5,438 matches
-
să-și încheie lucrarea chiar în noaptea aceea și să furnizeze toate accesoriile, fără a le folosi pe acelea ale piciorului vătămat și suspect. Mai mult încă, Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Iar eu nu vorbeam și nu mă gîndeam cîtuși de puțin la el. Pleacă de-aici! Lasă-l să curgă! Și eu sînt plin de găuri! Da, găuri peste găuri. Nu numai că butoaiele mele sînt găurite, dar butoaiele astea zac în cala unei corăbii care ia apă, ceea ce e mult mai rău decît starea vasului Pequod, omule! Și totuși, nu mă opresc ca să-mi astup găurile, căci cum aș putea să le dibui într-o cocă atît de îngreunată? Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din morți ar putea-o descrie cum se cuvine. De aceea, nici un chaldeean sau grec în agonie n-a avut, cred, gînduri mai sublime și mai sfinte decît umbrele misterioase ce se tîrau pe fața sărmanului Queequeg, în clipa cînd zăcea nemișcat în hamacul lui, iar marea părea ea însăși să-l legene blînd, purtîndu-l pe ultimul său drum și ridicîndu-l din ce în ce mai sus, pe undele ei nevăzute, spre paradisul ce-i era hărăzit. Toți membrii echipajului îl socoteau pierdut; cît despre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
omul civilizat are nevoie uneori de o convalescență de șase luni ca să se vindece, un sălbatic bolnav își revine aproape în întregime într-o singură zi. Așa că prietenul meu Queequeg își recapătă curînd puterile și, în cele din urmă, după ce zăcu vreo cîteva zile pe cabestan fără să facă nimic îdar înfulicînd cu o poftă grozavă), sări brusc în picioare, își întinse brațele, căscă puțin, apoi, sărind la prova ambarcațiunii sale suspendate, își apucă harponul și se declară gata de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
secară, lapte acrit sau o infuzie de usturoi. Curățați-vă grădina Oricare ar fi dăunătorii care v-au invadat grădina, puneți în aplicare sfatul următor, simplu de urmat și valabil în toate situațiile: aveți grijă să adunați întotdeauna plantele care zac în grădină. Numeroase larve de insecte se refugiază acolo. Viermele gri (fluture de noapte) Insecta adultă, care are o deschidere a aripilor de până la 5 centimetri,este un fluture gri întunecat. Ouăle sunt depuse pe tijele și pe tecile frunzelor
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
prin toată casa pentru a purifica energiile și vizualizați că aceasta se răspîndește ca o lumină albă pînă cînd vă umple Întregul cămin. După cîteva săptămîni, veți avea treptat impresia de ușurare, pe măsură ce Reiki Îndepărtează straturile de energie negativă care zăceau În casa dumneavoastră de ani de zile. Cum folosim Reiki pentru purificarea obișnuită În afara dușurilor despre care am vorbit mai sus, cu siguranță vă veți continua obiceiurile de curățire - băile fierbinți, plăcute și relaxante, precum și dușurile fierbinți revigorante sînt două
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
a angoasei fără obiect și a disperării insidioase: Afară, grădinile strălucitoare păreau bântuite de stafii, ochi mici și strălucitori mă pândeau din dosul boscheților și parcă însăși lumina soarelui avea în ea ceva tainic. ș...ț Ce mai contează unde zaci după ce-ai murit? Într-un puț murdar sau într-un turn de marmură pe culmea unui deal înalt? Ești mort, dormi somnul de veci și nu-ți mai bați capul cu astfel de fleacuri. Petrolul și apa sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-ți mai pasă cât de oribil ai murit sau cum te-ai prăbușit. Eu unul făceam parte acum din această istorie oribilă. Mai mult chiar decât făcuse parte Rusty Regan. Dar bătrânul nu trebuia vârât în ea. Trebuia lăsat să zacă liniștit sub baldachinul patului, așteptând cu mâinile livide strânse sub cearșaf. Inima îi era un murmur scurt și nesigur. Gândurile îi erau cenușii ca scrumul. Iar în curând și el, ca și Rusty Regan, avea să doarmă somnul de veci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
plouat tot timpul (capitolul 25). Această strategie culminează în finalul romanului, veritabilă performanță de decuplare, ca într-o deșurubare la viteză hipersonică, de la tensiunea, dezamăgirea și insidioasa amărăciune ce-l cuprinsese pe Marlowe odată cu încheierea cazului: Ce mai contează unde zaci după ce-ai murit? Într-un puț murdar sau într-un turn de marmură pe culmea unui deal înalt? Ești mort, dormi somnul de veci și nu-ți mai bați capul cu astfel de fleacuri. Petrolul și apa sunt la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-ți mai pasă cât de oribil ai murit sau cum te-ai prăbușit. Eu unul făceam parte acum din această istorie oribilă. Mai mult chiar decât făcuse parte Rusty Regan. Dar bătrânul nu trebuia vârât în ea. Trebuia lăsat să zacă liniștit sub baldachinul patului, așteptând cu mâinile livide strânse sub cerașaf. Inima îi era un murmur scurt și nesigur. Gândurile îi erau cenușii ca scrumul. Iar în curând și el, ca și Rusty Regan, avea să doarmă somnul de veci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de consoarta multimilionară, dacă nu împușcat, hăcuit sau sfârtecat de o explozie. Destinul lui Marlowe a fost însă diferit. Timp de câțiva ani, paginile de început ale cărții ce ar fi trebuit să se numească The Poodle Springs Story au zăcut în arhiva scriitorului, ieșind la lumină în 1962, în volumul editat de Dorothy Gardiner și Katherine Sorley Walker, Raymond Chandler Speaking. Această carte reprezintă, de altfel, o excepțională introducere în opera scriitorului. Organizată tematic, ea permite, prin intermediul unor pagini confesive
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
amplifice admirabilele scene descriptive - în care singurătatea în care trăiește detectivul devine materială și suferința organică - din cărțile lui Chandler: Biroul, cele două dulapuri pentru clasoare, vechiul calendar rămăseseră toate, iar sala de așteptare era tot goală. Două muște moarte zăceau pe podea de partea ușii pe care încă scria Philip Marlowe, Birou de cercetări. Am pus o sticlă proaspătă de burbon în sertarul de jos, am clătit două pahare în chiuveta din colț și eram gata de afaceri. Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
avea 11 ani, mama ei a fost bătută bestial. Zeci de lovituri cu picioarele în burtă,, în spate, lovituri cu pumnii. Când s-a închis ușa în urma tatălui, Corina s-a ridicat tremurând și s-a îndreptat spre locul unde zăcea mama ei. Aceasta zăcea într-o baltă de sânge, cu fața tumefiată și fără a-și mai putea deschide ochii. Corina a țipat, apoi a făcut o criză și a început să urle cât putea de tare. A adus un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ei a fost bătută bestial. Zeci de lovituri cu picioarele în burtă,, în spate, lovituri cu pumnii. Când s-a închis ușa în urma tatălui, Corina s-a ridicat tremurând și s-a îndreptat spre locul unde zăcea mama ei. Aceasta zăcea într-o baltă de sânge, cu fața tumefiată și fără a-și mai putea deschide ochii. Corina a țipat, apoi a făcut o criză și a început să urle cât putea de tare. A adus un lighean și a curățat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se răzvrătește și se răscolește din nou această chestiune a revizuirii. Ca animatoare și inspiratoare a conștiinței naționale a poporului nostru, vom sta alături de fiii neamului românesc, contra oricărui care ar cuteza a se atinge de integritatea pământului sfânt, unde zac străbunii noștri, fiindcă oriunde călcăm pe acest pământ se găsește cenușa străbunilor noștri. Nu vom tolera călcarea acestor hotare, care sunt intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mici și mijlocii. (Cazul 6, Cehia) Disonanța este așadar profundă la foștii nomenklaturiști cehi. Nu Încape nicio Îndoială că, În viitor, se vor Îndepărta - iar urmașii lor o vor face cu siguranță - de acest limbaj de lemn În care au zăcut cea mai mare parte a vieții lor. Fără Îndoială că vor ști și ei să raționalizeze o viitoare reușită materială Într-un sens mai conform cu „noile lor atribute de clasă”. Dar În timpul anchetei, invers față de omologii lor polonezi, economicul a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ar veni să cred că nu! Iată cum își exprimă în timpul acestei mărturisiri a dărâmării șandramalei burghezo-moșierești la noi, Maria Banuș, în poemul ei Dărâmăm: Ce mai bâlci dărâmăm? Ce mai târg forfotea? Țipete, fluiere, scrânciob, dughene. Ce mărfuri ciudate zăceau pe tejghea, (...) Samsari și geambași, sulimene, foiță, Vătafi cu biciuști și copii ca moșnegii, În aer de-a valma sub crunta arșiță, Boierii, piticii, sforarii și regii. În condițiile create prin eliberarea noastră de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, poeții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu ne-ar fi nu ne mai pasă, Sărbătoarea-ntregii tinereți Ne adună-n noua noastră casă!(...) Dragi prieteni nu vă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o situație de acest gen, fără o oarecare bucurie a participării la joc e foarte greu să devii credibil. Mircea Mihăieș: Hai să spunem chiar fără un oarecare histrionism, dacă nu mai mult. E nevoie ca În fiecare politician să zacă un actor. Altfel e greu să-ți comunici mesajul. Vladimir Tismăneanu: Trebuie și o doză oarecare de hybris, de orgoliu bine dezvoltat, după cum e bine să-ți cunoști și limitele. Cred că unii dintre politicienii români sunt destul de conștienți de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cercetare făcută de profesioniști, prin care ni se întâmplase deja să trecem în cursul acelor trei ani. Strecurat pe colțul prăfuit al unui raft, albumul, cu bonomia lui de rutină conjugală, era mai convingător decât legenda cea mai elaborată. Acum, zăcea alături de cadavrul soldatului, în orașul ăsta pe jumătate ars, iar lucrul cel mai straniu era să ne închipuim un locuitor care l-ar frunzări într-o bună zi, crezând că dă peste o adevărată poveste de familie, totdeauna înduioșătoare în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
era pustie. Proprietarii ei plecaseră încă de la primele încăierări pe străzi. Iar acum, din grădina lor se auzeau strigătele sfâșietoare ale păunilor cu care soldații se distrau, fugărindu-i. Una din păsări, cu gâtul sucit, se zbătea pe jos, alta zăcea străpunsă de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de furat în casa noastră
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din umăr. Rămase nemișcat, întins pe jos între germani și rândul de prizonieri. Unul din ofițeri dădu un ordin scurt. Un soldat plecă în goană și se întoarse cu o găleată cu apă, pe care o turnă peste cel care zăcea. Acesta izbuti să-și miște capul: văzură atunci că jumătate din obraz îi era carbonizată - aceeași suprafață neagră ca a zidurilor din cărămizi vitrificate de aruncătoarele de flăcări. Cu mare greutate se ridică într-un cot. Pe chipul acela făcut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întărească mesajul principal al textului. Iată un excelent final publicat de MacGahan în Dalily News și preluat de David Randall (1998, p. 185). Axat pe atrocitățile comise de turci împotriva bulgarilor în 1876, reportajul relatează sec măcelul din Batak, unde zăceau mii de trupuri în curtea unei biserici. Copiii muriseră înfiorați de groază, fete tinere muriseră plângând și suspinând... Nu există lacrimi, nici plânsete, nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
văd și pleacă! În timpul acesta, Maria Magdalena așteaptă la ușa mormântului, „afară”, precizează textul, și „plângând”. „Și pe când plângea, s-a aplecat spre mormânt și vede doi Îngeri În [haine] albe, stând jos, unul la cap, altul la picioare, unde zăcea trupul lui Isus. Și aceia Îi zic: Femeie, de ce plângi? [Ea] le zice: Pentru că L-au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus. După ce a spus acestea, s-a Întors În spate (™str£fh e„j t¦ Ñp
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Maiorescu însuși l-a prețuit ca scriitor abia după apariția Amintirilor din copilărie, pentru că „nu-și dădea seama că tocmai în țărănosul elev de la școala preparandală, pe care-l formase ca pe un fiu din popor bun să instruiască poporul, zăcea clasicul cel mai apropiat de propriul său clasicism”. În ultima parte a vieții sale, sfârșită prematur la cutremurul din 1977, B. a abordat probleme de teorie literară. Un studiu consacrat lui Sainte-Beuve (Ambiguitatea revelatoare a parfumului) e publicat ca prefață
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]