4,773 matches
-
practicii). Ceremonia propriu-zisă cuprinde opt părți. Partea întâi presupune repetarea unei formule mistice de o sută opt ori, după fiecare douăzeci și cinci de formule, sadhana este cel care oferă femeii câteva flori. În această primă parte, nayika este asemănată cu o zeiță căreia i se aduc ofrande. Partea a doua, smarana, adică "amintirea, intrarea în minte", este cea în care se recită altă formulă de o sută nouă ori fixându-se astfel orientarea precisă a ritualului ce va urma. Partea a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aropa, "atribuirea altor însușiri obiectului", consistă în repetarea de douăzeci și cinci de ori, cu ochii închiși, a unei formule mistice, după care ,,neofitul" deschide ochii și oferă alte flori. În această etapă a ritualului, femeia începe să se ,,transforme concret" în zeiță. Partea a patra manana, "a-și aminti frumusețea femeii când ea e absentă", presupune o interiorizare a ritului, deoarece deși se repetă de o sută trei ori o formulă foarte lungă, această formulă trebuie pronunțată mental, și o dată cu ea, imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
dans al umbrelor, un dans nebun, aparent fără sfîrșit. Traversăm mai mult decît o criză eco-nomică, trăim o criză a civilizației, provenită mai ales din intoleranță, din succesive intransigențe ideologice născătoare a tot soiul de proze-litisme, din excesele suscitate de zeița Rațiune, de ideea de națiune, de clasă, de rasă etc. Obiectul adevăratei cunoașteri econo-mice nu este avuția, unul din vițeii de aur la care prea s-a închinat omenirea, ci Omul deplin, miraculos, atît de puțin înțeles, și Binele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
influențează și gîndirea economică, în special în ce privește percepția, anticiparea crizelor, a ciclurilor economice. În paralel, mișcările milenariste, în aș-teptarea venirii lui Antihrist și a zilei din urmă, manevrează numere și ritmuri pentru a pregăti expresia primelor utopii moderne, construite pe Zeița Rațiune. Visul acesta al societății per-fecte rămîne fermentul mai tuturor revoltelor și secesiunilor. În plan economico-financiar, fenomene ca bogăția recoltelor și variația prețurilor primesc o dublă explicație: naturală și providențială. Avîntul comerțului antrenează o reînnoire a percepției empirice a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
multă vreme într-o cușcă, atunci cînd li se deschide ușa, refuză nedumerite lumi-na libertății. E bine de revenit și de accentuat: mîntuirea seculară, așa-numita "mîntuire prin știință", o falsă știință de fapt, plină de aroganță cognitivă, dominată de "Zeița Rațiune", nu e posibilă. Atunci cînd timpul este discreditat, eternitatea își arată adevărata sa valoare", spu-nea Stephan A. Hoeller în Gnosticismul. O nouă concepție asupra străvechii tradiții a cunoașterii eului interior, Editura Saeculum I. O., București, 2003. Oamenii de știință
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fi cunoscut pe indianul Ramanujan, geniu autodidact, în fața căruia nu încercase decât smerenie, uimit fiind de strania abilitate cu care acela concepea, în străfulgerări și epifanii (specifice limbajului artistic!), cele mai complexe formule și identități, revelate lui în vis de zeița hindusă Namakiri. Petros fusese acceptat și cultivat de celebrități în materie, precum J.E. Littlewood sau G.H. Hardy, pe care, în cele din urmă, de teamă să nu fie eclipsat, îi ocolise. Scopul adevărat al omului de știință poate fi căutarea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mări, răsare și străluce. Îl vede azi, Îl vede mîni, astfel dorința-i gata” În ebraică cuvîntul Ayin-ochi Înseamnă și cursă. Fata de Împărat Îi Întinde o cursă, o capcană zeului. Ea este cea care așează capcane asemănătoare ca ale zeiței sumeriene Avștar. Ochiul avînd În textele vechi și conotația de străpungere, are și o lectură transcendentală. Citim din Annick de Souzenelle „În registrul psihologic ochiul este legat de vinovăție”. Fata de Împărat se simte vinovată, ea fiind urmărită pretutindeni de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și sensibilizatoare, cu erosul conjugal; așezate într-o linie descinzând din idilele maritale ale lui Arghezi și ajungând până la (să spunem) studiile de amor conjugal ale lui Radu Vancu, ultimele poeme ale Radu Andriescu recompun liric jurnalul fericirii domestice alături de zeița Miruna (atenție, "nu o regină/ a morcovilor, ci una a cărților. O regină adevărată, dragă Miruna!" Pagina lipsă), efigie a feminității eterne, poate unica certitudine a faptului că, așa "chior, șchiop și bătrân, sunt totuși/ cel mai norocos om din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
floare de cactus,/ femeie, de mii de ori femeie!" Ciclul următor, femeile lumii de suprafață, răstoarnă perspectiva, preluând și năzuind să revalorizeze estetic alte fețe ale animei, arhicunoscute, căci de mult transformate în bunuri culturale de cea mai largă circulație: zeițe și regine din panteonul egiptean și creștin (Nefertiti, Cleopatra, Estera, Elisabeta, Maria Antoaneta) sau alte figuri istorice și livrești notorii (Evita, Hillary, Anna Karenina, Ana lui Manole, Gioconda, My Fair Lady), așadar reprezentante ale feminității pur-sânge, sunt evocate, invocate sau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Când s-au despicat stâncile, cu trosnet,/ eu m-am strecurat în inima lor./ Nimeni nu mă vedea./ Stâncile se balansau, la stânga și la dreapta./ Apusul soarelui a venit ca o pisică arămie / să-mi toarcă la ureche./ Am ascultat.// Zeițele s-au/ dezgolit și au început să implore./ Carul de foc le trăgea înapoi,/ soarele meu le trăgea înainte./ Întreaga lume se balansa la stânga și la dreapta./ Eu priveam.// Nu moștenesc bogăția părinților,/ ci simplitatea pietrei,/ al cărei chip mereu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lumi lipsite de orice aură salvatoare. În volumul Solitudine, scriitorul utilizează imaginea unei Atena sau a unei Minerva estropiate, simbol al pierderii oricărei șanse a umanului de a se salva într-o epocă în care scara axiologică este fatal răsturnată: "zeița ocrotitoare a înțelepciunii/ mi-a arătat brațele/ ce i-au fost smulse/ și mi-a șoptit/ nefericirea de a fi expusă/ într-un muzeu/ al antichităților umane". În Călcâiul cu săgeată, simbolistica este înlocuită cu enunțul descriptiv epurat de artificii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care duce la proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon) s-au schimbat. Printre fenomenele sociale, morale și estetice care definesc modernitatea, Parisul și Pariziana sunt elemente revelatorii subtile ale fetelor modernității (prin cultul violent al inovației și al formei). Franța este matricea modelelor politice și culturale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fille grandissait démesurément" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.86]. Tendința constantă a lui Zola spre reprezentări naturaliste de proporții a fost deseori menționată în literatura de specialitate, preferându-se imaginarul animalier și vegetal 45. Nana este transfigurata în mare zeița care corupe, în sex simbol, într-o iapa de lux pentru cursa, într-o musca de aur morbida în final. Ea canalizează în ființă să de star al Imperiului al Doilea un ansamblu de forțe sociale și sexuale care fac
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de afaceri (altă prostituție, în viziunea sa): nu se mai poate trăi fără a trișă, este un laitmotiv care circulă în carnetele și în corespondență scriitorului. 21 Printre primele imagini ale timpurilor moderne este gravura republicana care o reprezintă pe zeița Rațiunii că madona și tabloul lui Eugène Delacroix Liberté guidant le peuple, incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție. 22 La rubrică Opinion des étrangers, et particulièrement des Russes sur la Parisienne din La Vie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Sangsue (1994, pp. 84, 148). 39 Sergiu Al-George "La resonance de la pensée indienne dans la culture roumaine", articol publicat în Sergiu Al. George Selected Papers on Indian Studies, vol. II-III, 1993-1994 și citit în Revista Respiro (www.revistarespiro.com). 40 "Zeița Mnemosyna, personificarea Memoriei, este mama Muzelor" (Mircea Eliade ). 41 Pentru varianta în facsimil, s-au utilizat Manuscrisele Mihai Eminescu, ediție coordonată de Eugen Simion, București: Editura Academiei, 2005, vol. 2, partea I și a II-a. 42 [Quant au discours
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a dezvolta, în schimb, dependență). Demonstrativ, scriitorul începe să folosească el însuși menționatul drog, în 1955 chiar anul în care scrie un roman nu la fel de cunoscut precum cele două capodopere, dar altfel semnificativ, The Genius and the Godess/Geniul și zeița, tradus recent la noi, în colecția de carte străină a editurii Polirom. Asocierea celor două momente nu e întîmplătoare. Citită parabolic și intertextual, narațiunea lui Huxley trimite la ideea inițierii psihedelice, a schimbării de traiectorie existențială, prin traversarea unei experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
uman, ieșit din zodia armonioasă a rațiunii și intrat subit în universul defazat al nebuniei. Parabola trimite de aceea, invariabil, la descompunerea personalității sub influența substanțelor halucinatorii. Nu alta este "inițierea" lui Rivers al lui Huxley. Aflat între capriciile unei "zeițe" (Katy) și investigațiile experimentale ale unui "geniu" (Maartens), protagonistul își găsește "eul obscur", ascuns după interminabilele sublimări ale tinereții. John Rivers se lasă prins, asemenea naratorului poesc, în mreaja unei lumi noi, mai curînd ficționale decît reale, mișcîndu-se pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
LSD), Aldous Huxley scrie, iată, un roman psihedelic, de foarte bună calitate estetică, acoperind toate cerințele de impersonalitate (și transpersonalitate), impuse de marea artă. Oare nu e acesta, pînă la urmă, drumul fiecărui efort literar? Bibliografie Aldous Huxley Geniul și zeița. Traducere din limba engleză și note de Viorica Boitor. Colecția "Biblioteca Polirom", Iași: Polirom, 2009. Revelațiile amurgului (existențial) Apariția (foarte recentă) a traducerii romanului Brideshead Revisited/Întoarcerea la Brideshead, al lui Evelyn Waugh, la Leda-Corint, oferă ocazia prezenței (mai vizibile
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
poporul; ea este cea nelipsită din colinde, cea chemată în ajutor prin descântece, cea despre care se spun basme și legende cu rost apotropaic, cea invocată în cântecele funerare ca "gazdă" (adică stăpână) a celuilalt tărâm. Mai aproape de o Mare Zeiță neolitică, decât de o divinitate creștină, această Sântămărie este sufletul însuși al religiozității populare românești; faptul că i se atribuie încercarea de "a-și face samă" denotă empatia totală a poporului cu postura ei de maică îndurerată, iar faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se proiectează în fantasme rocambolești și în tentativa de a trasa o legătură istorică între această etnie și Egiptul faraonilor negri, nobilă întreprindere care îl conduce la schițarea portretelor liceenelor tutsi, ale căror trăsături i le amintesc pe cele ale zeiței Isis! Deci, pe lîngă istoria tenebroasă care o prefigurează pe cea din lumea reală, scriitoarea rwandeză distilează cu tandrețe și elemente poetice ciudățenii specifice și chiar clipe de bucurie senină. Scenele ironice sunt însă dominante. Mukasonga își dezvăluie personajele în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
puțin mitice. Senzualitatea clipei, În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele câteva măști ale zeiței (femeii iubite), mirajul și cavalerul puternic... tot zeități și tristeți, Melanholia cu Daimonul care veghează creația Însăși, sunt tot atâtea motive pentru care autorul acestei cărți unice
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele câteva măști ale zeiței (femeii iubite), mirajul și cavalerul puternic... tot zeități și tristeți, Melanholia cu Daimonul care veghează creația Însăși, sunt tot atâtea motive pentru care autorul acestei cărți unice să ardă pe rugul primordial, să-și mistuiască patima de cavaler rătăcitor prin
Theodor Răpan, DANSUL INOROGULUI (Elogiul Melanholiei). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
din străinătate (Franța, Germania, Japonia, Spania). Câștigător al secțiunii "Literatură" și finalist al Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Prima (2006), laureat al Premiului pentru Eseistică al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Craiova (2009). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în colaborare cu Roxana Ghiță. Cătălin Ghiță, Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
continental al prozei terorii. Contribuția sa la dezvoltarea tipului de povestire supranaturală este indelebilă. Două sunt capodoperele sale: La Vénus d'Ille (1837) și Lokis (1869). Prima povestire are în prim-plan scenariul însuflețirii pygmalioniene a unei vechi statui a zeiței iubirii, care învie în noaptea nunții eroului, provocând o adevărată tragedie. Ca și la Hoffmann sau la Gogol, ironicul se împletește inextricabil cu terifiantul. A doua povestire este centrată asupra bestialului, urmărind aventura unui profesor, traducător al Bibliei, la castelul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ultimul secol, completate cu descrierile scriitorilor greci, romani, alexandrini, spanioli și "barbari", permit să refacem trăsăturile morale, arta, religia, știința și tehnica, stilurile de viață etc. Potrivit aceleiași lucrări (39, pp. 356-388), în credințele populare erau invocați "marele zeu", "marea zeiță" și alte zeități intermediare. Mai ales aristocrații practicau religia lui Zalmoxis, reprezentat în trei ipostaze: om, zeu, daimon. Ca om, Herodot l-a prezentat drept sclav al lui Pitagora, deși a trăit cu mult înaintea acestuia. Obiceiul omului-zeu se păstrează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]