5,341 matches
-
percepție pozitivă față de implicarea părinților atît în educația de acasă, cît și în activitățile din școală. Dar sînt și cei "foarte puțini" care, după evaluarea elevilor, au o percepție negativă. Discutăm cele două poziții. După părerea liceenilor, două condiții cauzale pun în evidență percepția pozitivă a profesorilor: prima ține de profesorii înșiși care stimulează participarea părinților, iar a doua este atribuită mentalității părinților și disponibilității acestora de a găsi timpul necesar pentru a face acest lucru. Consecința acțiunii conjugate a celor două condiții
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
comportamental pentru elevi. De aici, reținerea, indiferența și dezacordul unor adolescenți față de prezența părinților la activitățile ce se desfășoară în licee. Subiecții, fie părinți, fie profesori sau adolescenți, au invocat dezinteresul unor părinți și concepțiile anacronice ale altora, după cum au pus în evidență lipsa abilităților potrivite ca participarea acestora la activitățile din liceu să nu producă stres, frustrare și insatisfacție elevilor. Analiza a arătat că angajarea părinților în activitățile de învățare de acasă se reduce, în cea mai mare parte, la asigurarea condițiilor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fiecărei unități școlare. Avem în vedere că parteneriatele școală-familie-comunitate sînt eficiente în măsura în care ajung să depășească obiectivele unui program și se transformă într-un stil de viață al comunității școlare formate din elevi, profesori, părinți și membrii comunității locale. Cercetarea a pus în evidență că în sistemul de învățămînt preuniversitar românesc relațiile școală-familie-comunitate se exprimă prin activități reduse ca număr, cu obiective de rutină, lipsite de fundamentul unei politici școlare coerente de planificare și conducere. Spre deosebire de această stare de lucruri, practica parteneriatelor din alte
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și performanțele școlare ale copilului, deși respectivele relații pot fi mediate de mulți alți factori. Deși obiectivele și practicile educative pot avea mai multă sau mai puțină eficiență în funcție de aspecte conjuncturale, este de presupus că, la nivel global, pot fi puse în evidență acelea care reprezintă în mai mare măsură un suport pentru reușita școlară a copilului. Pentru un plus de sistematizare, putem să ne raportăm la conceptul de educație familială ca fiind compus din patru domenii fundamentale: • transmiterea cunoștințelor, a modurilor "de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
este perfect definită de R. Barthes atunci când vorbește despre ea ca despre o logică foarte impură, o logică aparentă, o logică endoxală, legată de felul nostru de a raționa și absolut deloc de raționamentul formal pe care silogismele precedente le puneau în evidență: Totul te face să te gândești, într-adevăr, la faptul că resortul activității narative este însăși confuzia dintre consecuție și consecință, ceea ce vine după fiind văzut în povestire drept cauzat de; povestirea ar fi, în acest caz, o aplicație sistematică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de escaladare din regiunea Evian și Thonon: Decor verde Stânci masive și de neclintit Pasul Ursului Are totul pentru a fi îndrăgit. (Alpi-rando, nr. 90, 1986: 116) Pentru a articula cele două modele de analiză, secvențială și pragmatică, încercați să puneți în evidență dimensiunile semantice, enunțiative și ilocuționare ale acestui text de scurtă întindere. Capitolul 4 Prototipul secvenței argumentative Așa cum am notat mai devreme, nu trebuie să confundăm unitatea compozițională, pe care o desemnez cu termenul de secvență argumentativă, cu argumentația în general
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
b vine să închidă la rîndul său schimbul, compensând reacția de enervare inițială printr-un "Nu aveți pentru ce". Această absență a închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și secvențele tranzacționale sunt asigurate în mod inegal. Nu putem afirma cu adevărat că B1 este o clauză [a'].și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
propune o teorie generală a descriptivului din perspectiva a ceea ce el numește "efect de text" sau "dominantă" pe baza unei cercetări atente a unor romane de Emil Zola și de Jules Verne, care i-au permis să descopere și să pună în evidență operațiile de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive, dimensiunea prin excelență tabulară a enunțurilor descriptive, cît și, mai ales, acele operații de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unități de suprafață, ci unități semantice legate între ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme cognitive: suprastructura narativă, eventual structura secvențială indusă de instrucțiunile furnizate de textul-artefact. În cadrul unor recente cercetări făcute asupra psihologiei cognitive, în scopul de a pune în evidență modul de tratare a părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se inspiră din definițiile lui R. Barthes și determină trei tipuri de propoziții: În general, cele mai importante propoziții dintr-o povestire
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prim plan evenimente succesive. R. Barthes, desemnînd perfectul simplu ca fiind "piatra de temelie" a povestirii, arată de asemenea funcționarea sa temporală și cauzală: "aduce cu sine o desfășurare, adică o înțelegere a povestirii" (1953, p. 26). Ceea ce s-a pus în evidență aici este valoarea perfectivă a perfectului simplu care permite evenimentelor să se grefeze pe el, marcînd astfel punctele de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diversității și specificității, participarea și spiritul comunitar, construirea rețelelor locale de învățare etc.), ca proces complementar care însoțește globalizarea, reprezintă unul dintre răspunsurile realiste la provocările prezente și de perspectivă. Așa încât, dacă discutăm despre relevanta educației pentru viitor, orice logică pune în evidență confruntarea local global. Globalizarea se manifestă ca un proces dialectic pe care structurile mondiale, regionale sau naționale încearcă să-l integreze depășind perspectiva conflictualistă. În documentele de politici sociale și educaționale ale unor instituții supranaționale precum Organizația pentru Cooperare Economică
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
considerat oportun să facem referiri la dezvoltarea politicilor educaționale ale Marii Britanii și Statelor Unite, dat fiind rolul lor în diseminarea conceptelor de piață liberă și capital uman, concepte încorporate și în politicile educaționale ale OECD și ale Băncii Mondiale. Analiza realizată pune în evidență felul cum liberalizarea pieței educaționale la nivel individual poate satisface cerințele eficienței și relevanței sociale, dar nu poate da o educație echitabilă pentru toți. În consecință, mecanismele "pieței administrative" transformă dezavantajul individual într-o pierdere socială de care în realitate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
consecință, mecanismele "pieței administrative" transformă dezavantajul individual într-o pierdere socială de care în realitate nu este nimeni interesat în afara comunității sau a societății civile. În capitolul destinat actorilor educației la nivel local și politicilor de valorizare a comunității locale punem în evidență numeroase nivele și modalități de participare, cu beneficiile și obstacolele consecvente. Analizele întreprinse relevă faptul că localizarea educației atât din punct de vedere referențial cât și decizional reprezintă în același timp o consecință a globalizării și o cerință pentru "umanizarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Există de asemenea elemente socio-culturale care reprezintă o parte constitutivă a exploziei informaționale. Se consideră că societățile post-industriale se caracterizează prin stiluri moderne de viață care susțin protejarea mediului, interesele consumatorilor, politici identitare (feminism, drepturi pentru homosexuali). Unii cercetători au pus în evidență existența unei noi culturi politice care se bazează mai degrabă pe motivație individuală decât pe conștiință de clasă, pe importanța acordată pieței și nu ierarhiilor precum și pe o atenție mai mare acordată guvernării locale versus autoritatea națională (Banner, G., 2002
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din ce în ce mai mult educația capătă o imagine economică. Una dintre cele mai vizibile reflectări ale impactului globalizării în acest domeniu care se produce deja în învățământul superior este folosirea standardelor economice ca puncte de referință, în defavoarea valorilor educaționale. Ca o tendință pusă în evidență de analiști este că valoarea practică, tehnică a palierului superior este din ce în ce mai mult considerată echivalentă rezultatelor cercetării aplicate din știință și tehnologie, ceea ce creează inegalități și tensiuni cu domeniile artistice și cu științele socio-umane. Interesul în creștere al comunității de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sau colectivă, care se simt invadați de o cultură sau de interese economice venite din exterior, rămân țintuiți în apărarea unei identități transmise, fiind mai degrabă depozitarii acesteia decât creatorii ei"(A. Touraine, 1992350). Studiile asupra grupurilor de emigranți pun în evidență și o alternativă la această reacție ștergerea diferenței și îmbrățișarea totală a valorilor culturii gazdă. Albert Memmi (1995) descrie cele două răspunsuri ca atitudini tipice activate la întâlnirea între culturi, în ciuda ficționalității unui construct ca acela al identității culturale, important
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sau "profesionalismul". Invocând necesitatea unor politici mai democratice ale limbii, sociolingvista Tove Skutnabb-Kangas (2001), una dintre promotoarele mișcării pentru drepturile limbilor, propune paradigma ecologiei limbilor ca și contrapondere la paradigma răspândirii limbii engleze (vezi tabelul 1). Principiile fiecăreia dintre paradigme pun în evidență dimensiunile tensiunii contemporane între o limbă în expansiune globală și alternativele la acesta Paradigma răspândirii limbii engleze Paradigma ecologiei limbilor 1. monolingvism și genocid lingvistic 2. promovarea diminuării studiului limbilor dominante 3. imperialism lingvistic, cultural și media 4. americanizarea și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în care este rezolvată tensiunea între global și local, principala provocare în domeniul educației fiind tensiunea între necesitatea de a proteja identitatea culturală și nevoia de a promova o educație axată pe coeziunea socială și toleranță. De asemenea, evoluțiile recente pun în evidență rolul tot mai mare al instituțiilor internaționale și regionale, pe de o parte, și al orașului și comunității locale în deciziile asupra serviciilor sociale de bază, cum este și educația. Transferul de responsabilități de la nivelul statului la eșalonul regional sau
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politicilor locale. În consecință, deciziile de bază în domeniul educației trebuie să se contureze cât mai aproape de cei vizați, la nivelul comunităților locale și al conducerii școlii. În cadrul descentralizării au fost puse în evidență trei tipuri de procese care sunt în același timp trei faze distincte: deconcentrarea, prin constituirea unor birouri locale și transferarea cantității de muncă de la birourile centrale ale guvernului la cele regionale; delegarea, prin constituirea birourilor guvernamentale locale cărora li se
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca variabile de analiză originea socială, etnică și religioasă care pot împiedica egalitatea în educație. Folosind teste verbale/nonverbale, probe matematice și de cultură generală, cercetarea urmărea cauza unei constatări: albii obțin performanțe școlare superioare negrilor. Rezultatele acestei cercetări au pus în evidență diferențe de performanță în interiorul unei școli și mai puțin în comparația între școli diferite. În consecință, raportul pledează pentru strategii de egalizare la nivel individual, și nu la nivelul școlii. Ulterior, rapoartele Newson, Crowther și Plowden (apud. Ionescu, I.I., 1997
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlii, de exemplu, de atitudinile segregaționiste ale profesorilor în schimb, creează o solidaritate de grup a celor ce aparțin aceleiași comunități, exprimată adesea în forma bandelor rivale. Concentrându-se pe densitatea și intensitatea relațiilor interpersonale și interinstituționale, perspectivele interpretative au pus în evidență complexitatea mecanismelor adaptative, negocierile, tranzacțiile care au loc aici. Elevii, profesorii, părinții, nu sunt numai agenții funcționării structurilor, ci actori cu o marjă variabilă de autonomie, mai mult sau mai puțin luată în considerare la nivelul politicilor, însă cu efecte
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în activitatea școlară a copiilor lor". (apud. Dornbush, S.M., Glasgow, K.L., 1996 38) Așa se explică faptul că, deși este recunoscută importanța colaborării de ambele părți, contactul real continuă să fie scăzut. Un alt aspect determinant în această relație este pus în evidență de studiul realizat de Dornbush și Glasgow (199643) profesorii contactează mai mult părinții copiilor cu probleme și, pe de altă parte, părinții se implică mai mult, din proprie inițiativă, în cazul în care copiii lor se descurcă bine la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
obișnuite profesorii sunt lipsiți de astfel de competențe pentru că nu sunt formați în acest scop. Concluzii Este deja un truism afirmația că scopurile unei educații extinse nu pot fi atinse fără sprijinul și participarea comunității. În acest sens au fost puse în evidență numeroase modalități și nivele de participare, însă devine esențial să se dezvolte o strategie de participare în contextul unui mediu favorabil, unde voința politică să fie evidentă printr-o politică concret formulată. Acest fapt nu numai că va permite să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
au aceeași credință și de inchiziții. Ortodoxismul a prigonit cultele evanghelice din România, luteranii și reformații au prigonit anabaptiști. Istoria nu cuprinde numai lucruri frumoase și remarcabile ci cuprinde și lucruri blamabile. Scopul acestei lucrări nu este acela de a pune în evidență lucrurile negative din istorie pentru a deveni motive de bârfă și pricini de poticnire, ci scopul este de a observa cum Dumnezeu și-a zidit biserica locală și cum a rezistat în ciuda impedimentelor. Totuși, lucrurile negative nu vor fi evitate sau
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
exprimă prin mărimea vectorială numită inducție magnetică. Pentru determinarea modulului acestui vector se face experimentul prin care se măsoară forța electromagnetică exercitată de câmpul magnetic asupra conductorului străbătut de curent. Deci se percep datele și elementele concrete ale experimentului, se pune în evidență forța electromagnetică și se modifică intensitatea curentului prin conductor, apoi lungimea aflată în câmp a conductorului și se obține directa proporționalitate între F și I, respectiv între F și l, unde F este forța electromagnetică, I intensitatea curentului și l
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]