2,638 matches
-
Aparate video 32340000-8 Microfoane și difuzoare 32341000-5 Microfoane 32342000-2 Difuzoare 32342100-3 Căști 32342200-4 Căști auriculare 32342300-5 Microfoane și seturi de portavoce 32342400-6 Dispozitive acustice 32342410-9 Echipament de sonorizare 32342420-2 Pupitre de mixaj în studio 32342430-5 Sisteme de comprimare a semnalelor vocale 32342440-8 Sistem de mesagerie vocală 32342450-1 Aparate de înregistrare vocală 32343000-9 Amplificatoare 32343100-0 Amplificatoare de audiofrecvență 32343200-1 Megafoane 32344000-6 Aparate de recepție de radiotelefonie sau de radiotelegrafie 32344100-7 Receptoare portabile de apel și mesagerie 32344110-0 Sistem de înregistrare vocală 32344200-8
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
transmitere a datelor cu conductori electrici multipli 32581120-6 Cablu de transmitere a datelor cu conductori coaxiali 32581130-9 Cablu de transmitere a datelor cu utilizare specială 32582000-6 Suporturi de transmitere a datelor 32583000-3 Suporturi de transmitere a datelor și a semnalelor vocale 32584000-0 Suporturi de transmitere a informațiilor 33000000-0 Aparate medicale și de laborator, aparate optice și de precizie, ceasuri și ceasornice, produse farmaceutice și consumabile medicale conexe 33100000-1 Aparate medicale 33110000-4 Imagistică medicală 33111000-1 Aparate de radiologie 33111100-2 Masă de examinare
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Aparate video 32340000-8 Microfoane și difuzoare 32341000-5 Microfoane 32342000-2 Difuzoare 32342100-3 Căști 32342200-4 Căști auriculare 32342300-5 Microfoane și seturi de portavoce 32342400-6 Dispozitive acustice 32342410-9 Echipament de sonorizare 32342420-2 Pupitre de mixaj în studio 32342430-5 Sisteme de comprimare a semnalelor vocale 32342440-8 Sistem de mesagerie vocală 32342450-1 Aparate de înregistrare vocală 32343000-9 Amplificatoare 32343100-0 Amplificatoare de audiofrecvență 32343200-1 Megafoane 32344000-6 Aparate de recepție de radiotelefonie sau de radiotelegrafie 32344100-7 Receptoare portabile de apel și mesagerie 32344110-0 Sistem de înregistrare vocală 32344200-8
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
care cuvintele "bătaie" și "bătălie" sunt asemănătoare). Dialectele ceangăilor moldoveni sunt răspândite mai ales în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, fiind vorbite de circa 62.000 de persoane. Fonetismul prezintă asemănări cu graiurile ardelene și secuiești, de exemplu tratarea vocalei "o" (înlocuită cu ). Lexicul se caracterizează prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii limbii” (secolul al XIX-lea), prin prezența multor cuvinte formate pe teren propriu și prin numeroase împrumuturi din limba română. În structura gramaticală este
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
care lumea întreagă e doar o imensă carte. Dintre temele simboliste pot fi citate: impalpabilul, angoasele identitare ale Eului, imaginea femeii, decadenta, arta pentru artă. Manifestul simbolist a fost ulterior pus în versuri de Arthur Rimbaud în poemul Leș Voyelles („Vocalele”), un exemplu perfect de sinestezie literară și Charles Baudelaire în poemul Correspondances („Corespondențe”), în care natura este definită drept un "templu de simboluri". În opoziție cu retorismul romantismului, simbolismul preferă un ton mai intim și confesiv, iar spre deosebire de răceală și
Simbolism () [Corola-website/Science/297642_a_298971]
-
nativi de germană). Detaliile din această secțiune se referă în primul rând la limba germană standard ("Hochdeutsch"). Pronunția în celelalte dialecte germane poate diferi mult de pronunția standard. Lungimea (sau cantitatea) sunetelor joacă un rol important în limba germană. O vocală pronunțată lung sau scurt poate produce o diferență între două cuvinte care în rest sunt identice. De exemplu, "Miete", cu "i" pronunțat lung, înseamnă „chirie”, dar "Mitte", cu "i" pronunțat scurt, înseamnă „mijloc”, „centru”. "Ofen", cu "o" lung, înseamnă „cuptor
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
pronunțat scurt, înseamnă „mijloc”, „centru”. "Ofen", cu "o" lung, înseamnă „cuptor”, „sobă”, dar "offen", cu "o" scurt, înseamnă „deschis”. După cum se observă din aceste exemple, în limba germană și substantivele comune sunt scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
mijloc”, „centru”. "Ofen", cu "o" lung, înseamnă „cuptor”, „sobă”, dar "offen", cu "o" scurt, înseamnă „deschis”. După cum se observă din aceste exemple, în limba germană și substantivele comune sunt scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
offen", cu "o" scurt, înseamnă „deschis”. După cum se observă din aceste exemple, în limba germană și substantivele comune sunt scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru a se reda sunetul "s
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
scrise cu inițială majusculă. Pentru a distinge între vocale lungi și vocale scurte, ortografia germană folosește consoane simple sau duble. După vocale scurte se scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru a se reda sunetul "s" după o vocală lungă sau după diftong, în scrierea germană se folosește în multe cazuri, încă din evul mediu
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
scriu, de obicei, consoane duble ("tt", "dt", "ll", "ck", "mm", "nn", "ss", "tz" etc.), iar după vocale lungi sau diftongi se scriu consoane simple ("t", "d", "l", "m", "n", "s", "z" etc.). Pentru a se reda sunetul "s" după o vocală lungă sau după diftong, în scrierea germană se folosește în multe cazuri, încă din evul mediu, și litera specială " ß", numită pe românește „s dur” sau și „s ascuțit” ("scharfes S" sau "Eszett"). Astfel: "ich esse" (= eu mănânc) se pronunță
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Liechtenstein litera "ß" nu se folosește deloc, și în loc de "ß" se scrie "ss". O altă deosebire față de română, întâlnită în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu se distinge acustic. Vocalele "a", "o" și "u" se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: "ae", respectiv "oe" și "ue" (excepție: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca și "ä" respectiv "ö" și "ü". Alte particularități fonetice germane: Dialectele care au trecut prin
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
și: "ae", respectiv "oe" și "ue" (excepție: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca și "ä" respectiv "ö" și "ü". Alte particularități fonetice germane: Dialectele care au trecut prin cea de a doua schimbare a vocalelor germane în Evul Mediu sunt considerate membre ale limbii germane. Din motive de izolare geografică (munți înalți, păduri întinse) și din motive economice (rutele comerciale erau de obicei de-a lungul râurilor), limba germană a avut inițial o multitudine de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Rusia, Estonia, Brazilia, Canada și Statele Unite ale Americii. Un procent de 91,51% din populația Finlandei are limba maternă finlandeza, un rest de 5.5% având Suedeza, iar restul Sami sau alte limbi ca limbă maternă. Sunetele limbii finlandeze sunt: Vocale: [a o u e i æ ø y] Consoane: [p t k d m n ŋ s h l r j v] și stopul glotal. De curând au fost împrumutate din alte limbi încă câteva consoane, pe care însă nu
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
d m n ŋ s h l r j v] și stopul glotal. De curând au fost împrumutate din alte limbi încă câteva consoane, pe care însă nu toți vorbitorii pot să le pronunțe: b g f š și ž. Vocalele pot fi scurte sau lungi, diferența de durată putând fi singura care deosebește două cuvinte, de exemplu "tuli" "foc" și "tuuli" "vânt". Consoanele de asemenea pot fi scurte sau lungi, cu excepția a patru - [d h j v]. Consoanele lungi (duble
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
lungi, diferența de durată putând fi singura care deosebește două cuvinte, de exemplu "tuli" "foc" și "tuuli" "vânt". Consoanele de asemenea pot fi scurte sau lungi, cu excepția a patru - [d h j v]. Consoanele lungi (duble) pot apărea numai între vocale și, în cazul obstruentelor, și după o rezonantă. De exemplu "mato" "vierme", "matto" "covor", "ranka" "șira (spinării)", "rankka" "aspru". Alfabetul limbii finlandeze este: A B C D E F G H I J K L M N O P Q
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
sänky" ['sæŋky] "pat", "rengas" ['reŋŋas] "inel". În plus, [ŋ] mai poate apărea și în alte poziții în cuvinte împrumutate recent, de exemplu "englanti" ['eŋlanti] "engleză" și "signaali" ['siŋna:li] "semnal". Stopul glotal apare numai la sfârșitul cuvintelor, urmat de o vocală. Dacă este urmat de o consoană, atunci este asimilat consoanei respective.
Limba finlandeză () [Corola-website/Science/296643_a_297972]
-
un „limbaj nou” ("nowomowa") în domeniile economic, social și militar. În zilele noastre, limba poloneză își dezvoltă vocabularul mai ales prin introducerea unor cuvinte noi din domeniul științei și tehnicii (informatică, fizică nucleară, etc.). În sistemul fonologic se observă dispariția vocalelor nazale în unele cuvinte și apariția lor în altele. Multe limbi au influențat poloneza, în grade diferite. Limbile germanice sunt sursa principală de împrumuturi. În trecut, poloneza a preluat multe cuvinte din limba germană, precum: "kształt" < "Gestalt" („formă”), "sztuka" < "Stück
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
este sursa cea mai importantă de neologisme, în special din domeniul informaticii. Dintre celelalte limbi, cele mai multe împrumuturi au provenit din cehă, franceză, gotă, italiană, latină, maghiară, rusă și ucraineană. Sistemul vocalic al limbii poloneze este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
importantă de neologisme, în special din domeniul informaticii. Dintre celelalte limbi, cele mai multe împrumuturi au provenit din cehă, franceză, gotă, italiană, latină, maghiară, rusă și ucraineană. Sistemul vocalic al limbii poloneze este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor fonetice: De observat că
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
maghiară, rusă și ucraineană. Sistemul vocalic al limbii poloneze este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor fonetice: De observat că care a fost în trecut rămâne distinct în grafie ca ó. Până în secolul al XIX-lea, s-a scris é, iar
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
este foarte simplu, conținând doar șase vocale orale și două vocale nazale. De altfel, poloneza, cașuba și polaba sunt singurele limbi slave care au păstrat vocale nazale existente în protoslavă. Toate vocalele poloneze sunt monoftongi. În trecut au existat și vocale lungi, dar au dispărut din cauza schimbărilor fonetice: De observat că care a fost în trecut rămâne distinct în grafie ca ó. Până în secolul al XIX-lea, s-a scris é, iar - á, dar aceste litere au ieșit din uz. Sistemul
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
în alfabetul runic. Spre deosebire de protoscandinavă, care era scrisă în alfabetul "vechiul futhark", scandinava veche folosea "noul futhark", care avea doar 16 litere. Datorită numărului limitat de rune, unele erau folosite pentru a exprima mai multe foneme; de exemplu runa pentru vocala "u" mai era folosită și pentru vocalele "o", "ø" și "y", iar runa pentru "i" era folosită și pentru "e". O schimbare care a separat dialectele estic și vestic al scandinavei vechi a fost modificarea diftongului "æi" ("ei" în scandinava
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
scrisă în alfabetul "vechiul futhark", scandinava veche folosea "noul futhark", care avea doar 16 litere. Datorită numărului limitat de rune, unele erau folosite pentru a exprima mai multe foneme; de exemplu runa pentru vocala "u" mai era folosită și pentru vocalele "o", "ø" și "y", iar runa pentru "i" era folosită și pentru "e". O schimbare care a separat dialectele estic și vestic al scandinavei vechi a fost modificarea diftongului "æi" ("ei" în scandinava veche de vest) în monoftongul "e"; de
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]