3,317 matches
-
echivalentul ortodox al Vaticanului din capitala sa istorică. Împreună cu domnul și doamna Clinton, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la reședința său din centrul vechiului oraș al Instanbulului. Acesta din urmă este un oraș frumos, dar zgomotos și aglomerat. Spre deosebire de el, Patriarhatul este liniștit, mistic și modest. Patriarhul însuși este cetățean turc, rezervist și absolvent al seminarului Halki. El arată exact așa cum ne-am aștepta să arate un patriarh, cu o barbă lungă, albă, cu medalioane și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care dicționare impertinente îl califică drept oraș fortificat și port activ. Singura noastră dorință era să ne îndepărtăm de aici cât mai repede cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
locuință, cu capul descoperit, așezat pe o pernă de catifea sau de mătase; carul funebru care îl transportă e împodobit cu flori și materiale strălucitoare. Cortegiul merge, precedat de popi îmbrăcați în odăjdiile lor de sărbătoare, în sunetele unei orchestre zgomotoase. De obicei familiile bogate sau doar cu dare de mână își îngroapă rudele în biserici sau în cimitirele mănăstirilor, în schimbul unei donații definitive sau al unor cadouri prețioase, precum paraclise sau ex-voto-uri lucrate în materiale scumpe. În brațele crucii ridicate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a cui e vina. Proaspeții soții avură o lună de miere prelungită; se credea că porumbița nestatornică se fixase de acum încolo. Treceau puține zile fără serate dansante, baluri mascate, supeuri fine, întâlniri ale unor cupluri de elită, tinerețe năvalnică, zgomotoasă, prelungind petrecerea până la ziuă. Toate astea se petreceau într-una din principalele pensiuni din București; vecinii avură din pricina asta insomnii pe care nu le vor uita. Un punct negru se arătă totuși într-un colț al acestui orizont fericit. Tânăra
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
plimbă pe porțiunea goală dintre nisip și apă pentru că nu-i plac oamenii. Femeia dură, băiețoasă, în jachetă de piele, ca un antrenor, îi încurajează pe ceilalți, pentru a susține incredibilul efort de a continua. Femeia dură apare în baruri zgomotoase, săli de biliard și stații de tren; este singura care ar putea călători. O echipă întreagă de specialiști, toți indispensabili pentru povara grea: suferința pricinuită de abuzurile sexuale. Relația stabilă dintre spațiu și alter-ego este tot ceea ce această fată poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
-o câinelui Goliat. Așteaptă. După câteva minute câinele dormea dus. Se avântă în interiorul piramidei, dar nici nu făcu doi pași și de sus căzu vertiginos cuțitul de piatră al unei ghilotine. Se aruncă fulgerător înainte. Pericolul trecu. Inima-i palpita zgomotos. Mergea mai departe, când auzi un huruit asurzitor. O placă enormă se mișca în fața sa, descoperind neantul fără de sfârșit al unui abis monstruos de unde ieșeau flăcări de foc roșii-portocalii. Mai avu timp să se agațe de mânerul de bronz al
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
din grădină în acest scop. Machedon urlând ca o fiară ieși furios din chilia Anastasiei amenințând-o. A doua zi în zori, se auziră bocănituri puternice în poarta mânăstirei. Maicile dormeau adânc. Machedon se trezi, îndreptându-se buimac către poarta zgomotoasă. -Ho, ho, ho!Oprește-te că n-or fi venit turcii. -Turcii n-au venit dar a venit Satana la tine Machedoane! -Pfiu!Piei diavole și lasă-mă în pace. Du-te unde ți-i locul. -Nu mă duc deloc
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
am fost. Arhanghelul Mihail, scruta universul, ocrotitor. REVOLTĂ ÎN EDEN Spre răsărit, Creiatorul a înălțat Edenul, tărâm plin de farmec și splendoare, din care răsărise miraculoasa grădină plină de fantasme. Udată de Fluviul Vieții din ale cărui izvoare se desprindeau zgomotos patru râuri albastre, ca zei ai fertilității ținuturilor de vis, pline de bogăție. Aurul, chilimbarul, cristalele de cuarț, diamante, onix, safir, smarald și rubin, erau comorile acelor tărâmuri fantastice, atracție pentru hoți și cotropitori. Misterioasa și înfloritoarea civilizație, cu nemăsuratele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mânca-o-ar norocul s-o mănânce! Ptiu, nu fi’ de deochi! - Să fie sănătoasă, că plămâni are, i-auzi ia ce ne mai strigă. O să aibă suflet să-și ocărască bărbatul când s-o mărita. Cele două moașe râdeau zgomotos și se mișcau ager pe lângă proaspăta femeie. Au tăiat cordonul copilului, l-au spălat și l-au așezat pe pânză albă de casă. Copila tăcea. Începea să se aleagă viața ei. Rarița își auzi într-un târziu fata plângând. Avea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cu vita la păscut, cu pașii prin ogradă. Așteptarea e lungă. Soarele se stinse asemeni unui chibrit lăsând stelele ca un candelabru să se aprindă una câte una. Greierii cântau muzica lor liniștitoare. Acompaniau câte o pasăre care se foia zgomotos în cuib. Leu și Lupu începură a mârâii, apoi a lătra. Trăgeau din lanț să rupă. Polixenia închise ușa de la odaia care dădea în celelalte camere ale casei și se aplecă deasupra plitei, mestecând mămăliga. - Bună seara, Polixenia! - Bună seara
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
care nu trebuia trezit. Jonas, plin de admirație pentru această inimă de mamă ce se dezvăluia astfel, râse din tot sufletul de greșeala lui. Nu îndrăzni să spună că aparițiile precaute ale Louisei îl stânjeneau mai mult decât o intrare zgomotoasă, în primul rând pentru că țineau mai mult, apoi pentru că presupuneau o gesticulație anume: Louise, inaintând cu brațele larg depărtate, cu trupul aplecat ușor pe spate și zvârlind piciorul mai înainte, nu putea trece neobservată. Metoda putea chiar să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se bucura de ea în gol, cu mâinile trândave, fără s-o fixeze într-o operă. Dar nimic nu semăna mai mult cu bucuria pentru care trăia, și el petrecea acum ore nesfârșite, visând, așezat la o masă, în cafenele zgomotoase și pline de fum. Totuși se ferea de locurile și de cartierele frecventate de artiști. Când se întâlnea cu vreo cunoștință care începea să-i vorbească de pictură, era cuprins de o adevărată spaimă. Se vedea cât de colo că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
animă brambureala. Rămân deoparte câțiva bătrânei lângă consoartele țepene, câțiva tineri, greu de identificat. Amfitrionul nu pare obosit de corvoada revederilor. Elegant, ospitalier, se ocupă de cei rămași la urmă, se întreține cu grupul celor mai puțin grăbiți. Un du-te-vino zgomotos apropie și separă grupurile și în dimineața următoare, când sosesc alți invitați. Agitația se stinge abia după prânz. Doamnele sunt la coafor, bărbații citesc, se bărbieresc, dorm. Înaintea premierei mai stăruie doar silueta unei pelerine cenușii. Flutură, ca un clopot
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
restauratoare, un meșteșugar iscusit se supune docil stilului altuia. Apoi, cum spuneam, a devenit o la fel de pricepută muzeografă. Consultată în orice controversă privind arta italiană, franceză. Întunericul pendulează din nou. Umbre vinete și sângerii, separându-ne, înghițindu-ne în pulsațiile zgomotoase ale muzicii. Nu-i mai văd ; sunt gros și cuprinzător și puternic, ca un balaur, apt de mișcări ample, cum visasem cândva, adăpostind și înfrățind curajul și ticăloșia, negli jând ezitările, străin de zbuciumul și subtilitatea ființelor mici, neliniștite și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
trase, răcoare și umbră, capul în pământ... ar fi greu pentru șiretul bicentenar Johann Caspar, chiar dacă s-ar strecura neauzit prin ușa rămasă întredeschisă, să cerceteze chipul captivului. Râsul gros și bătrân se ridică dinspre bucătărie, repede acoperit de șuvoiul zgomotos de apă pe care îl dezlănțuie, în spatele peretelui din stânga, Ortansa. Cu câtă violență a tras apa înfricoșata doamnă Mitulescu ! Și ce bogat și lung șuvoi, și cât durează, are timp istețul moșneag să se tot scuture de râs. E-he
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ieșiți din orbite, care priveau înfrigurați stâlpul spânzurătorii, fără a clipi, cu un nesațiu bolnăvicios. Gura, cu buzele cărnoase, era strânsă într-un spasm dureros, tremurător. Mâinile îi atârnau țepene, aproape uitate. Caporalul îl primi cu un salut milităresc, bătîndu-și zgomotos călcâiele bocancilor. Ofițerul se opri la câțiva pași, răspunse dând din cap ușor și, mereu cu privirea la ștreang, întrebă: ― La ce oră e hotărâtă execuția? ― La patru a fost, trăiți, domnule căpitan, răspunse caporalul atât de tare, că ofițerul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
neagră, cu capul gol și o barbă mare castanie, crescută în temniță, s-a uitat puțin la lumea de pe peron și pe urmă s-a repezit la micul Apostol, l-a ridicat și, în vreme ce oamenii strigau "trăiască", l-a sărutat zgomotos pe amândoi obrăjorii. Cuprins de o spaimă dureroasă, copilașul a început să plângă și să se zvârcolească în brațele străinului care, ascultând acum discursul protopopului, încerca să-l ostoiască și-l legăna ușor. În cele din urmă Bologa, fiindcă micuțul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Pentru că nu i-a sărutat mâna cum obișnuia și i-a zis "domnișoară", Marta avu o șovăire și chiar surâsul i se vesteji un moment. Dar își reveni repede și, întorcîndu-se spre însoțitorul ei, îi vorbi cu o veselie mai zgomotoasă, ca și cum ar fi vrut să-și risipească umbra de nemulțumire: ― Uite logodnicul meu, pe care îl cunoști din câte ți-am povestit despre el!... Să știi, adăugă apoi iar către Apostol, că dumnealui mi-a ținut tovărășie toată iarna, altminteri
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
într-o zi ar fi trăit zece ani. Peste vreo două ceasuri, tocmai pe când Apostol era mai ocupat, năvăli în cancelarie căpitanul Klapka strigînd: ― Bologa! Fericitule!... Ai sosit din concediu?... De mult?... A, fericitule!... Dar barem ești sănătos acuma? Îmbrățișă zgomotos pe Apostol, copleșindu-l cu întrebări. Era puțin slăbit la față, numai bărbuța de milițian părea mai blondă, mai rară și mai neîngrijită. După câteva minute, Bologa îl pofti dincolo, să vorbească mai în tihnă. Acolo găsiră pe Ilona, care
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Noi, pe front, trăim ca sub pământ... habar n-avem ce-i pe lume... Toți trebuie să fie spioni, desigur... A, firește, spioni și trădători!... Uite... da... Câți sunt?... Stai... trei... șapte... Bravo!... Generalul nostru arde, ehei, nu glumește! Râse zgomotos, larg, și se întoarse spre Bologa, vrând să-i spuie ceva, ca și când ar fi uitat că-i arestat. Văzîndu-i însă capul plecat și gâtul alb, lung și subțire, își aduse aminte, își curmă brusc veselia și, cuprins de rușine, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
anonimat ne-a luat în primire încă din buza peșterii. Ca să ajungi celebru fără să scrii un cuvânt, trebuie să te cheme Iisus sau Socrate. Timpul mută zgura de pe o glorie pe alta. Accesul spre glorie este poate cea mai zgomotoasă întreprindere umană. Oamenii superiori sunt și foarte politicoși. Se urcă singuri pe cruce. Drumurile bărbaților spre culmi sunt străjuite de semafoare feminine. După parastasul de 40 de zile, multora dintre noi posteritatea nu le mai aduce nici un omagiu. Prometeu, Socrate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o ia razna complet, Simt cum fiecare celulă din corpul meu moare, Nu mai vrea nicio formă de viață, Sunt ca și un bolnav așteptând să închidă ochii, Tremur cumplit. Mă simt izgonită, Umilită în mii și mii de lucruri zgomotoase, Ciopârțită în mii și mii de bucățele, Parcă ceva mă arde. Parcă ceva mă sfâșie, E un urlet care se aude în mineă. Tare, tot mai tare, tot mai tare până la infinit, Asurzesc și nimănui nu-i pasăă Mă cobor
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
vă stau la dispoziție pe gratis, să le acceptăm toanele! Încheie surâzând condescendent în hohotele mesenilor și atmosfera se destinse. După alte parlamentări ,,serioase,, legate de această problemă, profesorul o luă pe cea drăguță de mână și dispăru. Au râs zgomotos, - Obișnuință de mocagiu! Cum a auzit că sunt moca s-a repezit primul! Fata frumoasă și încăpățânată rămase să facă față asaltului bărbaților care, fără răutate o sâcâiau; părea o adevărată feministă care-și apără drepturile cu ardoare până și-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum cucoanele își fâțâie tropăind zgomotos pantofii cu capișoane de metal la tocuri. Giulia avea deci, misiunea ingrată să vină cu prietena și .. au apărut amândouă! Au ajuns direct de la serviciu la ora aceea târzie, grăbite, țopăind vesele, fiind cam fomiste, după mesele feliate de care
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în România sânt un coșmar. N-aveți destulă imaginație, voi, cei care nu le-ața folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care sforăie dacă nu joacă toci sau popa prostu' și care invadează și clasa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]