavolului, ieșită cumva din negura unui ev mediu ahtiat după hiperbole, anticipând genul actual al monștrilor robotizați, excesiv de sonori. Aici în care se amestecă diavolul creștin, golemul iudaic, androidul anglo-saxon, toate într-o formulă ritmico- melodică asistată de
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
modelelor de analiză, al importanței și semnificației elementelor morfo-sintactice în alcătuirea imaginii interpretative etc. Demersul intelectual și artistic al maestrului Crăciun s-a constituit dintr-o informare multidisciplinară, asimilând și înțelegând fluxul cercetării din secolul XX - atât de radical în viziune -, sintetizând în cursurile sale nivelul preocupărilor în domeniile amintite, dar și o bogată creativitate privind definirea cântului în ansamblu, dirijatul performant și didactica superioară. În opera sa orală din cursurile de măiestrie dirijorală, maestrul Petre Crăciun a definit un sistem
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
l-au ajutat să depășească rigiditatea unei comunicări abstracte cu semenii și să creeze în rândul discipolilor o emulație permanentă în privința cercetării fenomenului vocal și dirijoral pe baza unei culturi enciclopedice și a încrederii în propriile lor capacități creatoare. În viziunea sa asupra muzicii, maestrul Crăciun a stabilit puncte cardinale în privința conceptului interpretativ, fiind adeptul unei permanente și fecunde argumentări a celor mai mici detalii din partitura muzicală, în același timp orientând conștiința muzicianului spre perspective interpretative bogate în reverberații lăuntrice
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
baricadată în complexitățile ei mereu crescânde, judicios supravegheată și normată. O lume care calculează cu subtilitate raporturile interne ale diferiților parametrii sonori, scoțând la iveală mulțimile quasi- absolute ale sunetelor, exclusiv pe cale logico-matematică. O cale ce s-a perpetuat atunci când viziunea numerică asupra fenomenului muzical s-a accentuat, ajungându-se până acolo încât procesul creației să prolifereze pe coordonate strict raționale. Astfel, muzica s-a dezvoltat nu ca o artă a exprimării, ci, mai curând, ca ipoteză sonoră a legilor universului
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
a preferat definitiv anonimatul. Dacă existența istoricului Bălcescu s-a plasat sub semnul martirajului, este pentru că substanța sa secretă și profundă i-a orientat, din umbră și cu fermitate, pașii. Nu este aici vorba numai de biografie, ci și de viziunea spirituală care l-a animat pe autor. Bălcescu a scris puțin și fragmentar nu doar pentru că a trăit puțin și în condiții dificile, ci și pentru că a preferat acțiunea directă scrisului. Același cifru, azi perceptibil, explică existența sa zbuciumată, ca
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
pomeniți doar în treacăt: pare evident că furtunosul istoric debutant concepea istoria națională după cu totul alt model decît cel de pînă atunci. Mai decis decît Kogălniceanu, Bălcescu se îndreaptă, teoretic, spre Michelet și spre romantici creștini, punînd la contribuție viziunea acestora asupra istoriei (vezi modul în care privește el apariția proprietății private, prin "colonizare" sau prin "concuistă", în Despre starea soțială...). Mai mult: la curent cu economia politică engleză, el reia viziunea acesteia asupra regimului proprietății și transferă, în chip
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Michelet și spre romantici creștini, punînd la contribuție viziunea acestora asupra istoriei (vezi modul în care privește el apariția proprietății private, prin "colonizare" sau prin "concuistă", în Despre starea soțială...). Mai mult: la curent cu economia politică engleză, el reia viziunea acesteia asupra regimului proprietății și transferă, în chip original, ideea de plusvaloare în lumea agrară. Drepturile țăranilor asupra pămîntului vor fi revendicate tocmai în virtutea "prisosului de valoare", cum spune el, însușit de proprietarii moșiilor, secole la rînd. "Așadar, daca voi
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
drept asupra pămînturilor voastre, acel prisos de valoare care este numai rodul muncei noastre, care nu poate fi atribuit decît numai brațelor noastre și brațelor părinților noștri" (Despre împroprietărirea țăranilor). Dacă teoreticianul Bălcescu pare a fi la curent cu noua viziune asupra istoriei din epoca lui, misticul Bălcescu subordonează explicațiile de natură materială unei explicații divine. Remarcabilul elogiu închinat micii proprietăți rurale și clasei medii în formare îl întreprinde Bălcescu tocmai în numele principiilor creștine; în textul din care am citat mai
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]