6,137 matches
-
schimb primitiv, nu este o evaluare primitivă, iar economia generată și bazată pe aceste schimburi nu mai era una primitivă 282. 3. "Neajunsurile" trocului 283 Este o mare eroare a economiștilor, și nu numai, să discute la nesfârșit despre așa-zisele neajunsuri ale trocului. Eroarea, des întâlnită, o numesc eroare de poziționare, de raportare. Adică judecăm istoria și etape ale sale foarte vechi, situate cu mii și mii de ani în urmă, folosind referențialul economic și de deschidere culturală umană din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
metalică. Europa deschide porțile lumii și afacerilor internaționalizate, iar China intră într-o izolare din care nu va mai ieși decât în anii '80 ai secolului XX. Peste puțin timp Europa va trăi prima criză financiară. Este vorba despre așa-zisa "criză a lalelelor" din Olanda 601. Legătura dintre banii de hârtie și metalul prețios este subliniată și de Engels în lucrarea sa "Conspect asupra Capitalului"602. Timpul nu-i va da dreptate lui Engels, deși el sesizează în mod corect
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de un potențial de intervenție de "ultimă instanță", specific sistemului bancar cu rezerve fracționare, care se va instaura odată cu apariția băncilor centrale. Nu putem discuta despre bancnotă în afara băncilor centrale. Prin acest sistem băncile centrale vor pune în circulație așa-zisa "monedă fiat", monedă tipărită prin voința acestor instituții, sau moneda prin decret. "Cu timpul numai băncile centrale și-au asigurat monopolul în emisiunea banilor în economie. Ca rezultat ele au preluat sarcina de a controla condițiile monetare și sunt în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monetare, care-i dau alura de factor expansionist, apare și ciclul economic, boom-recesiune . Ori, este imposibil de evitat această ciclicitate, tocmai pentru că ea ține de caracterul viu, natural al unei economii și nu este "până la urmă determinată uneori de așa-zisele politici monetare denaturate" de intervenția umană, ci și de alți, mulți alți factori. Cel mai important este acela că economia copiază natura, în acest punct, și se încadrează în ciclul nesfârșit al nașterii, vieții și al morții. Prin ciclicitate economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trecut, impulsul monetar de ieșire din criză poate fi inflaționist sau nu, în funcție de caracteristicile economiei luate în discuție. Impulsul monetar, de ieșire din depresiune (TBP) poate fi absorbit în proporții diferite în inflație sau producție. Este vorba aici despre așa-zisa teoremă a accelerației 972, în care folosința banului în expansiune economică și o accelerare a fazei de expansiune a ciclului economic poate duce la inflație. Folosința monedei în dezacord cu ciclul economic este tot ce poate imagina un macro-economist ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ea umple canalele de circulație cu monedă, ducând la explozia prețurilor. Perioada, timpul scurs dintre emisiunea monetară excesivă și creșterea prețurilor, nu mai permite economiei să crească decât în termeni nominali. Un efect psihologic asupra căruia ne oprim este așa-zisa "fugă de monedă". Inflația odată instalată duce la încetățenirea comportamentului inflaționist, dominat de irațional și de așteptări care niciodată nu se realizează. Nimic nu mai este predictibil în perioadele de inflație. Nimeni nu mai poate face calcule corecte în asemenea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe principii de apartenență la un grup social sau altul .Lumea socială este mult mai complexă și totul se amestecă și se schimbă după legi proprii. Atunci când comuniștii au condus în Rusia revoluția lor socialistă, pentru a-i păstra așa-zisul caracter pur au trebuit să poarte un război civil și apoi, prin decretarea dictaturii proletariatului, să mai ucidă încă câteva milioane pe timp de pace. Probabil că Marx, dacă ar fi știut ce se va construi pe vorbele sale și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
total planificat este grăitor ilustrat în plângerile comune ale socialiștilor și naziștilor împotriva "separației artificiale a vieții economice de cea politică", și de pretenția lor, tot comună, ca politicul să domine economicul"1178. Politicul domină economicul pentru a favoriza așa zisa dominație a clasei muncitore în raport cu ceilalți membrii ai societății. Nu este de mirare că în anii '50 ai României, atunci când socialismul s-a confruntat cu problema lipsei de specialiști, mai ales în zona tehnicii și a industriei, a trimis muncitorii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 15. 1119 Ibidem, p. 20. 1120 Ibidem, p. 21. 1121 Este vorba despre mult discutata epocă a "acumulării primitive" a capitalului . Lenin, în lucrarea sa, Karl Marx, descrie acest proces: Acumularea capitalului pe baza capitalismului trebuie deosebită de așa-zisa acumulare primitivă, caracterizată prin despărțirea violentă a muncitorului de mijloacele de producție, prin alungarea țăranilor de pe pământurile lor, prin jefuirea pământurilor comunale, prin sistemul colonial, al datoriilor publice și al tarifelor vamale protecționiste etc. "Acumularea primitivă" creează la un pol
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și publicitate, respectiv faza În care accentul și aplicațiile marketingului vizau, Îndeosebi, activitățile patrimoniale și mai puțin domeniul financiar-bancar. Conform profesorului Philip Kotler, la Începutul anului 1950 marketingul nu pătrunsese Încă În „conservatoarea comunitate bancară”, băncile acționând pe o așa-zisă piață a vânzătorului, stabilind regulile jocului, fără ca clienții acestora să poată interveni, pentru a putea impune sau alege un anumit produs sau serviciu bancar. Era perioada În care băncile inspirau siguranță și Încredere, iar clienții aveau nevoie de servicii financiare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
arunca trup și suflet asupra noilor „produse naturale” care apar din ce în ce mai mult pe piață, mai ales de când au devenit o modă. Unele persoane uită deseori să dea dovadă de simț critic și, mai ales, să verifice bazele științifice ale așa-ziselor produse miraculoase. Pe de altă parte, atitudinea altor persoane, care resping toate noile cunoștințe despre avantajele unui consum zilnic de antioxidanți, de exemplu, pare extrem de surprinzătoare. Mulți văd în aceste cercetări doar o modă „vitamino-antioxidantă”. Este ca și cum ar uita dovezile
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
centru mitic unde se află nu numai trupul sacru („moaștele”), ci și chintesența puterii și inspirației sistemului socialist. În sfârșit, putem identifica elemente de magie (rugăciunea, transferul de putere prin contagiune, caracterul incantatoriu al evocării activității lui Lenin În așa-zisele sesiuni științifice omagiale) și elemente ale unor rituri de inițiere și consacrare (prima vizită a pionierilor la mausoleu, Întrecerea În producție și confirmarea socială prin titlul de „fruntaș În muncă”): În acest scop au loc conferințe și prelegeri, dezbateri, vizite
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evidente prin ele Însele, ci texte și manifestări simbolice care cuprind segmente sau trimit la structuri cu atribute mitice. Așa cum observă C. Eretescu, ...informația mitologică este distribuită inegal În diferite clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
boz (pl. bozi)-"idol", care derivă din slavul vechi bozi (pl. bogu)în momentul în care slavii păgâni au venit în contact cu strămoșii românilor, ei erau politeiști. Pentru românii creștini, divinitățile noilor veniți erau idoli vulgari. Ca urmare, așa-zisul adstrat slav al culturii populare românești, mai ales cel mitologic și religios, trebuie înțeles drept niște calcuri pe un fond străvechi, care în anumite condiții social-politice (dominații străine), demografice (conviețuiri, asimilări) și spirituale (moșteniri indo-europene) a putut îmbrăca o nuanță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primesc tainele de la episcopul cumanilor, ci "de la oarecari pseudoepiscopi, care țin de ritul grecilor (ortodocși). În același timp, locuitori din regatul Ungariei, unguri, teutoni (germani) și alți dreptcredincioși trec la credința lor și făcându-se una cu acei valahi primesc zisele taine" de la acei "pseudo-episcopi". În această situație, papa, pe de o parte, dispunea ca episcopul Teodoric să numească un păstor (episcop) catolic din neamul lor (al românilor), iar pe de alta îi cerea principelui Bela să silească pe acei români
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
decenii se discută tot mai frecvent de abordări strategice care vizează apariția unor sinergii între afaceri, produse sau competențe diferite. Într-o manieră clasică, resursele erau percepute ca fiind „nemiscibile”, ceea ce se traducea într-o specializare îngustă. Astfel apărea așa-zisul fenomen al „miopiei strategice”, concretizat în faptul că nu se „vedeau” avantajele sau implicațiile pe termen lung ale unui fenomen. Noua orientare strategică, indusă de utilizarea efectului economiei de scop, a impulsionat diferite strategii de creștere, nu numai diversificarea de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
comun la nivelul proprietarului, chiar dacă nu există o formalizare a interdependenței sau integrării. Pe lângă aranjamentele ce pot fi considerate permanente, în sensul că pot fi păstrate pe o durată nedeterminată, există în practică și numeroase combinații temporare concretizate în așa-zisele alianțe. Trebuie recunoscut că tipologia acestora este mai dinamică în practică, decât în teorie. Durata limitată a integrării prin aceste aranjamente nu afectează performanța ansamblului în intervalul pentru care s-a creat. În acest context dinamic al trasării unei granițe
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
modului general de percepție a rolului afacerilor în „viața oamenilor”. Atât performanța, cât și sistemul de valori general umane conferă astfel subiectului o miză strategică. Responsabilitatea socială a afacerilor în România prezintă aspecte contradictorii atât înainte, cât și după perioada zisă „comunistă”. Înainte de 1948, deși teoria nu prezintă repere semnificative, practica românească este interesantă prin mulțimea de exemple pozitive, care nu pot fi explicate prin integrarea în scheme moderne de publicitate mascată. Locuințele sociale realizate în apropierea locurilor de producție, aranjamentele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ele nu pot fi rupte de contextul politic în care operează. Acest fapt înseamnă că subsistemul politic modelează subsistemul legal în direcția aleasă sau sugerată de societate. La un moment dat, abordarea responsabilității sociale a corporației este determinată de așa-zisul mod de administrare a legii. Acesta cuprinde toate instituțiile legale și judiciare. El transcende teoria de manual, fiind definit de modul de aplicare a legilor și de performanța sau eficacitatea instituțiilor. Practica arată că o lege bună nu poate substitui
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
încurajează regulatorul să creeze excepții. Tot un impact de natură regulatoare are și mediul concurențial, prin evoluții care marchează modificarea unor structuri de piață, în sensul apropierii de modele bazate pe competiție, cum ar fi demonopolizarea unor piețe și așa-zisa dereglementare a unor industrii, dar și mărirea puterii consumatorilor și încurajarea noilor intrați. Deși este observabil un proces de integrare pe orizontală în numeroase industrii, totuși concurența devine din ce în ce mai accentuată. Reglementările de tip „barieră de intrare politică” se împuținează în favoarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cu furnizorii. Conducerea corporativă este adaptată standardelor europene și americane existente în 2004. Pe de o parte, există o conformare cu legile grecești privind companiile publice listate la bursa din Atena, pe de altă parte, există o conformare la așa-zisul act Sarbanes-Oxley din 2002 (The Public Company Accounting Reform and Investor Protection Act), care impune reguli privind conducerea corporativă pentru firmele străine ce contează în SUA. Firma declară că sprijină o serie de aranjamente juridice globale și că participă la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în interiorul unei țări, sau internațională, ceea ce ar implica mai multe țări, sau, la limită, toate țările, în funcție de raportul între export sau import și consumul intern. Cu acest adaos la definiție, va rezulta că o industrie poate fi divizată, rezultând așa-zisa segmentare strategică a industriei, folosind aceleași criterii ca și la segmentarea internă: - tehnologia; - aplicația; - clientul (consumatorul), asociate unei zone geografice precis delimitate. Condiția sine qua non a segmentării este ca cel puțin pentru un criteriu, tehnologie sau aplicație sau client
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
moderne și pare a fi preferată mai mult de francezi decât de anglo-saxoni. Titulatura uzuală este de „analiză-diagnostic”, dar implicațiile la nivelul performanței ansamblului sunt explicate doar parțial din cauza segmentării inerente asociate; 2. „perspectiva integratoare” - reprezintă de fapt consecința așa-zisei abordări bazate pe resurse și constă în aprecierea impactului pe care îl au elementele interne asupra performanței, fără ca acestea să fie supuse unei diferențieri bazate pe categoriile funcționale inspirate de Fayol. Conform acestei din urmă perspective, analiza oferă o viziune
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
analiză, modelul VRIO a devenit un element de referință pentru abordările bazate pe resurse și o „bază” pentru dezvoltarea unor modele apropiate ca formă și conținut. Unul dintre cele mai vizibile în panoplia de instrumente de management strategic este așa-zisul model VRINE. Conceptele, a căror inițiale formează acronimul, sunt, în ordine: valoare, raritate, inimitabilitate, nonsubstituibilitate și exploatabilitate. Se poate deduce faptul că diferențele între cele două modele sunt nesemnificative. Trebuie remarcat că aprecierea atributelor unei resurse implică o raportare la
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
importantă doar deplasarea unui pasager cu un bagaj de mici dimensiuni. În aceste condiții este probabil ca serviciul de substituție creat de companiile aeriene să devină amenințător. Deja există o practică interesantă a companiilor aeriene care practică prețuri reduse, așa-zisele firme low-cost, atât în SUA, cât și în Europa, astfel încât este de așteptat o astfel de prezență activă și în România. Atlassib se pregătește pentru acest tip de diversificare, fapt dovedit de crearea de către Ilie Carabulea a unei companii aeriene
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]