KorAP: Find »[drukola/base=zbor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...90 91 92 ...1842 >

46,037 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

căci lor nu li se interziceau relațiile cu alte școli de gândire, cum se-ntâmpla cu colegii mei de curs. Nu încăpea îndoială că domnul Okeda voia să mă țină toată ziua acasă pentru a mă împiedica să-mi iau zborul și pentru a-mi controla independența de gândire, cum făcuse cu alți elevi ai săi, obligați acum să se supravegheze și să se denunțe reciproc la cea mai mică deviere de la supunerea absolută față de autoritatea maestrului. Era necesar să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
celelalte, așa încât spațiul gol și insensibil în care se situează senzațiile vizuale poate fi, subîmpărțit într-o succesiune de nivele; în fiecare dintre ele se află plutind o frunză și numai una. IX Îți prinzi centura de siguranță. Avionul aterizează. Zborul e contrariul călătoriei: traversezi o discontinuitate a spațiului, dispari în gol, accepți să nu fii în nici un loc pentru o durată care e un fel de gol în timp; apoi reapari, într-un loc și într-un moment fără legătură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
infantilă. (Te gândești, oare, la călătoria aeriană sau la lectură?) Aparatul aterizează: n-ai reușit să termini romanul Pe covorul de frunze luminate de lună de Takakumi Ikoka. Continui să citești coborând scara avionului, în autobuzul care traversează câmpul de zbor, stând la coadă la controlul pașapoartelor și la vamă. Avansezi ținând cartea deschisă în fața ochilor, când cineva ți-o smulge din mână și, ca la o ridicare de cortină, vezi înșirați în fața ta polițiști împopoțonați cu banduliere de piele, zdrăngănindu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
nisip împrăștiată de vânt În jurul unei gropi goale Când uliii încep să zboare e semn că noaptea e pe sfârșite, îmi spusese tatăl meu. Auzeam aripile grele fâlfâind în cerul întunecat și le vedeam umbra întunecând stelele verzi. Era un zbor chinuit, întârziind să se desprindă de pământ, din umbra tufișurilor, de parcă numai zburând penele se convingeau că sunt pene și nu frunze spinoase. Îndepărtându-se răpitoarele, reapăreau stelele cenușii și cerul verde. Se iveau zorile, iar eu călăream pe drumurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

și cum văzuse un turac uitându-se la ea de pe craca unui copac, și cum fâlfâise acesta din aripi și zburase cu o cracă mai sus, apoi se întorsese să se uite la ea, din nou, înainte de a-și lua zborul; și de o mașină roșie care exact în momentul acela trecuse pe drum, având în spate două fetițe îmbrăcate în rochițe albe, cu panglici în păr, care se uitaseră și ele la ea și-i făcuseră cu mâna. Și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
un avion de dimensiuni reduse, în drum spre Gaborone, zbură razant cu stăvilarului și apoi, pierzând din înălțime, pluti deasupra zonei cunoscute sub numele de Village, deasupra grupului de magazine de pe Tlokweng Road și, în final, în ultimul minut al zborului, deasupra caselor împrăștiate în savană, în apropierea pistei de aterizare. Într-una din acestea, o fetiță se uita pe fereastră. Se trezise de vreo oră, fiindcă somnul îi fusese deranjat și hotărâse să se scoale din pat și să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

unim până la urmă... Îi vezi cum trec prin vamă cu traiste de pătrunjel, rațe, gâște, să le vândă dincoace, să mai facă un ban. Știi, mi-a zis mie unul că-și dresează orătăniile, le dau drumul să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu podurile cu frații? - ... au fost mai multe... - Ei, nu, asta le lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
plută au fost salvați în ultima clipă, readuși la viață, hrăniți să se întremeze și trimiși înapoi. La hochei câștigă întotdeauna ungurii, suntem slabi la tenis, am îmbulinat-o și la fotbal, pe stadioane s-a strigat să-și ia ciorile zborul, Nae a comentat, ca de obicei, povestea asta. La noi a stat ploaia, s-a întărit leul, nimeni nu înțelege de ce. Dar e bine. Se revitalizează exportul. Au fost repatriate niște fete de pe piața occidentală. Reportaje de la aeroport. Nu stau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Ce se-ntâmplă aici? întreb un reporter de la televiziunea prin cablu, pe care-l știu din vedere. - O să se lanseze balonul Universității, nu știai? Acum îl umflă și e așteptat primarul să vină cu ambasadorul Franței... Ei o să facă primul zbor, până sus, la Agronomie, o să coboare acolo pe platou, o să inaugureze statuia aia de-acolo... Ai văzut-o? - Nu, ce reprezintă? Măi, mi-ar fi greu să-ți spun... E ceva mai alegoric. Poate-o fi având valoare, eu nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Absolut! face diplomatul îngrozit semne. Cobor... - Dar sărbătoarea, în numele lui Berthelot... - Eu am coborât, nu mă interesează... - Dar generalul... - Mie mi-e rău... Primarul cere să i se dea un microfon, să vorbească din nacelă mulțimii. - Dragi studenți și privitori, zborul ăsta e românesc... Îl lăsăm pe domnu’ Charles la sol, s-aibă pământul sub tălpi... și zic să-i dăm drumu’, doar nu m-am aburcat de pomană aici... Balonul se ridică, cei de jos fluieră și aplaudă, ambasadorul e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
s-ar fi așezat altfel, dacă nu erau suflate în direcții așa de diferite, așa de departe, așa de aiurea, nu te-aș mai lăsa să pleci. Sau, mă rog, eu aș încerca... Tu oricum ai putea să-ți iei zborul... Și-a înfundat fața în pieptul meu, să n-o văd că-i dau lacrimile. - Poate... - Stai liniștit, Voievoade, să nu te crispezi, să nu intri la idei... Nu-i nimic serios, nu vreau nimic de la tine, nu mă leg

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

care, pentru ei, primejdiile sporeau cînd ocheau pista și ocoleau obstacolele, Într-o aterizare nebună și cu o viteză sinucigașă, În care venea un moment, la doi metri de pămînt, cînd nu mai exista nici o posibilitate de a-și relua zborul și nu mai rămînea nici o alternativă, În afara aceleia de a ateriza cu bine sau de a se face zob. Ei, albatroșii uriași, inimitabili În văzduh, aveau totuși picioarele prea scurte În raport cu lungimea aripilor și dimensiunea trupului. Pentru a se ridica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
se oprească... Încă un metru și-și zdrobea țeasta... Îi plăcea să se așeze pe stînca aceea În amurg și să parieze pe viața și moartea marilor albatroși care se Întorceau „acasă” după lungul lor periplu, invidiind senina frumusețe a zborului lor tihnit și Întrebându-se ce simțeau atunci cînd, contemplînd insula, se apropiau, atrași definitiv de o forță stranie, un uriaș magnet ascuns care, o dată pe an, exercita asupra lor o influență irezistibilă, oricît de departe s-ar fi aflat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
poată verifica, În prima baltă de pe drum, dacă Elegba Îi ascultase și rugămintea de a-i da un chip nou. Se cățără pe o costișă Înaltă formată din stînci ascuțite și independente, sperie o familie de cormorani care Își luară zborul pierzîndu-se departe, deasupra mării, În larg, și se așeză să-și aștepte sclavul, care urca greoi pe urmele lui. Luna Începea să-și piardă vigoarea, ștergîndu-se de pe cer, și foarte curînd zorii aveau să pună stăpînire pe insulă, vestind prezența

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
oceanul În toată măreția lui să se lovească de faleza dimpotriva vîntului, ridicînd spre cer un perete de apă de peste două sute de metri Înălțime. Apoi, apa aceasta se prăbuși pe insulă, tîrÎnd și dărîmÎnd sute de păsări care-și luaseră zborul, terorizate de neașteptatele zgîlțîituri ale pămîntului și strivind sub greutatea ei milioane de ouă și sute de puișori, smulși de vii din cuiburile lor. Efectul cutremurului marin a fost, fără Îndoială, infinit mai devastator decît seismul care-l provocase, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
ar fi ivit În cale. Ridică masa, se cuibări pe ea și dormi patru ore. Apoi se ridică În picioare și Începu să repare, răbdător, stricăciunile căminului său. Clopotul se auzi violent, speriind pelicanii, fregatele și corbii-de-mare, care-și luară zborul imediat, cîrÎnd supărați, și obligîndu-i să alerge mai mult pe brînci pe prizonieri, temători să nu ajungă cu Întîrziere și la fel de temători pentru simplul fapt că domnul și stăpînul lor, „regele” lor, Îi convoca, ceea ce constituia de obicei un prilej

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
păduricea de cactuși sau printre buruienile Înalte pentru a fi Întotdeauna la curent cu ceea ce făceau oamenii lui și Învăță mai tîrziu că acel mare ochi magic Îi dezvăluia și un univers nou și vast, Îngăduindu-i să studieze Îndeaproape zborul păsărilor sau comportamentul lor pe pămînt, precum și jocurile amoroase și luptele intestine ale familiilor de foci care populau litoralul. Se Întorceau din lunga lor migrare albatroșii uriași, iar el Îi observa cu ajutorul lunetei de cînd erau doar niște puncte la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
jocurile amoroase și luptele intestine ale familiilor de foci care populau litoralul. Se Întorceau din lunga lor migrare albatroșii uriași, iar el Îi observa cu ajutorul lunetei de cînd erau doar niște puncte la linia orizontului, minunîndu-se de maiestuozitatea unică a zborului lor, Încercînd zadarnic să descopere taina prin care reușeau să plutească prin văzduh atît de mult timp. Curiozitatea, o curiozitate aproape morbidă față de toate, făcuse ravagii În sufletul Iguanei Oberlus, pe care lectura, luneta și senzația de putere Îl transformau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
lumea avea să Învețe să-l respecte, temîndu-se de el. Încercă puterea neînsemnatei sale baterii private și Îl amuză să constate panica pe care o provocau exploziile În rîndurile coloniei de fregate, albatroși, pelicani și corbi-de-mare, care Își luară imediat zborul, Îngroziți, acoperind cerul cu croncănitul și găinațul lor. Era ceva măreț să se preschimbe În stăpînul atîtor bogății - două tunuri și cinci bărbați - și să se așeze acolo ca să-i vegheze, cu ajutorul lunetei, pe prizonierii lui. Dintre nou-veniți, doi, Souza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

discotecă toată numai sticlă și alamă. Urcând, vreau să ascult muzică Telestar hipoalergică, neatinsă de mâna omului. Orice e generat de computer și cântat de-un sintetizator Moog. Vreau să mă rup în figuri la o petrecere dansantă într-un zbor al TWA către Lună, unde băiețași și fetișcane cool dansează twist sălbatic la gravitație zero și mănâncă delicioase pilule snack. Asta vreau. I-o spun lui Brandy Alexander, și ea se duce ață la geamurile din sticlă și alamă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
efortul combinat al tuturor celor pe care i-am cunoscut vreodată. Eu scriu și Brandy citește. Cel pe care-l iubești și cel care te iubește nu sunt niciodată una și aceeași persoană. Sari la noi coborând iute într-un zbor TWA de întoarcere de pe Lună acasă, Brandy și Seth și eu rupându-ne în figuri într-un dans în cușca liftului de alamă și sticlă la gravitate zero. Brandy strânge pumnul mare împodobit de inele și androidului metis de serviciu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Cum să mă pot opri din râs. Vorbesc serios, Shane, n-am așa mare nevoie de atenție. O să continui doar să-mi port vălurile. Dacă nu pot fi frumoasă, vreau să fiu invizibilă. Sari la polonicul de punci luându-și zborul spre nicăieri. Sari la fiecare linguriță, dusă. Sari la toate carnetele de note din școala primară și la pozele cu clasa dispărute-n zare. Manus mototolește o bucată de hârtie groasă. Certificatul lui de naștere. Și dă cu el afară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

care. te putea face să crezi că lumea întreagă este umbrită și întunecată. Se schimbă vremurile, domnule adjutant, Generalul renunță cu totul, și la București vom avea guvern civil, de bărbați politici, nu de militari. De aceea și-a luat zborul prințul nostru, cu avionul, fără oprire, de-a dreptul la Băneasa. Degeaba le-ai ști pe toate cîte sînt în Vladia dacă nu știi ce se petrece în lume. Și nici pe cele din Vladia nu prea le știi, dom

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
în viața nimănui pentru că fiecare om are o traiectorie precisă, asemenea traiectoriei glonțului, trece prin multe, suferă tot felul de transformări din clipa în care țîșnește din locașul lui, dar nimic nu se mai poate întîmpla în ceea ce privește linia sa de zbor. Această "imagine balistică", în fiecare primăvară efectua tragerile conform regulamentului și tocea regulamentele de unul singur, în odaia lui mirosind a frunze de nuc uscate, alungă orice gîză, orice musculiță și primăvara roiau nori de muscărime deasupra viilor, tocea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
felul de năzbîtii, adevărate sau inventate, oricum, dacă le-ai fi luat în serios ți-ai fi dat seama că toate nu puteau încape în viața, cîtă fusese pînă atunci, a lui Șerban Pangratty. Dar, dincolo de poveștile vînătorești ori aventurile zborului, ori cele cu femei, erau destule și din astea, Radul Popianu descoperea o atracție permanentă a prințului către tot felul de anarhiști, socialiști, nihiliști, cărvunari mai vechi și mai noi, tot felul de inși care nu dădeau doi bani pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]