4,017 matches
-
nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în câteva situații private, am fost foarte bun amic. S. B.: În 1983, membri supleanți erau: Dăian Neguța, Diaconu Cornelia, Druță Ion, Jofa Constantin, Leocov Mandachi, Mandachi Cristina, Naum Nicolae, Nour Doina, Stanciu Anghel, Tibu Margareta, Ursu Nicolae, Ursache Radu, Vulpe Adrian și Sabău Dorina 9. D. T.: Dăian era de la Sport, dacă nu mă înșel. S. B.: Dar Diaconu Cornelia? D. T.: La Conservator, secretară de partid. O femeie echilibrată. S. B.: Cine era Druță Ion? D. T.: Nu mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să meargă nu știu unde, și-a luat geamantanul să îl urce sus la plasa aia de compartiment și a căzut. La 52 de ani, era supraponderal. Dar figură pitorească a Iașului la universitate. Vom mai vorbi de el. S. B.: Dar Vulpe Adrian cine era? D. T.: Nu mai știu. S. B.: Dar Sabău Dorina? D. T.: Sabău Dorina a fost președinte de facultate și, dacă nu mă înșel, și vicepreședinte pe universitate. Mi-a fost studentă la Chimie sau la Textile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ion, 424, 428 Voicu, Mădălin, 514 Voicu, Ștefan, 300 Voiculescu, Elefterie, 428 Voiculescu, Mihai, 39 Voinea, Gheorghe, 122 Volcinschi, Adrian, 121 Vonica, Romul, 221 Vornicu, Tudor, 425, 429 Vorszak, Almaș, 223 Vosniuc, Rodica, 129, 213 Vrabie, Genoveva, 121, 221, 401 Vulpe, Adrian, 110, 112 Vușdea, Gheorghe, 71 W Wałęsa, Lech, 480, 499 Walter, Richard, 393 Welles, Orson, 427 Wood, Natalie, 457, 480 Z Zaciu, Mircea, 421 Zaharia, Alexandru, 89 Zaharia, D.N., 57, 399,400, 447 Zaharia, Dumitru, 229 Zaharia, Gheorghe, 66
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
limbajul. Speciile nu trăiesc izolat, ci se găsesc într-o continuă interacțiune: o interacțiune semetică, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii au învățat că vulpea nu obișnuiește să vâneze un iepure dacă a fost văzută de la distanță. În această situație, iepurii fac tot posibilul să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Cu ani în urmă se scotea nisip de acolo. Ai impresia că ești într-o aulă universitară, doar că lipsesc tablourile de rigoare. În loc de tablouri, în pereții drepți și acoperiți parțial de ierburi, erau găuri mari, probabil excavate de bursuci, vulpi sau iepuri. În centrul aulei erau 12 butuci, așezați în cerc, pe care stăteau 12 tăblii, recent lucrate din lemn de frasin. Lîngă butuci erau alți 12 butucei, acoperiți cu blănițe de cîrlan și care țineau loc de scaune. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tulpina lor, spre rădăcină, până ce nu s-a mai văzut de loc. A urcat o bună parte de deal, povestindu-le fiecare fragmente din viața lui. Era un drum foarte râpos, cu multe găuri ce păreau a fi vizuini de vulpi sau lupi, în orice caz, animale sălbatice după cum arătau, nu erau săpate de oameni după cum se-ntâmplă în preajma unor localități, pentru a-și lua pământ de lipit, sau nisip pentru diverse trebuințe. Dar iată soarele din nou se arată, semn
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe o cămilă. Altădată, când ne ajutau picioarele, coboram scările rapid și eram de în dată la ușă. Acum însă, cine știe când ne lasă, în mod perfid, genunchii și când vom rata, la coborâre, o treaptă. Altădată învățam de la vulpi și șoimi; astăzi învățătoarele și învățătorii noștri sunt morsele, broaștele țestoase și elanii înnămoliți în mlaștini. Aventura lentorii.“ ...Ar fi o utopie să așteptăm de la guvernanți o reevaluare a pensiilor pe baza unei reevaluări a bătrâneții din perspectiva lui James
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fapt, n-au criterii. Sau care este practic irealizabilă. Nu poți să spui unui individ scund și cu ochi albaștri că e „liber“ să fie înalt și cu ochi negri. Nu poți vorbi de libertatea unui câine de a fi vulpe sau bibilică. Preocuparea celor doi părinți cu privire la „libertatea“ copiilor lor este, ca să zicem așa, nemiloasă și potențial schimonositoare. E (încă) un caz în care ideologicul siluiește realitatea, pretinzând că o îmbunătățește. Un gazetar german a mers pe urma originalilor canadieni
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Radioalmanah“, 18 aprilie 1998, ora 18,37 27. Calul troian Ce-ați zice dacă ați aduce, În gândul domniilor voastre, un cal troian? Ce ascunde În pântece, veți afla deîndată, dar oricum, nu oșteni. Acum 70 de milioane de ani, o „vulpe“ care nu putea să fure, căci n’avea decât 3-4 degete - nici ea nu știa precis, oricum nu acelea 5 regulamentare - s’a decis să se pocăiască; o chema Hyracotherium și era vulpe doar ca dimensiuni. Treaba a durat ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Acum 70 de milioane de ani, o „vulpe“ care nu putea să fure, căci n’avea decât 3-4 degete - nici ea nu știa precis, oricum nu acelea 5 regulamentare - s’a decis să se pocăiască; o chema Hyracotherium și era vulpe doar ca dimensiuni. Treaba a durat ceva vreme când, frângându-și degetele de remușcare sau de ciudă În lungi penitențe a rămas, rând pe rând, doar cu unul; pe acela n’a mai putut să-l piardă, căci era protejat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne cade În „labe“. Pisica se pregătește deci de viitor, și regret că „pisica“ de dincolo de microfon e blondă... adică În părul ei se află feomelanină, substanță reducătoare... Și, recunosc, treaba asta o fac și alții: veverița, de exemplu, ori vulpea, ambele concurate tot mai strâns de forme negre, mai ales În oraș, unde veverița deja a sosit. Cade ca din cer numele altei specii: câinele. Da! Iubesc pisica, dar nu urăsc câinele, și nici pe alții. Avem nevoie de toți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eu, Îngălbenit și pe degete și pe gâtlej - „răii“ gândac din Colorado și filoxera care ne-a distrus vechile podgorii, rupându-ne Într’un fel o tradiție de peste 5 milenii... Tot ele, descoperirile geografice, au dus În Australia iepurii și vulpile care au dereglat acel ecosistem care-și păstrase prin izolare individualitatea, esența. Oamenii Înșiși s’au amestecat: albi, galbemi și negri devin, din individualități negentropice, metiși entropici. Adică totul se amestecă, „grație“ legăturilor care Încing tot mai strâns Pământul. Doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să fie Întreg; motiv pentru care Bizanțul a ajuns la rafinamentul tratamentului oricărui potențial concurent la tron: „doar“ orbirea ori scurtarea nasului... Și s’au găsit Împărați care au preferat moartea dată de săgeata otrăvită primită În braț, tăierii acestuia. Vulpea Își smulge piciorul prins În capcană... Moravurile se schimbă: apare lefegiul, a cărui viață, mai precis leafă, e mai ieftină decât armura, mai ales că aceea Îl face pe luptătorul căzut de pe cal client sigur al rafinat de macabru denumitului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Eu Îmi etalez Însă negreața În plin meridian. Alt semn de evoluție, chiar de premoniție, cum Îmi mângâie orgoliul Cristi. Și știu eu de ce. Puține animale se pot lăuda cu asta. Din câte am aflat, merită laude doar veverița și vulpea. Ah! Era să uit pe verișoara panteră... Ca orice animal, găzduim, În piele și În produsele acesteia, fanerele - numiți-le solzi, pene, păr -, doi pigmenți. Unul negru, eumelanina, altul roșu, feomelanina. Și, Împreună cu lipsa lor, adică albul, putem face orice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se poate de mari. Cine v’a purtat corăbiile, ca să amestecați de-a valma ceea ce Natura a pus, potrivit la locul potrivit, speciile de pe Pământ? Iarăși rămân dator cu detalii, deși vă amintesc doar iepurele scăpat În Australia de sub controlul vulpii, rămasă În Europa, ori gândacul din Colorado, ținut la respect de Natura Americii, dar flagel În Europa. Ocean și pământ? Pe zeul Okeanos Îl văduviți de balene și pești, răsplătindu-l cu gunoaie, inclusiv radioactive. Zeița Geea e Împănată cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dimpotrivă. Bordeiul, adică adăpostul Îngropat În pământ, e ceva cât se poate de natural. În fond, asta e opțiunea Naturii care Își Învață copiii cuminți - animalele - să-și sape vizuini. De nu, să le fure de la alții, mai conștiincioși, precum vulpea de la viezure. Dar mai e ceva, și mărturisesc că am tras cu ochiul prin notițele amicului meu biped: Îngropat În pământ, bordeiul devine un fel de beci. Adică păstrează o temperatură constantă tot anul - anul vostru, al trăitorilor Într’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hrănește și pe el - e și el un Înșelat - dar și o Întreagă biocenoză. Iar asta o face vrând să fie singurul beneficiar. Vezi tu, Moti, că mai e cineva care Înșeală și pe om, și pe iepure, și pe vulpea care-l mănâncă, și pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cititoarele, care n’au de fapt decât „vina“ că sunt centrul definitoriu al vieții umane laudă lor! să mă ierte: dar rusoaicele n’au avut niciodată alt rol decât acela de a „produce“ soldați. Ne-au devenit „oaspeți“ de felul vulpii care-și schimbă vizuina, Învechită și proverbial „Înmiresmată“, exportând „parfumul“ În vizuina vecină a viezurelui. Dar, tot răul spre bine, fie că rușii au pornit prea târziu la drum, fie că tehnica militară a progresat prea rapid, noi am pierdut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un sâmbure de adevăr era în fantasmele oamenilor, căci în aceeași proză Eminescu spune: într-o scatulcă veche de fier ce era șurubuită de podelele unui ietac mic se adunase, din moși-strămoși, fără avariție, dar cu economic, mulți ochi de vulpe și mulți bani albi, încât rafturile ei n-ar fi fost pentru nimenea indiferente 54. În ultimă instanță, ceea ce este important în toate acestea este faptul că spațiile fie ele interiore sau exterioare se deschid prin aceea că sunt introduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de bronz a spus că-i mai de temut decât orice armă și armată. Vegheați la ferestre de statuia lui Lenin, vorbisem În mai multe rânduri despre manuscrisul meu cu redactora-șefă Ștefania Bruescu, o doamnă Înaltă și masivă, cu față de vulpe, coșcovită de multe straturi de pudră suprapuse. Ca femeie e fără nici un Dumnezeu, dar ea și cu domnul director Gheorghe Restoiu vor livra publicului romanul meu. Ultima dată când am trecut pe aici, doamna Bruescu mi-a spus ceva despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și mutra mea de ocnaș libidinos și insistent până dincolo de orice limită a bunei cuviințe. Te miri ce Papillon În mizerie, te miri ce gramofon jegos posedat de coșmarul gloriei literare, da’ nu-i cine știe ce nici de capu’ ei de vulpe, cocoțat pe statura asta otova și lătăreață, aidoma cazematei Casei Scânteii. Vai de soarta cui o fute-o pe doamna Bruescu, scotocind până-l iau toate transpirațiile prin desișul ăsta de cărnuri, Însă probabil că alta mai de Doamne-ajută n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Împroști vorbe pe gură și pe hârtie, și dacă ești dibaci reziști și trăiești, nu te Îndoaie nici un fel de armă sau armată. — N-am timp de vorbă, Îmi spune doamna Bruescu de cum intru pe ușa biroului. Fața ei de vulpe hăituită Îmi arată că ultimele noastre Întrevederi au lecuit-o definitiv. N-o să mai am ce discuta cu jigodia asta comunistă și s-ar zice că se teme de mine. Duceți-vă la tovarășu’ director, domnu’ Golea! Tovarășu’ director vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]