9,695 matches
-
unei ocine, primite ca zestre de la părinți, și asupra altei proprietăți rămase de la Stoican, soțul ei, ambele fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci domnești: „Iar după aceea a venit jupanița Maria înaintea domniei mele” - scria pisarul lui Radu de la Afumați într-un hrisov dat la Târgoviște, la 24 iulie 1525 - „de a întocmit averile ei, care sânt mai sus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea încă, comprese cu bălegar de cal sau cu praf de bălegar de măgar 549. Nu știm nimic despre felul în care s-a încercat să fie tratată Stanca Brâncoveanu, fiica văduvă a Voievodului, care a contractat, pe 9 martie 1714, o tuberculoză galopantă. La câteva zile după ce boala (care îi omorâse cu două veacuri înainte, și pe Neagoe Basarab și, poate, pe Theodosie, fiul lui) a învins-o pe văduva lui Radu Iliaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dată calicilor, potrivit tradiției, încă de Negru Vodă - „un loc de sat, numit apoi Mățăul, cu venituri din moară și măcinat”), dar este limpede că vorbind despre tot soiul de „săraci, gărbovi, șchiopi, orbi, ologi, deznodați” - viețuitori din mila publică -, Voievodul nu-i mai are în vedere doar pe leproșii obligați să trăiască în afara așezărilor urbane (de altfel, „fenomenul substituirii infirmilor de tot felul bolnavilor leproși, pe cale de dispariție, a fost constatat pretutindeni în Europa” 558), lângă un curs de apă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
învățat, era un om al timpului său) de la Sfântul Munte niște moaște protectoare, niște relicte „care au auzit că sânt foarte folositoare la această boală”. Cronicarul - Radu Popescu, în acest rând - constată rezultatele pozitive ale intervenției divine declanșate de gestul Voievodului pe care trebuia să-l laude: „[...] pritutindinea s-au văzut minune mare, că au încetat boala ciumei și s-au bucurat, mulțumind lui Dumnezeu”. Dacă Vodă Mavrocordat și-ar fi consultat și supușii, cu siguranță că aceștia i-ar fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Cantemir”] leșii pe doamna Rucsanda, fata lui Vasâlie-vodă, la cetate la Neamțu...”. A auzit de această crimă și postelnicul Ștefan Ghindă și vorbește despre ea în Spița neamului lui Vasile Lupu (căci postelnicul urmărea să-și dovedească înrudirea cu Voievodul), dar o pune pe seama unor tâlhari: „[...] și pe Doamna Roxanda, fată a lui Vasile-Vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil, ș-au perit la Suceava; și Doamna Roxanda au perit de tâlhari, la Cetatea Neamțului, și feciori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Radu cel Frumos, odihnea acolo din anul 1500; murise pe 11 mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai) și i-a pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pus pe mormânt, doi ani mai târziu, un văl în care-și declara și originea drăculească: „Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată Elena Ecaterina Brancovici („Doamna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Acest acoperământ l-a împodobit Io[an] Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod, nepotul lui Radu voievod, și l-a pus pe mormântul întru sfințenie răposatei sale mame, Maria, doamna lui Ștefan voievod, în anul 7021 [1513], ianuarie 30”578. Alături de soțul ei, Petru Rareș, la Probota (Mănăstirea Probota Nouă), a fost înmormântată Elena Ecaterina Brancovici („Doamna lui Petru Voevod, fiica lui Despot țarul”; lespedea funerară, care are un chenar excizat, alcătuit din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un chenar excizat, alcătuit din inscripție, afișează un câmp central plin de flori desprinse parcă dintr-un brocart 579), ucisă poate din ordinul unui Alexandru Lăpușneanu, în anul 1553 („a pus de ou sugrumat pe bătrâna soție a lui Petru Voievod” - știa autorul Cronicii moldo-polone580), ginerele care nu și-a agreat niciodată soacra 581. Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau lăsându-i pe descendenți să se ocupe de îndatoririle funerare (inscripția de pe lespedea de mormânt a Elenei Ecaterina Rareș proclamă o glorie consolidată prin noblețea ascendenței paterne: (trad.) „Această groapă este a roabei lui Dumnezeu Elena, Doamna lui Petru voievod, fiica lui Ioan Despot țarul, care s-a strămutat la aceste lăcașuri și la veșnicele lăcașuri ...”583; „Cu mila lu Dumnezeu și cu ajutorul Precistii creștinul și luminatul Domno Io[an] Constantin Șărban Voevod” - scrie Domnul în 1656, dar biserica din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
similare: „Sin vero in monasterium quoddam longe extra urbem situm se condi mandaverit...” 596) devenea obligatorie. în oraș, alaiul de îngropăciune trebuia să impresioneze (și arhiereii străini, mai mereu în vizită prin București, reprezentau astfel de prezențe forte). Ca urmare, Voievodul a „orânduit” „mulți boiari tot rude de ale Mării sale, întâi la curte la dumneaei făcându-se pogrebaniia cu mare săbor, cu toți arhiereii câți aicea în orașul acesta să aflase și cu toată boierimea și slujitorimea”. Vodă avea să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se spune - al lui Neagoe Basarab (născut tot în 1482, dar după moartea tatălui său), văduvă „oficială” apoi, poate a lui Pârvu Craiovescu, părintele adoptiv (I.C. Filitti a consumat erudiție și pricepere în articularea unei astfel de demonstrații) al viitorului Voievod (Pârvu murise și el la 3 iunie 1512). Neagoe Basarab a scris această „plângere la mormântul” mamei sale (când ea se stinsese din viață, în anul 1511 sau 1512, Neagoe Basarab nu era în țară), cu prilejul transferului (reînhumarea nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
plângere la mormântul” mamei sale (când ea se stinsese din viață, în anul 1511 sau 1512, Neagoe Basarab nu era în țară), cu prilejul transferului (reînhumarea nu se făcea mai înainte de șapte ani) „oaselor” (textul se chiamă: Scrisoarea lui Neagoe voievod către oasele maicii sale Neaga și ale fiilor săi Petru și Ioan și ale fiicei sale Anghelina. Cuvânt de umilință) Neagăi din Hoturani în biserica Mănăstirii din Curtea de Argeș, lăcaș de rugăciune cu un hram deosebit de semnificativ - Adormirea Maicii Domnului, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu foc. Ci să mă ertați într-acest ceas că am puținéle cuvinte să vorbesc cătră oasele maicii méle. Dreptu acéia mă ertați toți părinții și frații miei, că făr’ de ertăciunea voastră nu voiu putea grăi”. Mobilul ales de Voievod pentru zidirea laudei aduse mamei sale este simplu, impunător însă prin măreția lăuntrică a esenței sale pur omenești: necurmata trudă și osteneală ale femeii mame, transfigurând, prin „umanizare” firește, sentimente și atitudini eterne precum dragostea, generozitatea și spiritul de sacrificiu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Basarab departe de mama sa muribundă și identifică aceste condiții în anul 1512, la început, când Craioveștii fug la sud de Dunăre, încercând să obțină domnia pentru reprezentantul lor” 615) este covârșitoare. în perspectiva conturată de filosofia acestui discurs, demersurile Voievodului își reconstituie grandoarea pe niște dimensiuni firești și în planul unor rosturi pământești. Printr-o subtilă asociere (ce aparține intenției auctoriale), în care „mamei divine”, Fecioara, îi este alăturată „mama pământeană”, Neaga, falnica zidire de la Curtea de Argeș (al cărei hram este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ciogolea și-a adus, pentru educația copiilor (Sofronia i-a făcut trei băieți, care vor face, toți, carieră dregătorească în Moldova: pe Constantin, pe Pătrașcu - cel ce se va însura cu Todosia, fiica vistierului Toader Boul, ajungând astfel cumnat cu Voievodul Gheorge Ștefan - și pe Miron), un dascăl din Ardeal - pe diacul Toader din Feldru (unul dintre acei cărturari ardeleni care au lucrat ca profesori peste munte, în Moldova). După ce și-a terminat slujba la Calafendești, diacul Toader s-a întors
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mulher na sociedade portuguesa. Visăo historica e perspectivas actuals, Coimbra, 1986, p. 123. 9. DRH. A. Moldova, vol. XXI, p. 371. 10. Radu Șerban cheamă în ajutor Sfânta Treime (vezi doc. F 42 / XXV de la B. A. R.). Diata fostului Voievod - spune Violeta Barbu (De bono coniugali, p. 147) - seamănă cu o „vorbire de dincolo de mormânt”: „Deci tâmplându-mi-se mie a întrarea pe calea a toată lumea și a trecerea dentr-această viață...”. 11. Violeta Barbu, Câteva diate muntenești..., p. 502 (după copia în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Arhivele Statului București, fond. Mănăstirea Bogdana, VII /2, nr. 11 (trimitere a lui Nicolae Stoicescu). 37. Șarolta Solcan, Femeile din Moldova, Transilvania și țara Românească în Evul Mediu, p. 47. 38. Ștefan D. Grecianu, op. cit., pp. 285-289; Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, p. 476. 39. Dan Horia Mazilu, op. cit., p. 477. Vezi și exemplele prezentate de Șarolta Solcan, op. cit., pp. 40-41. 40. Op. cit., p. 41 (după Catalogul documentelor țării Românești, vol. V, editat de M.D. Ciucă, București, 1985, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1910. 62. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 616. 63. Nu la Slatina, cum dintr-o scăpare (spun „scăpare”, fiindcă în altă parte, în aceeași carte, locul înhumării este corect prezentat) am scris într-o carte acum câțiva ani (vezi Voievodul dincolo de sala tronului, p. 406). 64. Vezi Nicolae Iorga, Inscripții din bisericile României; fasc. I, Editura Minerva, București, 1905, p. 54, nr. 117. 65. Vezi Constantin Rezachevici, Cronologia..., vol. I, p. 535. 66. Vezi Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vezi A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și țării Românești, vol. VI, Editura Cartea românească, București, 1931, p. 95). 73. Vezi A. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumente istorice..., tom III, București, 1864, pp. 73-104; Alexandru Papadopol-Calimah, Despre Gheorghe Ștefan voievod, domnul Moldovei (1653-1668), București, 1886; Nicolae Iorga, Acte și fragmente, vol. I, București, 1895, sub anii 1664-1668; Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente..., vol. IX și X; Nicolae Iorga, Studii și documente..., vol IV, pp. 111-112 (sub acest titlu prescurtat trimit la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Nicolae Iorga, Studii și documente cu privire la istoria românilor, treizeci și unu de volume [unele având două părți], tipărite la București, în Editura Ministerului de Instrucție, Stabilimentul grafic I.V. Socec, între 1901 și 1916); N. Drăganu, „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voievodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, III, Cluj, 1924-1925, p. 190, nota 2. 74. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol III, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 100. 75. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 499. 76
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
N. Drăganu, „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voievodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de Istorie Națională, III, Cluj, 1924-1925, p. 190, nota 2. 74. Vezi Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol III, Fundația pentru Literatură și Artă, București, 1940, p. 100. 75. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 499. 76. Ștefan S. Gorovei, Mihai Sorin Rădulescu, „Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron”, extras din Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, XXVII, 1990, pp. 223, 232. 77. Despre „politica matrimonială” a lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ibidem, p. 103 (cu trimeteri bibliografice). 269. Vezi CCV / 169 de la B.A.R.; Hurmuzachi, Documente..., vol. XIV, partea 1, p. 128; Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 249. 270. Ibidem, p. 322. 271. Ibidem, p. 94. Vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 314-315. 272. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 41 (cu o densă bibliografie a chestiunii). 273. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, Editura Minerva, București, 1902, p. XI. 274. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 108. 275. Vezi Nicolae Stoicescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
271. Ibidem, p. 94. Vezi și Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 314-315. 272. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 41 (cu o densă bibliografie a chestiunii). 273. Nicolae Iorga, Despre Cantacuzini, Editura Minerva, București, 1902, p. XI. 274. Voievodul dincolo de sala tronului, p. 108. 275. Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 135. 276. Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Editura Minerva, București, 1902, pp. 78-79. 277. Banul Mihai Cantacuzino, Ghenealoghiia: „Io[an] Gligorașco Ghica Vodă dat-am cartea noastră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]